Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Sunt cel mai mare fan din țară al lui Dr. Alban. „Ai venit aici tocmai de la București? Ești nebun, omule!”

Dr Alban - Mihai Schiau

„Ai venit aici tocmai de la București? Ești nebun, omule!", mi-a transmis duminică seară Dr. Alban direct de pe scena Zilelor Orașului Ianca, uitând că, în ultimii 13 ani, am fost după el la Timișoara, Sibiu, Geoagiu Băi, Brașov, Cluj, Baia Mare, Salonta, Satu Mare și Sovata, ba chiar și la Bekescsaba, Stockholm și Goteborg. Cele patru întâlniri de la București nici nu se mai pun.

Deși cred că ultimul lucru pe care ar trebui să îl faci cu pasiunile este să le explici, menționez totuși că am copilărit în perioada în care Dr. Alban era la modă, iar eu țineam televizorul mai mult pe MTV decât pe Cartoon Network. Ne-am cunoscut la concertul lui din București din 2005 și, câteva zile mai târziu, i-am dat un mail pe adresa de pe site-ul oficial, în care mă plângeam că a fost proastă organizarea. Spre surprinderea mea, în doar câteva minute a venit reply-ul: "Sometimes it is like this".

După vreun an, am găsit coperta noului său single pe net și i-am dat un mesaj în care îi vorbeam de acest „cover”. Răspunsul a venit aproape instantaneu: „Give me your number". După doar câteva minute, a sunat telefonul. Fix, nici măcar nu aveam mobil pe atunci. S-a prezentat „Alban” și de atunci așa a rămas, ca între prieteni. Îi spun „doctor” doar când vorbesc cu alții despre el. Cât despre cover, el înțelesese că au făcut alții un cover după piesa lui și de asta m-a sunat atât de impacientat. Dacă nu era această neînțelegere, poate nu am fi vorbit niciodată.

Paradoxal, faptul că Dr. Alban nu mai era în vogă m-a ajutat să mă apropii mult mai ușor de el și să devin un fan mai mare. Câțiva ani și câteva concerte mai târziu, am aflat că va participa la selecția națională Eurovision din Suedia. Nici nu am apucat să îmi fac planuri, că a sunat telefonul: „Come and meet me in Goteborg". Zis și făcut. Înainte să intru în sală, m-am întâlnit cu el și mi-a întins telefonul lui personal, spunându-mi să-l votez continuu. I l-am returnat la hotel, unde am cunoscut și o mare parte din echipa și din familia lui.

În 2015, și-a întrerupt concertul de la Cluj ca să vorbească oamenilor din club despre „his Romanian friend” și despre cum corespondăm noi pe e-mail, Facebook și WhatsApp. Câteva luni mai târziu, m-a invitat în apartamentul lui din Stockholm, să îl ajut să transfere câteva videoclipuri de pe pagina mea de YouTube pe pagina lui oficială, dar și să îmi ceară părerea despre o piesă încă nelansată. Tot atunci mi-a făcut cadou o geacă „oficială”, pe care o poartă și el când merge la concerte și pe care scrie „Dr. Alban on tour”.

A purtat-o și duminică la Ianca, în calitate de prim artist internațional care concertează la zilele micuțului oraș brăilean. „Cum se pronunță? Ian? Ca?”, m-a întrebat, după care a dat drumul pieselor arhicunoscute în anii '90. Vorbind de drum, abia m-am întors și eu la București și deja mă întreb unde va avea loc următorul concert. Să fie un festival retro într-un oraș mare, o sărbătoare locală sau un club nou deschis care așteaptă să fie inaugurat de un artist „de afară”? Deocamdată nu știu, dar răspunsul este la doar un telefon distanță.

Cine este Dr. Alban?

Dr. Alban, „doctor” pentru că a absolvit stomatologia în Suedia, este unul dintre cei mai cunoscuți artiști ai anilor '90, cu hituri precum „It's my life”, „Sing hallelujah”, „One love” și „No coke”. A fost unul dintre primii cântăreți străini care au venit în România după Revoluție, în 1994, la Sala Polivalentă. Deși nu a făcut facultatea la noi în țară și nu înjură în românește în piesele sale, așa cum umblă vorba, nigerianul este legat de România pentru că aici și-a finalizat studiile fratele său și pentru că, după Rusia, este una dintre țările în care concertează cel mai des.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • GabiC check icon
    foarte fain!
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult