Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Știați că România va da 21 de milioane de euro Turciei? Câteva lucruri care nu există în dezbaterea publică din țară

Două subiecte uriașe ca importanță vor fi discutate la Consiliul European de la sfârșitul acestei săptămâni: criza migrației și condițiile puse de Marea Britanie pentru a rămâne membru al Uniunii.

Ambele sunt teme care interesează direct România. De cum va evolua criza migrației depinde viitorul Uniunii Europene, deci și al nostru. De ieșirea Angliei din UE poate depinde de asemenea, viitorul Uniunii, deci și al nostru.

Iar dacă Regatul Unit va rămâne totuși în acest club, de forma protocolului final, capitolul ajutoare sociale și liberă circulație, poate depinde, de exemplu, soarta a sute de mii de români împrăștiați prin Europa care primesc, printre altele, alocații pentru copiii lăsați acasă. Dacă Marea Britanie reduce cuantumul acestor ajutoare, și alte țări pot cere să facă la fel. Încă se negociază până joi.

Destrămarea Uniunii ar fi un dezastru uriaș pentru noi. Aduceți-vă aminte unde eram și cum mergeau lucrurile în România nu înainte de aderarea din 2007, ci înainte de începerea negocierilor care au obligat Bucureștiul, printre altele, să înființeze un parchet anticorupție, Consiulul Superior al magistraturii, etc. Aduceți-vă aminte numai de cazul procurorului Panait care s-a sinucis sau de efectele Armaghedonului care vorbea de afacerile familiei premierului Adrian Năstase.

Criza migrației, criză care ne poate expune și pe noi asaltului refugiaților

Nesoluționată, criza migrației pare a duce iminent la destrămarea spațiului Schengen. Asta pentru început.

De ce este important pentru România ca Spațiul Schengen să existe în continuare? Păi, gândiți-vă numai ce ar însemna pentru un transportator român să stea din nou, ore în șir, la fiecare graniță, în timp ce duce Dacii în Franța sau fructe de pădure, la prelucrat, în Germania! Sau ce ar însemna pentru milioanele de români cu rezidență în Spania, Italia sau Marea Britanie să aștepte zile întregi să ajungă cu mașina acasă de sărbători!

Spațiul Schengen

Harta Spațiului Schengen. Vezi aici harta mărită

Acestea ar fi efectele economice, primele care îmi vin în minte.

Dar efectele de securitate și politice ar fi și mai mari.

Dacă spațiul Schengen se va desființa, atunci toate țările membre vor ridica ziduri la granițele lor.

Primii pași au fost făcuți.

Neîncrezătoare în deciziile liderilor de la Bruxelles, Ungaria, Bulgaria, Slovenia au construit deja garduri, iar Suedia, Danemarca și Franța au reinstituit controalele la granițe. Ieri (16 februarie), ministrul Apărării de la Atena a anunțat că Macedonia își va închide granițele cu Grecia, iar Macedonia nu neagă, ba chiar ridică un nou gard.

În aceste condiții, Grecia s-ar putea trezi blocată la nord-vest. Râmâne de văzut ce va face Bulgaria. Dar, atenție, următoarea graniță este cea dintre Bulgaria și România. Veți spune poate: noroc de Dunăre! Poate fi însă Dunărea o piedică, dacă Marea Egee nu a fost? Veți spune poate: nu-i nimic, că uite la noi nu a vrut să vină niciun imigrant din cei relocați obligatoriu! Dar odată închise granițele din Balcanii de Vest, nu cred că vom mai fi ocoliți câtă vreme cât mai sunt granițe deschise către vest.

Grecia pare prinsă în chingi și la sud. Prin sud, de pe coastele Turciei, vin în continuare zeci de mii de migranți în fiecare lună. Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, peste 75 de mii, majoriatea copii și femei, au intrat în ultima lună și jumătate, pe mare, în Grecia. Dacă vă uitați pe statisticile UNHCR, veți vedea că zilnic sosesc migranți pe insulele grecești și tot zilnic pleacă (între 450 și 3.000 pe zi) către Macedonia.

Acum Grecia este amenințată cu suspendarea din Schengen pentru doi ani dacă în trei luni nu ,,reinstituie controlul la granițele Uniunii (deci la granița maritimă cu Turcia. Ieri (16 feb), la Atena, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a explicat că o asemenea măsură nu rezolvă criza migrației.

Dar ce să facă Grecia, lovită deja de criză, de proteste, de greve, atâta vreme cât Turcia nu pune capăt plecării de pe țărmurile sale a sute de mii de migranți?

Migranții care pleacă din Turcia o fac cu ajutorul rețelelor de traficanți, care îi lansează în larg pe migranți pe bărci pneumatice sau pe plute, pe care uneori le scufundă intenționat.

Ce împiedică Turcia să pună armata să patruleze non stop țărmul? Nu ar fi mai eficient așa?

Va patrula NATO în Marea Egee în schimb, a anunțat Alianța Nord Atlantică. Care ce va face cu refugiații ajunși pe mare? Îi va duce în Gracia sau în Turcia?

Potrivit legilor internaționale, odată ajunși în ape internaționale sau în propriile ape, o țară nu poate returna refugiații.

Așa că Grecia e prinsă la mijloc.

La sfârșitul anului trecut, Uniunea Europeană i-a promis Turciei peste 3 miliarde de euro pentru a opri fluxul de migranți către Europa, din care 500 de milioane de euro sunt deja disponibili.

România va contribui cu 21,6 milioane de euro la acest fond, o decizie pe care autoritățile de la București, președintele, premierul nu au explicat-o.

Turcia, prin vocea lui Erdogan, a jucat tare când a negociat și nu e vorba de bani neapărat. A șantajat UE, cerând în schimb eliminarea vizelor și grăbirea negocierilor de aderare la UE.

Iar Bruxellesul a cedat.

În urmă cu câteva săptămâni, un site din Grecia a publicat un fel de stenogramă a discuțiilor extrem de dure purtate de președintele Turciei cu președintele Consiliului European, la sfârșitul anului trecut.

Dacă o să vă faceți timp să citiți, o să vă dați seama cât de dur se joacă.

Iată doar un fragment atribuit lui Recep Tayyp Erdogan, care încearcă să afle de la Donald Tusk dacă UE va da Turciei 3 miliarde de euro în fiecare an sau pe doi ani.

,,Să știi că putem să deschidem ușa (n.m granița) cu Grecia și Bulgaria oricând, îi punem în autobuze pe refugiați și gata. Dacă tu spui că cele 3 miliarde de euro sunt pentru doi ani, nici n-are rost să mai discutăm. Grecia a primit 400 de miliarde în timpul crizei euro. Trebuia să investim măcar o parte din acești bani, dacă nu chiar pe toți, într-o zonă sigură în Siria, ceea ce ar fi rezolvat toate problemele cu refugiații.”

E drept, Turcia are pe teritoriul său peste 2 milioane și jumătate de refugiați din Siria și spune că a cheltuit 8 miliarde de euro, însă tot Erdogan îi spune sfidător lui Tusk că dacă e vorba doar de 3 miliarde de euro pe doi ani, atunci Turcia nici nu-i mai vrea.

Cât privește reproșul lui Erdogan privind împrumutarea Greciei, să nu uităm că Atena trebuie să ramburseze acești bani și să înstrăineze porturi, bănci, insule pentru a face față.

Și încă o comparație: pentru a finaliza construirea centrelor de primire a refugiaților de pe cele 5 insule din Marea Egee, Grecia a primit luni promisiunea unui ajutor de aproape 13 milioane de euro.

Grecia a promis că va construi în cele 5 hotspoturi 50.000 de locuri.

Cam așa negociază Erdogan, care nu mai pare mulțumit de ce a obținut, ci cere explicit intervenția în favoarea sa, astfel încât Rusia să fie obligată să iasă din Siria.

Iar aici ajungem la legătura dintre criza migrației și războiul din Siria.

Dacă migrația s-a răspândit ca o flacără, mai rămâne de văzut dacă și războiul se va răspândi la fel. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca Romania trebuie sa contribuie cu mai putin de un euro si douazeci de centi pentru securizarea granitelor si stoparea afluxului de emigranti (!), eu propun sa dublam suma. Mai mult, sa o dam in fiecare an timp de zece ani. Totalul de 2.5 Euro/an/persoana (costul unei cafele) nu cred ca poate fi o povara pentru nici o tara europeana.
    PS: Toata lumea stie ca Grecia nu poate da inapoi toti banii imprumutati. O astfel de comparatie este total deplasata.
    • Like 0
  • Ce s.a facut in Romania de cind sintem in U.E :s-a vindut tot si este o mare saracie,ce tot vorbiti ca sa nu adormiti.
    • Like 2
  • Cu scuze de rigoare, va indic un link pentru a intelege diferenta dintre UK, Great Britain si England - https://www.youtube.com/watch?v=rNu8XDBSn10. Iar pentru o analiza succinta a lui Juncker asupra consecintelor economice va indic link-ul https://euobserver.com/economic/131941. Folositi Regatul Unit, Marea Britanie si Anglia ca sinonime. In plus, vorbiti despre efecte econimice, fara a le indica.
    • Like 0


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult