La testarea PISA 2022, derulată de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), România s-a clasat pe penultimul loc din UE, înaintea Bulgariei, și pe locul 45 la nivel general din 81 de state și teritorii participante. Decalajele față de punctajele înregistrate în țările OCDE sunt semnificative în toate cele trei domenii de testare. La matematică, tema principală a PISA 2022, tinerii români de 15 ani au obținut 428 de puncte (în scădere de la 430 în 2018), în timp ce în țările OCDE a fost înregistrată o medie de 472 de puncte. La lectură, adolescenții români au obținut un scor mediu de 428 de puncte (identic cu cel din 2018), comparativ cu o medie de 476 de puncte în țările OCDE. În ceea ce privește știința, elevii români au obținut 428 de puncte (în ușoară creștere de la 426 în 2018), în timp ce media în țările OCDE a fost de 485 de puncte. Este adevărat, media rezultatelor obținute la testarea PISA 2022, prima de după pandemie, în toate țările participante a scăzut cu 15 puncte la matematică și cu 10 puncte la lectură. Însă asta nu schimbă realitatea tristă a sistemului educațional din România.
49% dintre elevii români nu au reușit să atingă nici măcar nivelul de bază al competențelor matematice, în comparație cu un procent de 31% la nivelul OCDE, ceea ce înseamnă că nu pot interpreta și nu pot recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic. În același timp, nivelul performerilor de top, care au atins nivelul 5 sau 6 la testul PISA la matematică, este de doar 4% - mai puțin de jumătate față de media OCDE de 9%.
Profesorul Cătălin Ciupală, care predă matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, a analizat pentru Republica rezultatele obținute de elevii români la această disciplină la testarea PISA 2022.
„Aceste rezultate arată că reforma începută în urmă cu 12 ani, cu schimbarea programelor școlare, nu a avut efectul dorit. Sau încă nu se văd rezultatele acestei reforme. De exemplu, copiii aceștia de 15 ani au învățat, de când au intrat în școală, la română, matematică și celelalte materii, după noua programă și nu cred că că rezultatele reflectă acest lucru. Asta înseamnă că ori programele nu sunt upgradate, ceea ce nu cred, pentru că mi se par mult îmbunătățite, ori profesorii nu reușesc să intre în stilul de programă nouă, mult mai aplicată”, a declarat Cătălin Ciupală.
Profesorul subliniază că toate problemele date la testele PISA au legătură cu viața reală. „De exemplu, se spune că o șură are acoperișul sub formă de piramidă regulată, se dă schema geometrică, deci transpunerea în limbaj matematic se vede ca figură, dar totodată se pune și fotografia acelui acoperiș. Cu alte cuvinte, se poate face un transfer mental și se poate face o ancorare a imaginarului din real în abstract”. O astfel de raportare la realitate lipsește în general în România, atât din predare, cât și din testare, cu toată că nu lipsește din programă, care pune accent pe acest aspect, continuă Cătălin Ciupală.
Iar felul în care sunt realizate subiectele la Evaluarea Națională descurajează ancorarea predării matematicii în viața de zi cu zi.
„Dacă noi am schimba structura de la Evaluarea Națională la nivelul clasei a VIII-a și am modela-o după testele PISA, eu cred că rezultatele s-ar vedea în ciclul următor. De ce? Pentru că profesorii urmăresc ce se dă la Evaluarea Națională. Se dau probleme teoretizate? Da? Aia facem. Se dau probleme practice? Nu? Atunci nu facem așa de mult. Mă uitam la o discuție pe care au avut-o cei care au făcut framework-ul pentru testele PISA, a fost o discuție acum o lună de zile în cadrul OCDE, și reprezentantul Poloniei, un profesor universitar, a spus clar: Până nu am schimbat subiectele de la examene, nu s-au mișcat lucrurile”, a povestit Cătălin Ciupală.
În opinia sa, matematica îți imprimă un mod de a gândi corect, pe care nu ai foarte multe șanse să ți-l formezi școala românească, chiar dacă abundența de note mari de la Evaluarea Națională pare să spună altceva.
„O cultură matematică îți creează un limbaj uzual logico-matematic, care îți permite să ai o gândire oarecum științifică, orientată către contraexemple, nu neapărat către exemple, către a combate fake news-ul, către a gândi critic. Or, toate astea vin dintr-o gândire și matematică, și logică. Noi nu avem așa ceva impregnat școala. Noi rezolvăm mai multe tipuri de ecuații, mai multe tipuri de probleme abstracte... De acord, copiii noștri pot să le rezolve. Dar mă îndoiesc totuși că pot să le rezolve într-o proporție atât de mare, pentru că mă uitam la analiza datelor din 2018. Competențele evaluate la testele PISA sunt, de cele mai multe ori, de nivel superior. Competențele de nivel inferior nu prea sunt verificate. Or, Evaluarea Națională, dacă e să facem matricea de specificații pe subiectele de Evaluare Națională, verifică mai mult competențe de nivel inferior. Tu te lauzi cu rezultate mai bune interne, dar să nu uităm că sunt competențe de nivel inferior. Mă uitam la primul exercițiu care se dă la modelul propus pentru Evaluare Națională, e o chestiune de clasa a doua, după părerea mea”, crede Cătălin Ciupală.
Cum s-ar putea reforma felul în care se predă matematica în România, astfel încât elevii să plece din școală cu competențele de care au nevoie?
„Un plan pe termen lung este să se facă acele masterate didactice în care chiar să se învețe psihopedagogie mult mai bine, să se învețe materia de liceu și de gimnaziu mult mai bine, pentru că, în general, la facultate nu prea se face chestia asta, se fac lucruri mai avansate. În acei doi ani, profesorul trebuie să învețe cum se predă eficient, astfel încât elevul să poată învăța eficient și să poată progresa și deveni autonom. Aceasta este o chestie pe termen lung, depinde foarte mult de organizare universitară, de autonomie, nu știu dacă cu noua lege se va face așa ceva. Intervenția pe termen mediu ar presupune organizarea unor cursuri valoroase, prin care să îi învățăm pe profesori să fie mult mai eficienți la ore și să să îi învețe pe copii cum să învețe. De cele mai multe ori, noi ne axăm pe finalitatea la examen, nu pe proces.
Iar pe termen scurt, se poate face chiar de la anul, ar trebui realizate niște subiecte pentru Evaluarea Națională care să zguduie un pic sistemul și să-l pună pe șine. Lucrurile se pot face fără probleme, cu o singură condiție, să existe o voință suficient de mare la nivelul ministerului, al descentralizatelor din minister, astfel încât să știi că un an, doi ani vei avea un recul până când profesorii și elevii vor vedea că îmbunătățim subiectele. Nu trebuie să ne dăm în lături de la niște note mai mici, vor fi note mai mici pentru toată lumea, în loc să intri cu 9,70 la cel mai bun liceu, vei intra cu 9 la cel mai bun liceu.
Noi am început să facem un fel de festivism de top Cântarea României cu subiectele de la Evaluarea Națională, pe seama copiilor. Un analfabet funcțional poate lua până la 6-7 la Evaluarea Națională, subiectele sunt absolut ușoare până la nota opt. Dar nu ne gândim la copiii care sunt buni, la stresul pe care îl presupune un examen în care nu poți să greșești două virgule, pentru că două virgule te aruncă afară din liceu”, spune profesorul Ciupală.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu cu rezultatele testelor PISA e problema, ci cu sistemul de educație.
Apropo, o problemă de logică: avem profesori slab pregătiți, dar programa e bună. Păi programele școlare, manualele și examenele nu sunt făcute tot de profesori? Dacă profesorii sunt slabi atunci și programele, manualele și examenele ar trebui să fie slabe, nu? Că doar nu vin extratereștrii să ne aducă programa din cer (o soluție mult mai bună aș zice eu...).
Einstein (parcă) spunea că educația e ceea ce rămâne după ce dai la o parte toți anii de școală. Ne confruntăm cu o problemă fundamentală, dincolo de rezultatele dezastruoase la testele PISA. Societatea e bolnavă, iar sistemul educațional nu ajută deloc. La școală, copiii nu sunt încurajați să cerceteze, să fie curioși, să afle, să citească. Facem testele din auxiliare și suntem bine, gândim în cutie că e mai simplu așa pentru toată lumea.
Și uite-așa ajungi să-ți dai copilul la pregătire la mate, română, engleză etc. din clasa a III-a, dacă nu chiar a II-a, pentru că nivelul examenului de la finalul clasei a IV-a (ca să ajungă în clasa a V-a la o școală bună) e mult peste ce se face la clasă, sau peste nivelul învățătorului.
Nu sunt profesor, dar soția mea este, și mă ingrozesc de fiecare dată când îmi povestește cât de blazați au ajuns să fie copiii, cât de puțin înțeleg din ce citesc, cât de obosiți ajung la școală (dacă ajung), pentru că au stat toată noaptea pe telefon sau la televizor. Ea predă la gimnaziu și liceu și-mi povestește toate astea cu durere și neputință.
E foarte grav și nu ne facem bine ca societate, ca țară, dacă sistemul de învățământ nu va fi reformat din temelii. Să aduci dascăli dedicați, iubitori de copii, pe care să-i plătești bine, să-i motivezi și să-i înveți cum să dea acestor creiere tinere o direcție și un scop, asta ar fi o soluție, dar fără concursul părinților și cei 7 ani de-acasă ar fi cam degeaba.
Toți ne naștem genii. Din păcate, după aia ajungem la școală și se rezolvă.
Nu vă întrebați ce or să facă ei după școala asta în care li se toarnă numai realul pe gât? Realist vorbind, 85% dintre copii nu au treabă cu matematica, fizica sau informatica... Ei când termină școala se simt ca ultimii oameni că nu sunt ași în matematică sau științe reale și trăiesc cu convingerea că vor eșua în viață.
De ce nu se face testare PISA și la partea umanistă, parte care oferă o cultură generală și te ajută mult mai mult să te descoperi? Se pot face testări practice și la arte, muzică, educație socială sau financiară, limbi străine etc., ore care au ajuns să fie considerate de umplutură... Mulți copii care sunt foarte buni pe partea asta ajung să renunțe pentru mult doritele și „importantele” licee de mate-info, unde se pierd.
Eu cred că ar trebui regândită toată testarea asta PISA, să nu mia fie axată doar pe partea reală de matematică și științe. Elevii ar trebui trecuț prin absolut tot spectrul, pentru a li se vedea adevăratul potențial. Altfel ei înțeleg că dacă nu fac realul au eșuat în viață.
Să nu uităm că testele astea dau o notă indirectă și sistemului de învățământ...
Daca tot ne place sa ne comparam cu altii, sa ne uitam in curte la finlandezi (tot no.1. sunt) si sa vedem ca la scoala primara copiii invata sa citeasca texte simple de prinprejur, inclusiv din presa, si il discuta in clasa. Sau ca exista in clasa un numar de carti (in unele scoli donate de parinti dar alese de copii din cartile cele mai iubite de copii) ce sunt rotite intre colegi si citite si discutate in clasa.
Absolvirea oricarui nivel de invatamant este o datorie a cetateanului fata de societate. Ca sa ma intelegeti, nu poti ramane analfabet pentru ca asa vrei. Chiar un analfabet functional.
Crunta realitate este ca nivelul dascalilor in Romania este acelasi cu al societatii in asamblu. Din nou mentionez ca exista exceptii. Nu se poate pretinde calitate in educatia scolara atat timp cat profesorii sunt sub orice critica.
Stilul romanesc, manelist / merge si asa... sa moara famelia mea !
1. Sa se poate intra la liceu cu orice medie de la Evaluare. Acum daca ia elevul sub 5, e automat trimis la "scoala profesionala". In felul asta se stigmatizeaza scolile de profesii si nu doar atat: ele chiar devin extrem de slabe, din moment ce ajung acolo numai cei care pica "Capacitatea"/Evaluarea Nationala.
Oricum probabil ca nu intra la niciun liceu teoretic cu nota 4.5 la E.N., dar important e sa nu mai existe stigma aia de "vai, numai prostii ajung la profesionala" - ar creste nivelul acestor scoli pt ca nu ar mai exista stigma si poate ar alege si altii sa le urmeze, in loc sa se chinuie la un liceu teoretic.
2. La profilele de Filologie/Uman ar trebui reintrodusa matematica la modul serios. Acum se face un M2 si doar in clasele a 9-a si a 10-a, este o gluma proasta.
Marea majoritate a elevilor de la Filologie sunt acolo nu pentru ca le place Limba Romana sau stiintele umaniste ci pur si simplu pentru ca vor sa scape de Matematica.
Noi la Mate-Info n-am scapat de Lb. Romana, nici de Istorie, nici de Civica, nici de Filosofie. Nici ei n-ar trebui sa scape de Matematica, Fizica, Chimie, Biologie. Ar fi luat profilul mai in serios si n-ar mai ajunge acolo doar aia care nu vor sa faca mate si care in rest stau la cafele 4 ani de liceu, ca de altfel nu-i intereseaza nici Lb. Romana, nici latina si nici ce alte stiinte umaniste se mai fac pe la Filo.
Ce nu înțeleg eu este de ce a trebuit să treacă 12 ani ca să le exprime. Țin minte subiecte de admitere în treapta 1 la liceu, de acum 40 de ani, în care apăreau și probleme din viața reală (de exemplu, bărci care circulau în sus și în jos pe un râu etc.). Deci aplicarea cunoștințelor teoretice pentru rezolvarea problemelor din viața reală nu e o invenție a celor care fac subiecte pentru evaluarea Pisa și, de fapt, este unul dintre rolurile studiului matematicii, pe lângă formarea gândirii logice. Mai mult, legarea matematicii de viața reală poate face mult mai interesantă această materie pentru elevii (nu puțini) care nu înțeleg de ce sunt chinuiți cu această materie la școală.
Noi încă studiem matematica de dragul matematicii, actualul sistem avantajându-i pe cei care iubesc matematica și care obțin rezultate strălucite, inclusiv la olimpiade. Însă ei sunt o minoritate care nu va modifica ierarhia după testele Pisa.
Dorinta de a preda multa materie de la inceput, fara sa existe timp pentru copii sa aprofundeze, este cauza rezultatelor proaste.
Putini parinti au posibilitatea sa isi sprijine copii la teme (si la invatat in general), de aceea multi copii raman in urma cu intelegerea materiei pana ajung sa o respinga.