Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Strategia împotriva coronavirusului. Cei care vor continua să se comporte prostește vor fi soldații acestui virus

Covid - nerespectarea regulilor

(Foto: Anthony Harvey / Shutterstock Editorial / Profimedia)

Dacă ați deschis această pagină, înseamnă că alocați o parte din timpul dumneavoastră cititului. Excelent! Vă recomand cu această ocazie textele a doi autori: Tomas Pueyo și Skeptic Pengus. În cazul în care nu stăpâniți limba engleză, la finalul articolelor scrise de către Pueyo găsiți linkuri către traduceri în limba română. Când citiți ceva valoros, dați mai departe. Asigurați-vă că articolul este asumat, semnat de către autor. Distribuiți știință, nu „teorii” ale conspirației!

În cele ce urmează, voi încerca să tratez un subiect complicat într-un mod cât mai simplu. Intenția este ca oricine va citi să aibă o imagine de ansamblu. „Suntem în război!” au spus nenumărate voci. Voi folosi această afirmație pentru a explica situația în care ne aflăm.

Combatanții

Cine împotriva cui luptă? Răspunsul pripit ar fi „Omenirea contra (unui) coronavirus” (pe numele său SARS-CoV-2). Un virus cu care omenirea nu s-a mai confruntat, dar pe ale cărui rude le cunoaște bine și le-a biruit în repetate rânduri.

Realitatea nu este însă atât de simplă. Singur, SARS-CoV-2 ar fi relativ ușor de învins. Marea problemă este că în tabăra sa luptă și mulți oameni.

De la lideri politici la oameni obișnuiți, mult prea mulți dintre noi s-au comportat și se comportă în favoarea acestui inamic. În China am putut observa corupția care a permis menținerea acelor piețe mizerabile de animale, urmată de mușamalizare, minciună și incompetență din partea autorităților. În Europa și Americi am putut observa limitele reale ale unor lideri politici goi de conținut, incapabili de a înțelege ce se întâmplă și de a lua decizii corecte.

Pe întreg mapamondul am putut observa efectele lipsei de educație elementară, incapacitatea unor procente semnificative din populațiile fiecărei țări de a conștientiza gravitatea situației și că acțiunile lor ajută virusul să omoare oameni, să distrugă economii, să provoace suferință tuturor.

Să nu interpretați greșit, nu este vorba de un război al oamenilor împotriva altor oameni. Însă răul din noi, răul acumulat în societățile noastre, contribuie semnificativ la creșterea exponențială a numărului celor care suferă sau mor răpuși de către acest virus.

Războiul acesta nu poate fi purtat și câștigat doar de către cadrele medicale, oamenii de știință, oamenii din structurile de forță sau decidenții politici. Fiecare dintre noi este implicat, fiecare dintre noi îndeplinim un rol. Nimeni nu poate sta pe margine, nimeni nu poate fi neutru.

În timp ce la nivel individual decizia rațională este să păstrăm temporar distanța, la nivel global, între națiuni, rațional este să aibă loc o apropiere fără precedent.

Mijloacele

Ce arme are omenirea la îndemână? O împărțire simplă a acestora ar fi: arme preponderent defensive și arme preponderent ofensive.

Arme preponderent defensive:

Vaccinul. Cel mai probabil ați aflat ce spun specialiștii, în cel mai optimist scenariu va dura cel puțin un an până când această armă va fi pregătită. Până la a o folosi, trebuie să treacă mai multe faze: de dezvoltare, de testare, de producție, de distribuire și de administrare treptată. (Atenție, pentru imunizarea indivizilor sănătoși!) Fiecare dintre aceste faze necesită o anumită durată minimă.

Tratamentul cu plasmă. Este o armă experimentală despre care s-a discutat mult în ultimele zile, dar a cărei testare este abia la început. Dacă se va dovedi funcțională, ar putea fi utilizată pentru protejarea unor persoane vulnerabile sau a celor cu risc înalt de infectare (cadrele medicale care interacționează cu bolnavi de Covid-19). O altă posibilitate ar fi administrarea acesteia pacienților în stare critică.

Măștile. Sunt bariere în calea răspândirii virusului. Au fost prezentate adesea greșit, drept scuturi relativ ineficiente atunci când sunt purtate de indivizi sănătoși cu scopul de a preveni infectarea. Utilitatea lor pornește însă de la ideea unei bariere duble, una la purtătorii infectați (adesea asimptomatici - au virusul dar nu prezintă semnele bolii) și alta la cei neinfectați.

Mă număr printre cei care consideră că aceste bariere vor fi esențiale în faza în care revenim la activitățile normale. Este de mare importanță să le avem cât mai curând în cantități suficiente și să învățăm cum să le folosim corect!

Testarea și urmărirea contactelor. Testarea din ce în ce mai extinsă, pe măsură ce mijloacele de încredere devin din ce în ce mai accesibile, alături de o urmărire sistematică a contactelor celor infectați sunt esențiale în culegerea de informații despre comportamentul virusului. Sunt cruciale în depistarea precoce a focarelor și ne pot înlesni întoarcerea la activitățile normale.

Distanțarea socială. Statul în casă (izolarea în grupuri mici), ieșirile cât mai rare posibil, întâlnirile cât mai rare și cu un număr cât mai mic de oameni, menținerea distanței în momentul întâlnirii sunt arme care prezintă și un puternic caracter ofensiv. Neavând la cine să se răspândească, virusul „moare”! Este o tactică extrem de eficientă, de aici și acceptarea sacrificiului pe care aceasta îl presupune.

Arme preponderent ofensive:

Tratamentul medicamentos și celelalte mijloace medicale folosite pentru a-i trata pe cei infectați. Dezvoltarea acestor arme necesită, de asemenea, timp. Prin colaborarea experților de pe întreg mapamondul, le putem avea la dispoziție mai repede decât un vaccin. Sunt speranțe justificate ca oamenii de știință să dezvolte în lunile următoare tratamente din ce în ce mai eficiente (cel mai probabil bazate pe medicamente antivirale), care vor reduce la minim pierderile de vieți.

Produsele care ucid virusul pe corpul uman și pe obiecte, începând cu banalul dar foarte eficientul (dacă este utilizat cum trebuie) - săpun.

Ce arme are la dispoziție virusul?

Capacitatea de diseminare (contagiozitatea). Specialiștii încă analizează care este „coeficientul de contagiozitate (sau rata de transmitere – R0) a SARS-CoV-2. (Diferite studii îl plasează între 1.4 și 3.9, cel mai probabil aflându-se între 2 și 3.) Pe înțelesul oricui, omenirea a cunoscut numeroase virusuri mai contagioase și le-a învins. Știm că armele enumerate mai sus îl pot contracara eficient și, în cazul în care ar fi utilizate de suficient de mulți oameni, ar putea coborî R0 la o valoare sub 1 (ceea ce ar însemna că fiecare infecție existentă ar provoca mai puțin de o infecție nouă iar virusul „ar muri”).

Perioada în care supraviețuiește în organismul uman, pe obiecte, rezistența la medicație și la diferite substanțe menite a-l neutraliza pe suprafețele de contact. Balanța înclină de partea noastră și la aceste capitole, condiția fiind să folosim armele pe care le avem la dispoziție corespunzător. În privința tratamentului medicamentos, principalul avantaj al virusului - acela de a fi nou - este unul temporar.

Mutația. Poate cea mai teribilă armă din arsenalul virusurilor, îi poate oferi și acestui coronavirus forțe proaspete, noi căi de atac și ne poate face până și unele dintre cele mai redutabile arme ineficiente. Specialiștii ne-au avertizat în acest sens și ne-au indicat modalitatea cea mai bună de a răspunde: cu cât virusul se multiplică și se răspândește mai mult, cu atât șansele de mutații semnificative cresc. De aceea, este imperios să luăm cât mai curând măsuri pentru încetinirea răspândirii.

Pe noi. Așa cum am scris în secțiunea „Combatanții”, cei care vor continua să se comporte prostește vor fi soldații acestui virus. Vor fi complici ai SARS-CoV-2 în relele uriașe pe care acesta le va pricinui umanității.

Strategie și desfășurare

Dacă omenirea ar fi capabilă de o mobilizare și o disciplină exemplară, acest virus ar fi relativ ușor de „ucis”. În teorie, aproximativ 45 de zile ar fi suficiente pentru a-l duce la extincție. Din păcate, limitele umanului sunt încă prea jos.

În marea lor majoritate nepregătite pentru un asemenea atac (deși, ca în majoritatea războaielor, au existat numeroase semnale de alarmă), statele lumii au luat în considerare diferite abordări, punând în balans numărul de persoane afectate direct de virus și repercusiunile economice, sociale, politice ale aplicării unor măsuri dure. Realizând amploarea pierderilor de vieți omenești în lipsa unor astfel de măsuri (după anumite estimări - zeci sau chiar sute de milioane la nivel mondial), cele mai multe națiuni au optat pentru aceeași strategie.

Astfel, câmpul tactic a devenit întreaga planetă, cu bătălii purtate în fiecare stat, cu anumite zone din interiorul fiecărui stat unde luptele vor fi mai intense și pierderile mai mari. Estimarea duratei războiului este foarte dificilă din cauza numărului mare de incertitudini și variabile. Se poate face însă o proiecție aproximativă, pe o perioadă de 12-18 luni, până la apariția și utilizarea armei care ar fi considerată decisivă – vaccinul.

Strategia poate fi împărțită în 4 faze:

Faza întâi, cea în care ne aflăm acum, este centrată pe a câștiga timp. Pentru ce? De exemplu, pentru a culege mai multe informații despre inamic, pentru a le verifica, prelucra și transmite către decidenți și populație. Pentru a produce arme de bază, a instrui și înarma un număr din ce în ce mai mare de soldați. Pentru a pune la punct noi arme și noi tactici.

Tot în această fază, se poartă prima mare bătălie cu virusul. Fiecare armă, fiecare acțiune individuală contează. Dacă un număr cât mai mare dintre noi folosește cum trebuie armele avute la dispoziție, în următoarele luni virusul va fi foarte slăbit.

Când se va încheia această primă bătălie? Depinde foarte mult de modul în care fiecare dintre noi luptăm! Oamenii de știință ne vor ține informați în privința momentului în care ne aflăm. Este foarte posibil să putem identifica cu succes când atingem mijlocul bătăliei în fiecare țară, perioada în care se încheie creșterea exponențială și atingem ceea ce se numește „punct de inflexiune”. De exemplu, bătălia din Italia se pare că a ajuns „la jumătatea drumului”.

Faza a doua este cea în care vom reveni la activitățile normale. Larga majoritate a oamenilor pare să conștientizeze situația economică dificilă în care am intrat. Va trebui să muncim mai greu ca niciodată, nu numai pentru a compensa pentru lunile de distanțare, dar și pentru a ne pregăti din toate punctele de vedere pentru o posibilă nouă bătălie în faza trei.

Faza a treia presupune o a doua mare bătălie cu virusul. Specialiștii au capacitatea de a ne anunța dacă și în ce condiții va avea loc această bătălie în fiecare țară. Dacă facem ce trebuie între timp, chiar dacă nu o vom putea evita, ne va găsi mult mai bine pregătiți. Utilizarea unor arme și tactici noi ar putea face lupta mai ușor de dus, cu mai puține pierderi de vieți și cu efecte secundare mai reduse.

În momentul în care vom avea toate armele pregătite, vom intra în faza a patra, cea finală. Vaccinul ne va ajuta să depășim procentul de 67% din populație cu imunitate, iar virusului îi va fi din ce în ce mai greu să se răspândească. Tratamentele medicale îi vor ajuta pe cei bolnavi să se vindece mai ușor și vor reduce considerabil rata mortalității. Viața va reveni la normalul de dinaintea SARS-CoV-2.

Sau nu?

Nu știu. Nu sunt prezicător, cred în știință, nu în globuri magice. Pe lângă cele legate de pandemie în sine, avem în față și foarte multe incertitudini de ordin economic, social și politic. Când e vorba de rău, omenirea nu are o reputație mult mai bună decât virusurile, iar evenimente de asemenea magnitudine pot scoate la suprafață tot ceea ce e mai rău în oameni.

Ar fi bine să revenim la normalul din trecut?

Nu. Ar fi bine să începem să credem cu adevărat în valori pe care le-am folosit doar drept fațadă. Ar fi bine să învățăm să gândim ca locuitori ai planetei, nu doar ai unei țări. Ar fi bine să învățăm că acțiunile noastre stupide pot provoca nenorociri până la nivel planetar. Ar fi bine să învățăm cât de mică este planeta pe care trăim și cât de apropiați suntem de fiecare vietate care trăiește pe ea. Ar fi bine să învățăm toate acestea și multe altele, pentru că privind în trecut, putem constata că am fost al naibii de proști.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce aveți mă, cu covidu` ăsta?

    E doar un virus . Unul dintre cele câteva milioane sau miliarde, câte-o fi. Da, e nociv, e letal. Mai are alți „confrați” din specia microorganismelor, unii mai letali ca alții.
    E complicat că avem un singur pământ, și suntem în competiție de supraviețuire.
    Asta facem de circa 7 milioane de ani ( dacă acceptăm că Sahelanthropus tchadensis a fost unul din strămoșii bipezi...).
    De câtva timp încoace, am reușit ca specie să descoperim , că alte specii ne mai omoară din când în când, și am renunțat să considerăm bolile „pedeapsă” sau „penitență”.
    Am inventat vaccinurile. De la vacă, citire. Sau nu știați că ne „vaccinăm” de la „vacă”?
    După ce am reușit, cu un destul de mare succes, , să învingem cele mai tembele boli (prin medicamente, terapii, și bineînțeles, vaccinare), ne-am trezit, în anul de grație 20-20, că nenică SarCov-2 ne face probleme. Nu vrea să asculte de piramidon și paracetamol, darămite de apă cu lămâie, usturoi sau descântece....Nu vrea să fie de-a dreq o gripă banală, deșii unii nu se simt, adecă o fi mai nesimțiți față de covidel, deci asimptomatici.
    Dar covidu nu există. Nu e boală produsă de un mic și invizibil virus care se replică ca prostu` prin pămânii noștrii.
    E musai o complotație mondială făcută ocult de bigfarma. Nu poate fi o boală ca oricare alta.
    Păi nu poate fi o boală, căci noi bolile le-am dovedit. Științific sau mistic, le-am desființat. Mergi la doctor, scrie rețeta (sau nu), luăm cu sau fără rost un pumn de boabe, pilule, capsule injecții și infiltrații, luăm vitamine și oligofrenominerale, homeo și antihomeoterapii, și trece...
    Hai să simplific.
    Nu înțeleg marea mișcare de negaționism. Nu e virus, nu e boală, e făcătură, orice. Nu ne trebuie vaccin, nu, nu și nu.
    E mai simplu să negi, decât să recunoști că, tu, omule ești învins de un virus, de ăla mic și imbecilaș, și care te omoară dacă ești mai slab....de imunitate.
    Rău, foarte rău că ne credem „deasupra și intangibili”, față de un produs al naturii, care vrea să supraviețuiască în dauna noastră.
    În dauna „fostei noastre normalități”, atât de mult clamate acum, atât de mult blamate , nu demult...
    Un virus care ne-a redus , brusc „libertatea”. Ce ne-a redus? Restaurantele, mall-urile, hamburgerii și pizza, berile pe terasă și plimbatul peștelui din acvariu? Astea „contează” atât de mult în viața noastră, de suntem capabili să plătim amenzi sau să ne certăm cu forțele de ordine?
    Băi, viruse, ce-ai făcut, de-ai întors omenire cu susu-n jos?
    Nu. Deloc. Suntem tot acolo de unde am plecat acum 7 milioane de ani.
    Încercăm să mergem biped, și nu tot timpul reușim.Mai cădem, mai ne ridicăm...Parcă așa am învățat fiecare să mergem...Sau nu?

    Ce aveți mă, cu covidu` ăsta?
    Vă încurcă viața socială, aia complicată?
    Nuu, am uitat, că viața nu e doar drum asfaltat, mai sunt și gropi, mai sunt și râpe...pentru însăși „viață” trebuie să te mai zbați... să te bați, cu un virus, dacă trebuie...
    • Like 0
  • O precizare/corectură: virusul „moare”, „va muri” sau va fi „ucis”, cu ghilimele, pentru că virusurile nu sunt vii. De asemenea, „bine” este în plus în formularea „În cazul în care nu stăpâniți bine limba engleză”. Scuze pentru această greșeală. Autorul articolului
    • Like 1
  • Leo check icon
    Dacă omenirea poate să adopte două măsuri simple, niciun virus gripal nu se va răspândi în vecii vecilor mai departe de câteva cazuri izolate.
    1. Ține-ți mâinile departe de față; scarpină-te cu dosul palmei, dacă trebuie să o faci și uită de ros unghiile (te ajută și dpdv estetic).
    2. Tușește/strănută în cot.

    Atât și nimic mai mult; n-ai nevoie să închizi lumea și să-i pui pe oameni să stea cu masca pe față (o practică inutilă oricum, pentru că virusul de regulă se depune după ce este aruncat în atmosferă prin tuse și pe termen scurt oricum intră în ochi, pe sub sau prin mască) ai nevoie doar să-i înveți pe cei care se scobesc în nas să nu o mai facă.
    • Like 0
  • Un articol bun, mai ales din perspectiva modului de structurare inspirată a atâtor de multe abordări argumentate care au apărut în această perioadă în diverse surse de informare.

    Totuși, în accepțiunea mea consider că are o lipsă majoră la secțiunea Mijloacele, armele pe care le avem la dispoziție în lupta cu acest Virus Viclean: IMUNITATEA în primul rând personală, dar și de grup, totuși.

    Cred că arma imunității este de fapt cea mai importantă, vaccinul însuși fiind o formă de imunizare. Dar imunizarea naturală totdeauna va fi de bază, dar se obține pe termen mai lung printr-un stil de viață sănătos.

    Mai ales că acum s-a prelungit deja cu încă 30 de zile izolarea, consider că fiecare, dar și guvernanții (Ministerul sănătății) ar trebui să recomande, promoveze, instaureze ample programe și acșiuni pentru imunitate. Așa cum nu a fost o rușine să ne arate de atâtea ori faza cu spălatul pe mâini, tușitul în cot, purtarea măștii, cred că trimiterea la resursele fantastice naturale pentru creșterea imunității ar trebui să fie mai pe orinea de zi ca niciodată, mai ales pentru pregătire de o toamnă cam virusată.

    România este o bogăție a remediilor naturiste pentru sporirea imunității atât prin natura pe care o mai avem, dar și producâtorii de suplimente naturale. Nu ar trebui nici un medic să considere descalificant faptul că ar promova acum mai mult ca niciodată terapiile naturale pentru imunitate. Medicii de familie, îm preună cu farmaciștii, naturiștii ar trebui să fie în linia întâi pentru (re)utilizarea tuturor armelor naturale, dar și medicamentoase, pentru o imunitate maximă până în toamnă.

    De asemenea mișcarea fizică în aer liber, expunerea la soare, plaja pentru eficienta vitamină D, programele antiobezitate ar trebui să fie preocupări de programe de indicat și organizat de către cadrele medicale, cu o susținere pe măsură a cadrelor din administrația de la orice nivel.

    Pot părea "figuri de stil", asemenea arme, dar niciodată nu fac râu, pe un termen de cîteva luni calde căt am avea la dispoziție rezultatele fiind chiar vizibile, iar acest Virus Viclean ne-a prezentat deja primele lecții ale naturii cred că deja le-am văzut și admirat.

    Nu în ultimul rând presa și mass media ar trebui să aibă campanii întregi cât mai profesioniste și metodice pentru o altfel de IMUNITATE PENTRU TOAMNĂ.
    • Like 1
    • @ Grosu Magdalena- Maria
      Mulțumesc!
      • Like 0
  • Foarte bun articol!
    Cine are creier si-l foloseste, are multe de invatat din el.
    • Like 1
    • @ Leonard Sirbu
      Mulțumesc!
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult