Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Strigător la cer! De ce împovărează Guvernul microîntreprinderile și PFA-urile, pentru a încasa suplimentar doar 6 miliarde lei, când ANAF are de recuperat de la companii 70 miliarde lei?

Iancu Guda img

Foto: Facebook Iancu Guda

Strigător la cer! Tocmai ce am analizat sumele pe care ANAF le are de recuperat de la companii - sold la 30 iunie 2023: circa 70 miliarde lei.

Dintre acestea, top 1000 companii datornice au restanțe de 58,8 mld lei. Din 58,8 mld lei datorii neplătite la ANAF de top 1.000 companii, 18,7 miliarde lei provin de la 103 firme unde statul este acționar. Dacă ne referim la top 10 restanțieri, dintre aceștia 6 sunt companii de stat care datorează în total 12,77 miliarde lei (cele marcate cu galben în tabel).

clic pe imagine pentru a mări

Întrebare: De ce împovărează Guvernul microîntreprinderile (200.000 de companii afectate cu 700.000 angajați) și PFA-urile (300.000 de persoane) pentru a încasa suplimentar doar 6 miliarde lei prin taxe suplimentare de la buni platnici... când există 70 miliarde lei necolectați datorii restante la ANAF, din care top 1.000 companii au 58 miliarde lei?

Se poate face un efort concentrat împotriva celor 1.000 de companii pentru accelerarea procesului de executare, deoarece statul are prioritate la masa credală, aceste companii având active de 65 miliarde lei. De ce statul NU face asta? De ce nu își face statul treaba cu recuperarea restantelor fiscale? De ce nu execută, deși are prioritate la masa credală? De ce nu se îmbunătățește legea insolvenței pentru a eficientiza și urgenta recuperarea datoriilor? De ce nu vinde statul o parte din aceste creanțe, cu procedură de licitație transparentă, și recuperează rapid banii? Mulți nu ar mai deschide procedura de insolvență de frică să nu piardă firma. De ce să plătească 1 milion de suflete (buni platnici) micro și PFA împovărate fiscal … când statul nu își face treaba să recupereze de zece ori mai mult doar de la 1.000 de restanțieri?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Adrian S check icon
    Pentru ca este greu de recuperat si 5% din cele 70 miliarde. E mai usor sa identifici contabil o creanta decat sa o recuperezi.
    In teorie, oamenii vor platii noile taxe si totul va merge inainte. In practica, va creste evaziunea si mai mult si se va reduce conformarea voluntara. Vor alerga si mai mult pentru aceiasi bani
    • Like 1
  • nicu check icon
    Un guvern de doi bani.
    • Like 0
  • Gigi check icon
    Statul nu are prioritate la masa credala.Salariatii si creditorii garantati(banci in principal).Daca apare si statul cu garantii, in general e vorba de active fara valoare(care nu sunt atractive pt banci).Societatile de stat in general, sunt in dificultate datorita deciziilor politice din ultimii 30 de ani, decizii privind subventii nevirate, conduceri politice incompetente.La toate astea se adauga legislatia extrem de permisiva, legislatie care limiteaza activitatea de recuperare.
    • Like 4
  • Economists offer various reasons why governments do not collect taxes in enterprises in which they are shareholders.

    If there is a mix of government and private shareholders in a company, then lowering the tax burden could make these enterprises more attractive to investors. More capital investment leads to job creation, economists would argue.
    Of course, being competitive, especially in sectors where private business dominates, is another factor. By exempting or reducing taxes on these enterprises, governments can help them compete more effectively with private sector counterparts,
    Also, some industries are considered strategically important for a country's security, stability, or long-term economic goals. In such cases, governments might accept tax losses to ensure the viability and growth of these enterprises. This is often seen in sectors like defence, energy, and infrastructure.
    If we consider the Chinese economic model, for example, the government heavily subsidises key industries.
    There is one argument that Romanian economists could not offer, however. It's called “cross-subsidization.” This involves governments using revenue generated from profitable state-owned enterprises to subsidize less profitable ones or to support public services. By not taxing these enterprises heavily, governments can ensure that they contribute more to the public good.
    However, saying 'the public good' and 'PSD' in the same sentence might cause risible laughter!
    There is an explanation that only prudent, honest governments with long-term policy objectives can offer. This, of course, excludes Kleptocracies that brutalise their aging population. Governments can use state-owned enterprises to achieve specific policy objectives, such as providing affordable services, creating jobs in targeted regions, or support research and development. Not imposing heavy taxes on these enterprises can help achieve these goals more effectively.
    Governments can maintain control and influence over state-owned enterprises when taxation is lower. If enterprises are burdened by high taxes, governments who hold shares have less flexibility in directing operations.
    This is a very important aspect of government participation in the economy. Governments want to attract foreign investors as partners in state-owned enterprises. By offering tax incentives to these investors, governments can encourage international collaboration and technology transfer.
    Technology transfer is a vital aspect of business today. The USA, has deep pockets and can afford to invest in research and development. If the benefits of this R&D are transferred to Romania via investment in state-run enterprises, that is a cost saving for the Romanian company. Win-win!
    One must also consider that heavy taxation of state-owned enterprises might lead to a public backlash if it is perceived as a drain on public resources, or if it results in price increases for essential goods or services.

    Finally, there is one more factor to consider. Not collecting taxes efficiently might simply be because the government is run by thieves and incompetent idiots. You decide!
    • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult