Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank: „România e singurul loc din lume unde am cumpărat o casă și, dacă m-ați întreba ce înseamnă azi pentru mine România, răspunsul ar fi simplu: acasă”

Steven Van Groningen

Pentru unii, ultimele zile din decembrie înseamnă singurele momente liniștite din an. Pentru alții, ocazia de a recupera cele mai prețioase clipe, cele alături de oamenii dragi, de familie. Există persoane pentru care finalul de an înseamnă o privire înapoi, planuri și rezoluții pentru următorul. Pentru cei mai mulți însă, sărbătorile de iarnă sunt despre magie, copilărie și amintiri. Cât de mult înseamnă tradițiile locale din această perioadă pentru un manager de top străin care conduce un business aici? Ce apreciază cel mai mult la noi? Cum ne percep obiceiurile? În aceste zile, vă facem părtași la gândurile celor care conduc în România afaceri de miliarde, într-o mini-serie de articole despre magie, libertate și comuniune, realizată împreună cu Untold și Neversea, cele mai mari evenimente muzicale din această parte a Europei.

Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank spune că se simte mai acasă în România ca oriunde altundeva pe glob. A copilărit în Deventer, Olanda, un orășel cu mai puțin de 100 de mii de locuitori, situat pe malul răului IJssel. Sărbătorile de Crăciun erau magice, mai ales pentru singurul băiat al familiei, dar fără Moș Crăciun. „Eu eram singurul băiat din familie. Mai am 3 surori mai mici. Sărbătorile erau momente de mare bucurie și emoție pentru noi toți. În Olanda, mai important decât Crăciunul era, pentru copii, sărbătoarea Sfântului Nicolae, Sinterklaas, în seara de 5 decembrie. Crăciunul era mai mult o sărbătoare religioasă, fără consumerismul de azi. De Crăciun nu primeam cadouri și Santa Claus nu prea figura în sărbătoare. De fapt, Santa Claus vine de la Sinter Klaas, Sfântul Nicolae în olandeză”, povestește bancherul. „În Olanda, sărbătoarea Sfântului Nicolae, Sinterklaas, este cea mai iubită și așteptată de copii. Se primesc cadouri și se pregătesc dulciuri tradiționale- prăjituri sau biscuiți cu marțipan. Vine pe un vaporaș din Spania și când eram la grădiniță, mergeam cu toată școala să îl întâmpinăm. Și acum cred ca e la fel ca în copilăria mea”, adaugă el.

Crăciunul era un eveniment religios, dar de familie, își amintește Steven van Groningen. „La grădiniță pregăteam o scenetă de teatru cu nașterea lui Iisus, cu Iosif, Maria și cei trei magi. Îmi aduc aminte aduc că am jucat rolul de cioban. Mergeam la biserică, unde se cânta mult, pentru că, în bisericile protestante, enoriașii sunt cei care cântă întreaga slujbă. Și acasă era plin de colinde. Mama ne cânta la pian cântece de Crăciun. A doua zi făceam o plimbare lungă prin pădurile din zonă”.

În școală, timp de câțiva ani, a luat cursuri de clarinet. La facultate, însă, a urmat tradiția din familie și a studiat Dreptul, cu specializare în drept comercial. Tot acolo a devenit canotor de performanță, participând, ca membru al echipei naționale de canotaj a Olandei, la Jocurile Olimpice din 1984 și la Campionatul Mondial de Canotaj din 1983.

De altfel, sportul e cel care l-a dus în momentul care i-a schimbat drumul în viață. În 1982, la o competiție de canotaj din Elveția, Steven van Groningen a cunoscut-o pe canotoarea româncă Valeria Răcilă, viitoare campioană olimpică în 1985, de care s-a îndrăgostit. Patru ani mai târziu, cei doi au decis să se căsătorească. „Prima dată am venit în România în noiembrie 1985 pentru că m-am îndrăgostit de Valeria, cea care avea sa devină soția mea. Ce m-a marcat atunci a fost lipsa de lumină. Se oprea des energia electrică. Oamenii însă mi-au plăcut mult. Atunci am stat șapte luni să așteptăm să ne putem căsători și să putem pleca legal în Olanda. În anii aceia, nu era ușor pentru cineva din România, mai ales dacă era campion olimpic, să se căsătorească cu cineva din vestul Europei”, dezvăluie van Groningen.

„De atunci, am revenit an de an în România”.Iar în familia lui a sărbătorit Crăciunul românește. „De când m-am căsătorit, din 1986, sărbătorim Crăciunul și în stil românesc, cu colinde și bucate tradiționale din Bucovina, pe care soția mea știe să le prepare foarte bine și ne plac foarte mult”, povestește bancherul care se laudă că a învățat, să pună varză la murat. „Încă de când locuiam în Olanda ne plăcea să facem sarmale, de exemplu. Acolo nu am găsit varză întreagă pusă la murat, așa că am învățat să pun singur”, spune el.

Mutarea în România

În 1993, a avut un contract de consultanță pentru Banca Națională a României care l-a ținut mai multe luni în țară. „Era la puțin timp după decembrie 1989, dar lucrurile se schimbau. Și au continuat să se schimbe, poate nu cu viteza cu care ne-am fi dorit, dar destul de mult și în bine”. Totuși, a mai durat ceva timp până a decis să se mute definitiv în România. „În 2001, familia noastră s-a stabilit la București pentru că am primit un post la Raiffeisen Bank. Acum pot să vă spun că România e singurul loc din lume unde am cumpărat o casă și, dacă m-ați întreba ce înseamnă azi pentru mine România, răspunsul ar fi simplu: acasă. Aici locuiesc, aici am avut, până acum, cele mai mari succese profesionale, aici mi-am petrecut cea mai mare parte din viața de adult, soția mea este româncă, copiii mei sunt români, vorbesc limba română, am prieteni români. De aceea, fără nici o ezitare spun că, pentru mine, România este acasă”.

Familia e pe primul lor în ierarhia de priorități a bancherului. „Eu și Valeria credem că familia contează cel mai mult, iar echilibru între viața de familie și cea profesională a fost tot timpul important pentru noi. Trebuie să recunosc că Valeria s-a ocupat mai mult de

creșterea și educația băieților. Evident că am făcut și eu tot ce am putut să fiu cu ei cât mai mult”, explică bancherul.

Copiii învață mult din ceea ce văd și din ceea ce trăiesc împreună cu părinții lor și cei apropiați lor, este de părere olandezul cu suflet de român. „Pe copiii mei cred că i-am învățat să fie generoși, cinstiți, respectuoși, să știe să-și aleagă lucrurile care îi fac fericiți, dar mai ales să aibă măsura și valoarea lucrurilor care contează cu adevărat în viață”, mărturisește părintele Steven van Groningen.

Parteneriatul cu Neversea

„Ne dorim să fim acolo unde sunt și clienții noștri și să avem experiențe extraordinare împreună. Neversea se întâmplă la malul mării, într-un spațiu unic cu o energie specială și le oferă tinerilor, prin muzică și efecte speciale, experiențe memorabile”, explică bancherul.

„Românilor le urez, în primul rând, să fie sănătoși, pentru că așa cum spunea tatăl meu, un om sănătos are mii de dorințe, dar unul bolnav are o singură dorință! Și să fie fericiți, împreună cu cei dragi! Cel mai important lucru de sărbători este să le petreci cu familia”, crede președintele Raiffeisen Bank.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Romanii au ce invata de la acest olandez romanizat ,pt. ca cei cu lozinca aiurita:mandru ca sunt roman"nu inteleg ceea ce inseamna un om de calitate ,de caracter,etc.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult