Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Street art covid. Cum i-a inspirat pandemia pe artiștii din lumea întreagă

Pandemia de coronavirus i-a inspirat pe artiștii stradali din lumea întreagă să creeze lucrări despre efectele crizei COVID-19 asupra societății. 

Pe pereții din marile orașe au apărut lucrări care impresionează, emoționează sau, pur și simplu, îi fac pe oameni să râdă. Cum este cazul acestui graffiti din Berlin, care îl înfățișează pe Gollum din „Stăpânul inelelor”, în timp ce ține în mână o rolă de hârtie igienică. Pe bula de dialog scrie: „Neprețuitul meu”, aluzie la faptul că acest produs era cumpărat în cantități mari de către cei care își făceau provizii și ajunsese chiar să dispară din multe magazine.

Foto: Maja Hitij/Getty Images

Zidul de lângă plaja Venice, California, pictat de artistul Pony Wave. Foto: Mario Tama/Getty Image

Imagine din Cartierul Roșu, din Amsterdam. Foto: Dean Mouhtaropoulos/Getty Images

Prizonierii coronavirusului. Glasgow, Marea Britanie. Foto: Andrew Milligan/PA Images via Getty Images)

Portrete cu mască în Dublin. Foto:  Niall Carson/PA Images via Getty Images

În Catania, Italia, Monaliza poartă mască. Foto: Fabrizio Villa/Getty Images

Pentru eroii din sistemul nostru de sănătate. Bristol, Marea Britanie. Foto: Ben Birchall/PA Images via Getty Images

Hong Kong, China. Foto: Miguel Candela Poblacion/Anadolu Agency via Getty Images

Graffiti cu portretul președintelui brazilian Jair Bolsanoro, purtând o mască. Portretul a fost pictat în Rio de Janeiro, în locul în care a fost asasinată politiciana și activista pentru drepturile omului Marielle Franco. Foto: Buda Mendes/Getty Images 

Sculptură în nisip a artistei Rana Ramlaw în Gaza. Foto: Majdi Fathi/NurPhoto via Getty Images)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult