„Ai venit aici tocmai de la București? Ești nebun, omule!", mi-a transmis duminică seară Dr. Alban direct de pe scena Zilelor Orașului Ianca, uitând că, în ultimii 13 ani, am fost după el la Timișoara, Sibiu, Geoagiu Băi, Brașov, Cluj, Baia Mare, Salonta, Satu Mare și Sovata, ba chiar și la Bekescsaba, Stockholm și Goteborg. Cele patru întâlniri de la București nici nu se mai pun.
Deși cred că ultimul lucru pe care ar trebui să îl faci cu pasiunile este să le explici, menționez totuși că am copilărit în perioada în care Dr. Alban era la modă, iar eu țineam televizorul mai mult pe MTV decât pe Cartoon Network. Ne-am cunoscut la concertul lui din București din 2005 și, câteva zile mai târziu, i-am dat un mail pe adresa de pe site-ul oficial, în care mă plângeam că a fost proastă organizarea. Spre surprinderea mea, în doar câteva minute a venit reply-ul: "Sometimes it is like this".
După vreun an, am găsit coperta noului său single pe net și i-am dat un mesaj în care îi vorbeam de acest „cover”. Răspunsul a venit aproape instantaneu: „Give me your number". După doar câteva minute, a sunat telefonul. Fix, nici măcar nu aveam mobil pe atunci. S-a prezentat „Alban” și de atunci așa a rămas, ca între prieteni. Îi spun „doctor” doar când vorbesc cu alții despre el. Cât despre cover, el înțelesese că au făcut alții un cover după piesa lui și de asta m-a sunat atât de impacientat. Dacă nu era această neînțelegere, poate nu am fi vorbit niciodată.
Paradoxal, faptul că Dr. Alban nu mai era în vogă m-a ajutat să mă apropii mult mai ușor de el și să devin un fan mai mare. Câțiva ani și câteva concerte mai târziu, am aflat că va participa la selecția națională Eurovision din Suedia. Nici nu am apucat să îmi fac planuri, că a sunat telefonul: „Come and meet me in Goteborg". Zis și făcut. Înainte să intru în sală, m-am întâlnit cu el și mi-a întins telefonul lui personal, spunându-mi să-l votez continuu. I l-am returnat la hotel, unde am cunoscut și o mare parte din echipa și din familia lui.
În 2015, și-a întrerupt concertul de la Cluj ca să vorbească oamenilor din club despre „his Romanian friend” și despre cum corespondăm noi pe e-mail, Facebook și WhatsApp. Câteva luni mai târziu, m-a invitat în apartamentul lui din Stockholm, să îl ajut să transfere câteva videoclipuri de pe pagina mea de YouTube pe pagina lui oficială, dar și să îmi ceară părerea despre o piesă încă nelansată. Tot atunci mi-a făcut cadou o geacă „oficială”, pe care o poartă și el când merge la concerte și pe care scrie „Dr. Alban on tour”.
A purtat-o și duminică la Ianca, în calitate de prim artist internațional care concertează la zilele micuțului oraș brăilean. „Cum se pronunță? Ian? Ca?”, m-a întrebat, după care a dat drumul pieselor arhicunoscute în anii '90. Vorbind de drum, abia m-am întors și eu la București și deja mă întreb unde va avea loc următorul concert. Să fie un festival retro într-un oraș mare, o sărbătoare locală sau un club nou deschis care așteaptă să fie inaugurat de un artist „de afară”? Deocamdată nu știu, dar răspunsul este la doar un telefon distanță.
Cine este Dr. Alban?
Dr. Alban, „doctor” pentru că a absolvit stomatologia în Suedia, este unul dintre cei mai cunoscuți artiști ai anilor '90, cu hituri precum „It's my life”, „Sing hallelujah”, „One love” și „No coke”. A fost unul dintre primii cântăreți străini care au venit în România după Revoluție, în 1994, la Sala Polivalentă. Deși nu a făcut facultatea la noi în țară și nu înjură în românește în piesele sale, așa cum umblă vorba, nigerianul este legat de România pentru că aici și-a finalizat studiile fratele său și pentru că, după Rusia, este una dintre țările în care concertează cel mai des.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.