Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank: „România e singurul loc din lume unde am cumpărat o casă și, dacă m-ați întreba ce înseamnă azi pentru mine România, răspunsul ar fi simplu: acasă”

Steven Van Groningen

Pentru unii, ultimele zile din decembrie înseamnă singurele momente liniștite din an. Pentru alții, ocazia de a recupera cele mai prețioase clipe, cele alături de oamenii dragi, de familie. Există persoane pentru care finalul de an înseamnă o privire înapoi, planuri și rezoluții pentru următorul. Pentru cei mai mulți însă, sărbătorile de iarnă sunt despre magie, copilărie și amintiri. Cât de mult înseamnă tradițiile locale din această perioadă pentru un manager de top străin care conduce un business aici? Ce apreciază cel mai mult la noi? Cum ne percep obiceiurile? În aceste zile, vă facem părtași la gândurile celor care conduc în România afaceri de miliarde, într-o mini-serie de articole despre magie, libertate și comuniune, realizată împreună cu Untold și Neversea, cele mai mari evenimente muzicale din această parte a Europei.

Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank spune că se simte mai acasă în România ca oriunde altundeva pe glob. A copilărit în Deventer, Olanda, un orășel cu mai puțin de 100 de mii de locuitori, situat pe malul răului IJssel. Sărbătorile de Crăciun erau magice, mai ales pentru singurul băiat al familiei, dar fără Moș Crăciun. „Eu eram singurul băiat din familie. Mai am 3 surori mai mici. Sărbătorile erau momente de mare bucurie și emoție pentru noi toți. În Olanda, mai important decât Crăciunul era, pentru copii, sărbătoarea Sfântului Nicolae, Sinterklaas, în seara de 5 decembrie. Crăciunul era mai mult o sărbătoare religioasă, fără consumerismul de azi. De Crăciun nu primeam cadouri și Santa Claus nu prea figura în sărbătoare. De fapt, Santa Claus vine de la Sinter Klaas, Sfântul Nicolae în olandeză”, povestește bancherul. „În Olanda, sărbătoarea Sfântului Nicolae, Sinterklaas, este cea mai iubită și așteptată de copii. Se primesc cadouri și se pregătesc dulciuri tradiționale- prăjituri sau biscuiți cu marțipan. Vine pe un vaporaș din Spania și când eram la grădiniță, mergeam cu toată școala să îl întâmpinăm. Și acum cred ca e la fel ca în copilăria mea”, adaugă el.

Crăciunul era un eveniment religios, dar de familie, își amintește Steven van Groningen. „La grădiniță pregăteam o scenetă de teatru cu nașterea lui Iisus, cu Iosif, Maria și cei trei magi. Îmi aduc aminte aduc că am jucat rolul de cioban. Mergeam la biserică, unde se cânta mult, pentru că, în bisericile protestante, enoriașii sunt cei care cântă întreaga slujbă. Și acasă era plin de colinde. Mama ne cânta la pian cântece de Crăciun. A doua zi făceam o plimbare lungă prin pădurile din zonă”.

În școală, timp de câțiva ani, a luat cursuri de clarinet. La facultate, însă, a urmat tradiția din familie și a studiat Dreptul, cu specializare în drept comercial. Tot acolo a devenit canotor de performanță, participând, ca membru al echipei naționale de canotaj a Olandei, la Jocurile Olimpice din 1984 și la Campionatul Mondial de Canotaj din 1983.

De altfel, sportul e cel care l-a dus în momentul care i-a schimbat drumul în viață. În 1982, la o competiție de canotaj din Elveția, Steven van Groningen a cunoscut-o pe canotoarea româncă Valeria Răcilă, viitoare campioană olimpică în 1985, de care s-a îndrăgostit. Patru ani mai târziu, cei doi au decis să se căsătorească. „Prima dată am venit în România în noiembrie 1985 pentru că m-am îndrăgostit de Valeria, cea care avea sa devină soția mea. Ce m-a marcat atunci a fost lipsa de lumină. Se oprea des energia electrică. Oamenii însă mi-au plăcut mult. Atunci am stat șapte luni să așteptăm să ne putem căsători și să putem pleca legal în Olanda. În anii aceia, nu era ușor pentru cineva din România, mai ales dacă era campion olimpic, să se căsătorească cu cineva din vestul Europei”, dezvăluie van Groningen.

„De atunci, am revenit an de an în România”.Iar în familia lui a sărbătorit Crăciunul românește. „De când m-am căsătorit, din 1986, sărbătorim Crăciunul și în stil românesc, cu colinde și bucate tradiționale din Bucovina, pe care soția mea știe să le prepare foarte bine și ne plac foarte mult”, povestește bancherul care se laudă că a învățat, să pună varză la murat. „Încă de când locuiam în Olanda ne plăcea să facem sarmale, de exemplu. Acolo nu am găsit varză întreagă pusă la murat, așa că am învățat să pun singur”, spune el.

Mutarea în România

În 1993, a avut un contract de consultanță pentru Banca Națională a României care l-a ținut mai multe luni în țară. „Era la puțin timp după decembrie 1989, dar lucrurile se schimbau. Și au continuat să se schimbe, poate nu cu viteza cu care ne-am fi dorit, dar destul de mult și în bine”. Totuși, a mai durat ceva timp până a decis să se mute definitiv în România. „În 2001, familia noastră s-a stabilit la București pentru că am primit un post la Raiffeisen Bank. Acum pot să vă spun că România e singurul loc din lume unde am cumpărat o casă și, dacă m-ați întreba ce înseamnă azi pentru mine România, răspunsul ar fi simplu: acasă. Aici locuiesc, aici am avut, până acum, cele mai mari succese profesionale, aici mi-am petrecut cea mai mare parte din viața de adult, soția mea este româncă, copiii mei sunt români, vorbesc limba română, am prieteni români. De aceea, fără nici o ezitare spun că, pentru mine, România este acasă”.

Familia e pe primul lor în ierarhia de priorități a bancherului. „Eu și Valeria credem că familia contează cel mai mult, iar echilibru între viața de familie și cea profesională a fost tot timpul important pentru noi. Trebuie să recunosc că Valeria s-a ocupat mai mult de

creșterea și educația băieților. Evident că am făcut și eu tot ce am putut să fiu cu ei cât mai mult”, explică bancherul.

Copiii învață mult din ceea ce văd și din ceea ce trăiesc împreună cu părinții lor și cei apropiați lor, este de părere olandezul cu suflet de român. „Pe copiii mei cred că i-am învățat să fie generoși, cinstiți, respectuoși, să știe să-și aleagă lucrurile care îi fac fericiți, dar mai ales să aibă măsura și valoarea lucrurilor care contează cu adevărat în viață”, mărturisește părintele Steven van Groningen.

Parteneriatul cu Neversea

„Ne dorim să fim acolo unde sunt și clienții noștri și să avem experiențe extraordinare împreună. Neversea se întâmplă la malul mării, într-un spațiu unic cu o energie specială și le oferă tinerilor, prin muzică și efecte speciale, experiențe memorabile”, explică bancherul.

„Românilor le urez, în primul rând, să fie sănătoși, pentru că așa cum spunea tatăl meu, un om sănătos are mii de dorințe, dar unul bolnav are o singură dorință! Și să fie fericiți, împreună cu cei dragi! Cel mai important lucru de sărbători este să le petreci cu familia”, crede președintele Raiffeisen Bank.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Romanii au ce invata de la acest olandez romanizat ,pt. ca cei cu lozinca aiurita:mandru ca sunt roman"nu inteleg ceea ce inseamna un om de calitate ,de caracter,etc.
    • Like 1


Îți recomandăm

Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult