Foto - Beata Zawrzel/NurPhoto/ Shutterstock Editorial/ Profimedia
Suntem la o răscruce de vânturi, iar marii poluatori ai lumii nu fac altceva decât să promită că vor ajuta la combaterea schimbărilor climatice. Însă aceștia nu spun și din ce moment vor începe să facă acest lucru. Altfel, e momentul să vorbim puțin despre ce s-a întâmplat zilele astea la Dubai, la cel mai important summit climatic al anului (COP 28):
Liderii mondiali au plecat de la summitul ONU privind clima după ce au oferit o avalanșă de declarații care au stârnit îngrijorări legate de greenwashing (adică o formă de propagandă în care se folosesc discursuri ecologiste în mod înșelător pentru a promova percepția că produsele, obiectivele sau politicile unei organizații sau ale unui stat sunt prietenoase cu mediul înconjurător).
După ce s-au încheiat cele două zile de discursuri alocate liderilor politici mondiali, în care aceștia au făcut apeluri pasionale la acțiune, președinția COP 28 condusă de Emiratele Arabe Unite a lansat o serie de inițiative menite să ducă la curățarea sectorului energetic mondial, cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta.
Anunțul, făcut în cadrul unui eveniment de câteva ore sâmbătă după-amiază, la care au participat vicepreședintele SUA, Kamala Harris, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, conținea două elemente principale: un angajament din partea companiilor de petrol și gaze naturale de a reduce emisiile și un angajament din partea a 118 țări de a tripla capacitatea mondială de energie regenerabilă și de a dubla eforturile de economisire a energiei.
Multe țări vulnerabile din punct de vedere climatic și ONG-uri s-au arătat sceptice față de anunțurile triumfale
La prima vedere, lumea a avut parte de o dezvăluire impresionantă a ambițiilor, după cum remarcă și Politico Europe.
Președintele COP 28, Sultan al-Jaber (directorul executiv al companiei petroliere de stat din UAE) s-a lăudat cu faptul că măsurile adoptate „aliniază mai multe țări și companii în jurul obiectivului central al Acordului de la Paris pentru limitarea încălzirii globale ce presupune menținerea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius față de era preindustrială”.
Dar multe țări vulnerabile din punct de vedere climatic și ONG-uri s-au arătat sceptice față de aceste anunțuri. „Este necesară accelerarea rapidă a energiei curate, iar noi am solicitat triplarea surselor regenerabile de energie. Dar aceasta reprezintă doar jumătate din soluție”, a declarat Tina Stege, trimisul pentru climă al Insulelor Marshall. „Angajamentul nu poate spăla în mod ecologic țările care, în același timp, extind producția de combustibili fosili”, a mai spus Stege.
La rândul său, Carroll Muffett, președinte al organizației non-profit Center for International Environmental Law, a declarat că „singura modalitate de a decarboniza petrolul și gazele pe bază de carbon este să nu le mai producem, iar orice altceva în afară de acest lucru este doar o nouă mascaradă ecologică a industriei”.
Reacția divizată ilustrează linia fină pe care încearcă să o urmeze negociatorii. Uniunea Europeană a făcut campanie timp de luni de zile pentru a obține aliați care să susțină angajamentul privind energiile regenerabile și eficiența energetică pe care SUA și alte guverne l-au semnat sâmbătă.
Dar, în teorie, Bruxelles dorește ca aceste eforturi să fie însoțite de o eliminare treptată a combustibililor fosili, ceea ce reprezintă o propunere dificilă pentru țările care obțin milioane de euro din acest sector.
Ursula Von der Leyen a omis cu totul combustibilii fosili din discursul său
Retorica UE merge adesea puțin mai departe decât cea a SUA, chiar dacă cei doi aliați susțin în mod oficial încetarea utilizării „neîntrerupte” a combustibililor fosili, un limbaj care lasă ușa deschisă pentru continuarea utilizării petrolului și a gazelor naturale atât timp cât emisiile sunt captate, deși o astfel de tehnologie rămâne în mare parte nedovedită.
Sâmbătă, Ursula Von der Leyen a omis cu totul combustibilii fosili din discursul său adresat liderilor, înainte de a face o mențiune într-un comunicat de presă publicat câteva ore mai târziu. Separat, Kamala Harris a declarat sâmbătă că lumea nu își poate permite ca temperatura medie globală să crească și că „avem nevoie de o schimbare transformatoare și de un impact exponențial”.
Dar nici ea nu a menționat eliminarea treptată a combustibililor fosili în discursul său. De altfel, SUA, principalul producător mondial de petrol, nu a făcut din acest obiectiv un pilon central al strategiei sale pentru COP 28.
UE și Emiratele Arabe Unite au declarat că 118 țări au aderat la angajamentul de a lua măsuri concrete pentru a reduce considerabil emisiile din activitățile lor de foraj și producție. Însă nu a fost stabilit un orizont de timp în acest scop. Noul acord privind combustibilii fosili a fost denumit „Carta de decarbonizare a petrolului și gazelor” și a obținut semnăturile a 50 de companii, printre care ExxonMobil, Saudi Aramco, Shell și TotalEnergies.
Președinția COP 28 a declarat că a acordul este susținut și de Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume și unul dintre principalele obstacole în calea progreselor în ceea ce privește acțiunile internaționale în domeniul climei.
Președinția COP 28 nu și-a putut ascunde bucuria față de avalanșa de anunțuri din primul weekend al conferinței. „Deja se pare că am livrat foarte mult, dar sunt mândru să spun că acesta este doar începutul”, le-a declarat reporterilor Majid al-Suwaidi, directorul general al COP 28.
Angajamentele nu le depășesc cu mult pe cele pe care multe companii și le asumă deja
Fred Krupp, președintele Fondului internațional de apărare a mediului, a prezis că ziua de 2 decembrie va fi „ziua cu cel mai mare impact pe care am văzut-o la orice COP în ultimii 30 de ani în ceea ce privește încetinirea ritmului de încălzire”.
Dar alți observatori au spus că angajamentele privind petrolul și gazele naturale nu depășesc cu mult angajamentele pe care multe companii și le asumă deja. Firma de cercetare Zero Carbon Analytics a remarcat că acordul este „voluntar și repetă în linii mari angajamentele anterioare”.
Melanie Robinson, director al programului climatic global la World Resources Institute, a declarat că este „încurajator faptul că unele companii petroliere naționale au stabilit pentru prima dată obiective de reducere a metanului”. Dar ea a adăugat că „majoritatea companiilor globale de petrol și gaze au deja cerințe stricte de reducere a emisiilor de metan”. „Această cartă este o dovadă că angajamentele voluntare ale industriei petroliere și de gaze nu vor promova niciodată nivelul de ambiție necesar pentru a aborda în sens corect criza climatică”, a mai spus cercetătoarea.
O posibilă mișcare pentru distragerea atenției
Unii critici au emis teoria că președinția COP 28 a lansat în mod deliberat obiectivele privind energiile regenerabile și eficiența energetică împreună cu angajamentul privind petrolul și gazele naturale. Combinația pare a fi o mișcare calculată pentru a distrage atenția de la cât de slab este acest angajament al industriei, mai spun experții, care adaugă și faptul că această Cartă girată și de Comisia Europeană reprezintă „instrumentul necesar pentru spălarea ecologică a marilor companii de petrol și gaze”.
Un efort de accelerare a eliminării treptate a energiei pe bază de cărbune a captat mai puțină atenție. Președintele francez Emmanuel Macron a dezvăluit separat o nouă inițiativă, iar Statele Unite s-au alăturat unei alianțe tot mai mari de țări care se angajează să elimine complet emisiile de cărbune.
Potrivit The Guardian, „acceleratorul tranziției la cărbune” al lui Macron se concentrează pe încetarea finanțării private pentru cărbune, pe sprijinirea comunităților dependente de cărbune și pe extinderea energiei curate.
Iar noul angajament al Washingtonului confirmă calea sa de a pune capăt producției de energie pe bază de cărbune, cu excepția cazului în care emisiile sunt mai întâi captate prin intermediul tehnologiei. Utilizarea cărbunelui pentru producerea de energie în SUA a scăzut deja în ultimul deceniu.
Angajamentul SUA va exercita presiuni asupra Chinei, cel mai mare consumator și producător de cărbune din lume, precum și asupra unor țări precum Japonia, Turcia și Australia, pentru a renunța la acest combustibil puternic poluant, a declarat Leo Roberts, responsabil de programul privind tranziția energetică la grupul internațional de reflecție E3G.
Sâmbătă, SUA au dezvăluit, de asemenea, noi restricții privind emisiile de metan pentru sectorul petrolier și al gazelor naturale, un element central al planurilor administrației Biden privind clima. Iar în discursurile lor, mai mulți lideri politici au făcut apel la eforturi mai mari pentru a reduce acest puternic gaz cu efect de seră.
CNN a vorbit cu oamenii de știință și cercetătorii climatici prezenți la COP 28, iar aceștia au avertizat delegații să nu se lase distrași de promisiuni fără caracter obligatoriu. „Trebuie să ne amintim că COP28 nu este o expoziție comercială și o conferință de presă”, au spus experții, adăugând și că discuțiile sunt motivul pentru care ne aflăm aici, iar obținerea unei date convenite pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili rămâne cel mai important pas pe care țările trebuie să îl facă în Dubai, în zilele rămase de la până la finalul acestui summit.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.