Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Subiecte de matematică mai dificile în acest an la Evaluarea Națională, cu „un item atipic”. Profesorul Cătălin Ciupală: „De la 8,50 la 10 trebuia să știi carte”

Cătălin Ciupală

Anul acesta, subiectele la proba de matematică de la Evaluarea Națională au fost mai dificile și ar trebui să facă o departajare mai bună în cazul notelor mari, crede profesorul Cătălin Ciupală, de la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov. În opinia lui, există posibilitatea ca elevii să nu se fi întâlnit niciodată cu unul dintre itemi

„Au fost câteva subpuncte care erau destul de dificile și au fost într-o proporție mai mare decât în alți ani. Mă refer la 3-4 subpuncte chiar dificile, care pot face mai bine departajarea la notele mari decât anul trecut”, a declarat profesorul de matematică pentru Republica.

Unul dintre acestea era cu cel cu graficul unei funcții, unde elevilor li se cerea să calculeze distanța de la punctul C la dreapta AB.

 „Punctul C nu era la originea axelor. Cele mai multe probleme sunt cu distanța de la originea axelor la graficul funcției, iar aici era un pic diferit.

Nu era greu, era e stilul de problemă clasică, dar în ultima perioadă parcă nu am mai văzut așa des o astfel de cerință”, spune Cătălin Ciupală. 

Un alt exercițiu dificil era, în opinia sa, cel de la 4 b, subiectul III: Demonstrează că AH = 3HD


„Nu era ușor, cred că e itemul cea mai mare dificultate, care va fi rezolvat cel mai puțin de către copii, sper ca Ministerul Educației să facă publice rezultatele pe itemi, pentru a putea realiza  o analiză mai atentă. Este atipic, copiii poate că nu s-au întâlnit deloc cu așa ceva, ceea ce e foarte bine. Cel puțin doi-trei itemi trebuie să fie complet noi”, este de părere profesorul.

Un alt exercițiu care ar putea pune probleme este 5 de la III, în care este vorba despre un cerc. „Era destul de dificil, dar dificultatea aici constă și în faptul că, de multe ori, nu se prea se dădeau la Evaluarea Națională probleme de geometrie cu cerc, deși noi le întâlnim mereu. Copiii le consideră dificile, acum s-a dat o astfel de problemă, e foarte bine, fiindcă există tendința de a trece peste anumite exerciții sau capitole, dacă nu se dau la Evaluarea Națională. Nici exercițiul 6 punctul b nu era așa de ușor, deși nu era foarte dificil. Este o problemă clasică de geometrie, dar ar putea face diferența. Sunt destul de multe subpuncte care pot face departajarea, până acum erau foarte multe note îngrămădite în jurul lui 9,50. Anul acesta de la 8,50 la 10 trebuia să știi carte”, punctează profesorul.

La proba de joi, elevii au avut de rezolvat un singur item inspirat din realitate. 

  • „Dacă elevii unei clase se aşază câte 2 în fiecare bancă din laboratorul de fizică, atunci rămân în picioare 3 elevi. Dacă elevii se aşază câte 4 în bancă, atunci rămân 5 bănci libere și o bancă în care stă un singur elev.
  • a) Verifică dacă în acea clasă pot fi 30 de elevi. Justifică răspunsul dat.
  • b) Determină numărul băncilor din laboratorul de fizica.”

„Inclusiv la exercițiul acesta cu așezatul în bănci copiii puteau greși, să știți că de multe greșesc la anumite forme de sistem”, atrage atenția Cătălin Ciupală. Cu toate acestea, el crede că vor fi destul de multe note peste 5, întrucât subiectele grilă au fost „ușurele”.

Anul trecut, când s-au înregistrat foarte multe note mari la Evaluarea Națională, profesorul propunea într-un interviu pentru Republica „o terapie de șoc”. 

„Ar trebui realizate niște subiecte pentru Evaluarea Națională care să zguduie un pic sistemul și să-l pună pe șine. Lucrurile se pot face fără probleme, cu o singură condiție, să existe o voință suficient de mare la nivelul ministerului, al descentralizatelor din minister, astfel încât să știi că un an, doi ani vei avea un recul până când profesorii și elevii vor vedea că îmbunătățim subiectele. Nu trebuie să ne dăm în lături de la niște note mai mici, vor fi note mai mici pentru toată lumea, în loc să intri cu 9,70 la cel mai bun liceu, vei intra cu 9 la cel mai bun liceu.

Noi am început să facem un fel de festivism de top Cântarea României cu subiectele de la Evaluarea Națională, pe seama copiilor. Un analfabet funcțional poate lua până la 6-7 la Evaluarea Națională, subiectele sunt absolut ușoare până la nota opt. Dar nu ne gândim la copiii care sunt buni, la stresul pe care îl presupune un examen în care nu poți să greșești două virgule, pentru că două virgule te aruncă afară din liceu”, spunea atunci profesorul Ciupală.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Într-un alt articol de pe Republica avem profesori care spun că dascălii nu prea știu să predea. Evident e mai greu de înțeles, dar explicația e logică: ca să predai un lucru nu ajunge să cunoști doar domeniul pe care-l predai, ci trebuie să cunoști și pedagogie. Numărul de profesori care nu știu pedagogie e imens. Mai mult, sistemul încurajează acest lucru. Examenele profesorilor se dau din disciplina pe care o predau și nu din pedagogie, ceea ce nu se întâmplă în alte sisteme de educație. E ca și cum ai bănui pe cineva că nu-și cunoaște materia. Examenele de suplinire, titularizare, definitivat etc. ar trebui să măsoare capacitatea profesorilor de a preda. Dacă nu-și cunosc materia, atunci ei ar trebui filtrați chiar înainte de a urma modulele pedagogice. La examen ar trebui să se dea noțiuni legate de pedagogie.
    • Like 0
  • Mi se par simple subiectele. La problema cu triunghiul isoscel, unghiurile DAC și EBC sunt congruente pentru că au laturile perpendiculare, două câte două. Calculăm cu T. Pitagora, în triunghiul ABD (BD=h/2, unde am notat cu h înălțimea AD, care este egală și cu latura BC). AB=(h*5^1/2)/2. Triunghiurile ABD și BDH sunt asemenea pentru că sunt dreptunghice și mai au un unghi congruent (s-a arătat deja la primul punct). Din rapoartele de asemănare pentru triunghiurile ABD și BDH rezultă HD=h/4 și deci AH=3*h/4. Rezultă că AH=3*HD, QED.

    Problema cu funcția f(x)=2x-1 e banală. Graficul funcției intersectează axele în (0;-1) și în (1/2;0). Perpendiculara din C pe AB seamănă izbitor de mult cu problema de mai sus, cu triunghiul isoscel. Se aplică asemănarea triunghiurilor, scriem rapoartele de asemănare și rezultă că perpendiculara din C pe AB este (2*5^1/2)/5.

    Singura problemă care mi-a dat un mic frison, dar care s-a dovedit și ea destul de ușoară, a fost cea cu copiii în laboratorul de fizică. Am notat numărul elevilor din clasă cu T și numărul băncilor din laboratorul de fizică cu f. Avem sistemul de două ecuații, cu necunoscutele T și f:
    (1) T=2*f+3
    (2) T=4*(f-6)+1
    Scădem cele două ecuații și avem 0=2*f+3-(4*(f-6)+1), de unde rezultă f=13 și T=29.
    Trebuie să recunosc că inițial am scris a doua ecuație greșit: T=4*(f-5)+1, interpretând că un elev rămâne singur într-una din cele 5 bănci, ceea ce evident era greșit, întrucât se specifica destul de clar faptul că rămân 5 bănci neocupate ȘI un elev singur într-o bancă, deci era vorba, de fapt de 6 bănci libere din care una avea un singur elev. Mi-am dat seama de eroare făcând proba, care, pentru cazul inițial, evident că nu a ieșit.

    Per total, au fost subiecte frumoase care sigur îi va avantaja pe cei care au rezolvat o varietate mai mare de probleme.
    • Like 2
  • item, itemi???? mai se foloseste limba romana de catre "inteligentii" astia, ex. profesor Ciupala et co???? sau au greturi la limba romana si se cred mai interesanti? Stii cand esti un profesor bun ? cand te intelege si ultimul elev din ultimul sat. Dar asa....baaaahh
    • Like 1
    • @ Eliza Mioc
      Limba română este un organism viu, care evoluează (sau involuează, ar spune alții). Acum se acceptă și "căpșune" pe lângă forma "căpșuni" cu care noi, ăștia mai bătrâni, eram obișnuiți. Iată că și "item" este acceptat:
      https://dexonline.ro/definitie/item
      Vă dau dreptate în privința multor termeni care au fost preluați abuziv, deși aveam deja echivalentul în limba română, cum este și cazul acestor "itemi". Sunt curios dacă în română se pronunță “item” (ceea ce mi se pare ridicol) sau “aităm”... caz în care ar contraveni destul de grav regulilor limbii române de scriere fonetică. Iar pluralul este și mai distractiv: itemi. Ha, ha!
      Dar prefer oricând să scriu “mouse” și să citesc “maus”, decât să spun că am dat un clic de șoarece.
      • Like 1
  • Itemul cel mai dificil, 4 b, subiectul III este și el super simplificat prin AD=BC! Se putea da concluzia și să se arate invers, că atunci AD=BC! Sau și mai larg să arate ce relație există între BC și cele 2 laturi în discuție. Oricum e un pas înainte!
    • Like 1
  • Razvan check icon
    Nu pot fi 30 de elevi care, așezându-se cate 2 în bancă, 3 să rămână în picioare. Ori sunt cel puțin 15 bănci și atunci toți stau jos, ori sunt mai puțin de 15 bănci, iar atunci numărul de elevi care stau în picioare e par (multiplu de 2).

    Conform datetelor problemei, rezultă dintr-un sistem de 2 ecuații cu două necunoascute (numărul de bănci și cel de elevi) că sunt 11 bănci și 25 de elevi în laborator. O problemă banală (mai puțin pentru adulți :) )
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult