Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Subiecte de matematică mai dificile în acest an la Evaluarea Națională, cu „un item atipic”. Profesorul Cătălin Ciupală: „De la 8,50 la 10 trebuia să știi carte”

Cătălin Ciupală

Anul acesta, subiectele la proba de matematică de la Evaluarea Națională au fost mai dificile și ar trebui să facă o departajare mai bună în cazul notelor mari, crede profesorul Cătălin Ciupală, de la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov. În opinia lui, există posibilitatea ca elevii să nu se fi întâlnit niciodată cu unul dintre itemi

„Au fost câteva subpuncte care erau destul de dificile și au fost într-o proporție mai mare decât în alți ani. Mă refer la 3-4 subpuncte chiar dificile, care pot face mai bine departajarea la notele mari decât anul trecut”, a declarat profesorul de matematică pentru Republica.

Unul dintre acestea era cu cel cu graficul unei funcții, unde elevilor li se cerea să calculeze distanța de la punctul C la dreapta AB.

 „Punctul C nu era la originea axelor. Cele mai multe probleme sunt cu distanța de la originea axelor la graficul funcției, iar aici era un pic diferit.

Nu era greu, era e stilul de problemă clasică, dar în ultima perioadă parcă nu am mai văzut așa des o astfel de cerință”, spune Cătălin Ciupală. 

Un alt exercițiu dificil era, în opinia sa, cel de la 4 b, subiectul III: Demonstrează că AH = 3HD


„Nu era ușor, cred că e itemul cea mai mare dificultate, care va fi rezolvat cel mai puțin de către copii, sper ca Ministerul Educației să facă publice rezultatele pe itemi, pentru a putea realiza  o analiză mai atentă. Este atipic, copiii poate că nu s-au întâlnit deloc cu așa ceva, ceea ce e foarte bine. Cel puțin doi-trei itemi trebuie să fie complet noi”, este de părere profesorul.

Un alt exercițiu care ar putea pune probleme este 5 de la III, în care este vorba despre un cerc. „Era destul de dificil, dar dificultatea aici constă și în faptul că, de multe ori, nu se prea se dădeau la Evaluarea Națională probleme de geometrie cu cerc, deși noi le întâlnim mereu. Copiii le consideră dificile, acum s-a dat o astfel de problemă, e foarte bine, fiindcă există tendința de a trece peste anumite exerciții sau capitole, dacă nu se dau la Evaluarea Națională. Nici exercițiul 6 punctul b nu era așa de ușor, deși nu era foarte dificil. Este o problemă clasică de geometrie, dar ar putea face diferența. Sunt destul de multe subpuncte care pot face departajarea, până acum erau foarte multe note îngrămădite în jurul lui 9,50. Anul acesta de la 8,50 la 10 trebuia să știi carte”, punctează profesorul.

La proba de joi, elevii au avut de rezolvat un singur item inspirat din realitate. 

  • „Dacă elevii unei clase se aşază câte 2 în fiecare bancă din laboratorul de fizică, atunci rămân în picioare 3 elevi. Dacă elevii se aşază câte 4 în bancă, atunci rămân 5 bănci libere și o bancă în care stă un singur elev.
  • a) Verifică dacă în acea clasă pot fi 30 de elevi. Justifică răspunsul dat.
  • b) Determină numărul băncilor din laboratorul de fizica.”

„Inclusiv la exercițiul acesta cu așezatul în bănci copiii puteau greși, să știți că de multe greșesc la anumite forme de sistem”, atrage atenția Cătălin Ciupală. Cu toate acestea, el crede că vor fi destul de multe note peste 5, întrucât subiectele grilă au fost „ușurele”.

Anul trecut, când s-au înregistrat foarte multe note mari la Evaluarea Națională, profesorul propunea într-un interviu pentru Republica „o terapie de șoc”. 

„Ar trebui realizate niște subiecte pentru Evaluarea Națională care să zguduie un pic sistemul și să-l pună pe șine. Lucrurile se pot face fără probleme, cu o singură condiție, să existe o voință suficient de mare la nivelul ministerului, al descentralizatelor din minister, astfel încât să știi că un an, doi ani vei avea un recul până când profesorii și elevii vor vedea că îmbunătățim subiectele. Nu trebuie să ne dăm în lături de la niște note mai mici, vor fi note mai mici pentru toată lumea, în loc să intri cu 9,70 la cel mai bun liceu, vei intra cu 9 la cel mai bun liceu.

Noi am început să facem un fel de festivism de top Cântarea României cu subiectele de la Evaluarea Națională, pe seama copiilor. Un analfabet funcțional poate lua până la 6-7 la Evaluarea Națională, subiectele sunt absolut ușoare până la nota opt. Dar nu ne gândim la copiii care sunt buni, la stresul pe care îl presupune un examen în care nu poți să greșești două virgule, pentru că două virgule te aruncă afară din liceu”, spunea atunci profesorul Ciupală.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Într-un alt articol de pe Republica avem profesori care spun că dascălii nu prea știu să predea. Evident e mai greu de înțeles, dar explicația e logică: ca să predai un lucru nu ajunge să cunoști doar domeniul pe care-l predai, ci trebuie să cunoști și pedagogie. Numărul de profesori care nu știu pedagogie e imens. Mai mult, sistemul încurajează acest lucru. Examenele profesorilor se dau din disciplina pe care o predau și nu din pedagogie, ceea ce nu se întâmplă în alte sisteme de educație. E ca și cum ai bănui pe cineva că nu-și cunoaște materia. Examenele de suplinire, titularizare, definitivat etc. ar trebui să măsoare capacitatea profesorilor de a preda. Dacă nu-și cunosc materia, atunci ei ar trebui filtrați chiar înainte de a urma modulele pedagogice. La examen ar trebui să se dea noțiuni legate de pedagogie.
    • Like 0
  • Mi se par simple subiectele. La problema cu triunghiul isoscel, unghiurile DAC și EBC sunt congruente pentru că au laturile perpendiculare, două câte două. Calculăm cu T. Pitagora, în triunghiul ABD (BD=h/2, unde am notat cu h înălțimea AD, care este egală și cu latura BC). AB=(h*5^1/2)/2. Triunghiurile ABD și BDH sunt asemenea pentru că sunt dreptunghice și mai au un unghi congruent (s-a arătat deja la primul punct). Din rapoartele de asemănare pentru triunghiurile ABD și BDH rezultă HD=h/4 și deci AH=3*h/4. Rezultă că AH=3*HD, QED.

    Problema cu funcția f(x)=2x-1 e banală. Graficul funcției intersectează axele în (0;-1) și în (1/2;0). Perpendiculara din C pe AB seamănă izbitor de mult cu problema de mai sus, cu triunghiul isoscel. Se aplică asemănarea triunghiurilor, scriem rapoartele de asemănare și rezultă că perpendiculara din C pe AB este (2*5^1/2)/5.

    Singura problemă care mi-a dat un mic frison, dar care s-a dovedit și ea destul de ușoară, a fost cea cu copiii în laboratorul de fizică. Am notat numărul elevilor din clasă cu T și numărul băncilor din laboratorul de fizică cu f. Avem sistemul de două ecuații, cu necunoscutele T și f:
    (1) T=2*f+3
    (2) T=4*(f-6)+1
    Scădem cele două ecuații și avem 0=2*f+3-(4*(f-6)+1), de unde rezultă f=13 și T=29.
    Trebuie să recunosc că inițial am scris a doua ecuație greșit: T=4*(f-5)+1, interpretând că un elev rămâne singur într-una din cele 5 bănci, ceea ce evident era greșit, întrucât se specifica destul de clar faptul că rămân 5 bănci neocupate ȘI un elev singur într-o bancă, deci era vorba, de fapt de 6 bănci libere din care una avea un singur elev. Mi-am dat seama de eroare făcând proba, care, pentru cazul inițial, evident că nu a ieșit.

    Per total, au fost subiecte frumoase care sigur îi va avantaja pe cei care au rezolvat o varietate mai mare de probleme.
    • Like 2
  • item, itemi???? mai se foloseste limba romana de catre "inteligentii" astia, ex. profesor Ciupala et co???? sau au greturi la limba romana si se cred mai interesanti? Stii cand esti un profesor bun ? cand te intelege si ultimul elev din ultimul sat. Dar asa....baaaahh
    • Like 1
    • @ Eliza Mioc
      Limba română este un organism viu, care evoluează (sau involuează, ar spune alții). Acum se acceptă și "căpșune" pe lângă forma "căpșuni" cu care noi, ăștia mai bătrâni, eram obișnuiți. Iată că și "item" este acceptat:
      https://dexonline.ro/definitie/item
      Vă dau dreptate în privința multor termeni care au fost preluați abuziv, deși aveam deja echivalentul în limba română, cum este și cazul acestor "itemi". Sunt curios dacă în română se pronunță “item” (ceea ce mi se pare ridicol) sau “aităm”... caz în care ar contraveni destul de grav regulilor limbii române de scriere fonetică. Iar pluralul este și mai distractiv: itemi. Ha, ha!
      Dar prefer oricând să scriu “mouse” și să citesc “maus”, decât să spun că am dat un clic de șoarece.
      • Like 1
  • Itemul cel mai dificil, 4 b, subiectul III este și el super simplificat prin AD=BC! Se putea da concluzia și să se arate invers, că atunci AD=BC! Sau și mai larg să arate ce relație există între BC și cele 2 laturi în discuție. Oricum e un pas înainte!
    • Like 1
  • Razvan check icon
    Nu pot fi 30 de elevi care, așezându-se cate 2 în bancă, 3 să rămână în picioare. Ori sunt cel puțin 15 bănci și atunci toți stau jos, ori sunt mai puțin de 15 bănci, iar atunci numărul de elevi care stau în picioare e par (multiplu de 2).

    Conform datetelor problemei, rezultă dintr-un sistem de 2 ecuații cu două necunoascute (numărul de bănci și cel de elevi) că sunt 11 bănci și 25 de elevi în laborator. O problemă banală (mai puțin pentru adulți :) )
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult