Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Surprinzătoarea notă de business a lui Eric Stab, șeful ENGIE România: „Știți la ce temperatură se simt confortabil românii, în comparație cu ceilalți europeni?”

Eric Stab, Engie România

Sunt o mulțime de lucruri care pot fi făcute în zilele noastre într-un oraș mare. Ce ar fi să realizăm un audit al consumului de energie, astfel încât să ne dăm seama ce și cât se risipește? Uitați-vă la câte acoperișuri se văd de la fereastra biroului meu. Pe multe ar putea fi montate instalații solare, astfel încât să ajutăm orașul să scadă și consumul, dar și poluarea. În cele mai multe cazuri, să știți, soluțiile pot duce la o economie de 25-30%, spune Eric Stab, numărul 1 al ENGIE România.

De la ultimele etaje ale clădirii în care se află sediul ENGIE România, când privești pe geam din această perspectivă, îți poți imagina ușor o mare de panouri puse la muncă să capteze razele soarelui. La finalul zilei, energia cea mai ieftină este energia pe care nu o consumi, spune zâmbind spune Eric Stab.

Cât de pregătită este România să devină verde în anii care vin? Cine sunt românii care-și construiesc locuințe verzi? De ce gazul natural comprimat e văzut ca fiind soluția cea mai bună pentru a face tranziția economiilor spre o alimentarea totală cu energie din surse regenerabile?

Iată prima parte a interviului realizat cu Eric Stab, Președinte Director General ENGIE România, pentru platforma Republica.ro:

Ați putea să vă urcați într-o mașină electrică și să traversați România de la un capăt la altul, oprindu-vă doar ca să încărcați bateria? 

Cred că ar trebui să-mi planific călătoria cu mare atenție, în funcție de locul unde există instalații de încărcare. Este un subiect interesant cu care începem discuția, într-adevăr, pentru că mobilitatea verde este ceva pe care noi ne concentrăm. Mai e cale lungă până să ajungem acolo unde ne dorim, în fiecare țară în care operăm. Companiile de utilități s-au schimbat foarte mult în ultimii ani. Și-au schimbat sfera de afaceri, modelul de business, pentru a avea în vedere marile tendințe la nivel mondial și mai ales lupta împotriva schimbărilor climatice, ca să ajungem la economia cât mai apropiată de emisii de carbon zero. Suntem încă departe de asta. Dar ceea ce încearcă între timp să obțină inginerii noștri este să devenim liderul tranziției către emisia de carbon zero, ca serviciu pe care să îl oferim tuturor.

Dinspre clienți cum se vede? Cât de deschiși sau grăbiți sunt să-și schimbe modul de a trăi?

Sunt tot mai mulți care vin spre noi și ne întreabă: ce faci tu, furnizor sau distribuitor de energie cu tradiție, astfel încât să ajutăm planeta? Sunt din ce în ce mai mulți oameni care pun o astfel de presiune, evident, în mod diferit de la o țară la alta, pentru că prioritățile nu sunt neapărat aceleași dintr-un loc în altul. România este puțin mai în spate din acest punct de vedere.

De ce?

Pentru că aici, principala îngrijorare este legată mai mult de prețul energiei și de grija ca acesta să aibă un nivel suportabil pentru consumatori. Prioritatea nu este de fiecare dată legată de încercarea ca fiecare dintre noi să aibă grijă de mediu sau să fie cât mai verde. Într-adevăr, acesta nu este un subiect foarte important pe agenda tuturor, dar interesul în această zonă începe să crească. Liderii de opinie ridică această temă tot mai des, iar clienții de business, de asemenea. În final, toți trebuie să contribuim la un mediu mai sănătos.

Vă dau un exemplu, sună anecdotic, dar este real. Există studii care se referă la temperatura de confort și obiceiurile tradiționale în funcție de țări sau popoare. Știți la cât se simt confortabili românii? În medie, la 23 de grade, în timp ce temperatura medie de confort este în Europa 21 de grade. Știți cu cât ar scădea facturile pe timp de iarnă?

Eric Stab, Președinte Director General ENGIE România

Clienții din categoria companiilor sunt în pas cu timpurile?

Multe multinaționale și-au propus să devină pe termen mediu neutre din punct de vedere al emisiei de carbon. Bineînțeles, transmit aceste planuri la fiecare subsidiară sau afiliat, în fiecare țară în care au afaceri. Iar din toate acestea rezultă o presiune din partea lor, în calitate de consumatori de business. Voi, ENGIE, ce faceți ca să ne ajutați să avem acces la energie din surse sănătoase, cum ne învățați să consumăm mai puțin, să reducem amprenta de carbon? Această situație este tot mai des întâlnită, iar noi ne concentrăm pe asta.

ENGIE Green te trimite la Untold”. Ați ales să comunicați asocierea cu cel mai mare festival din România printr-o campanie cu două persoane publice cunoscute și influente, care ajung acolo cu mijloace alimentate electric. Cât de aproape suntem de fapt de o călătorie București- Cluj cu mașina electrică?

Călătoria la Cluj a fost planificată atent. Astăzi, avem peste 70 astfel de charging points în România și urmează ca numărul lor să crească. Sperăm să mai instalăm 200. Unde ne-am concentrat pentru început? Pe fabrici de mașini și rețelele lor de dealeri.

E dificil. Pentru că... e un fel joc.. Cine a fost primul? Oul sau găina? Toți ne dorim să fim pregătiți să facem față mobilității electrice. Nu poți vinde prea multe mașini electrice dacă nu există infrastructura necesară, așa cum nu poți investi foarte mult în infrastructură dacă nu sunt suficient de mulți utilizatori care să apeleze la ea.

Ca să vă faceți o idee, grupul ENGIE a instalat, în mod direct sau indirect, peste 85.000 de stații de încărcare în lume.

De la București la Constanța, pe autostradă, e dificil să găsești și o benzinărie...

Fără dubii, trebuie să avem în vedere și punctele de încărcare de pe autostrăzi, atâtea câte sunt construite până în prezent, sau când se vor mai construi, indiferent cine le face. Însă vorbim despre două categorii de puncte de încărcare- sunt cele amplasate în locuri publice, unde poate merge oricine să-și reîncarce bateria. Și sunt cele pe care oamenii vor să le aibă la îndemână acasă, la fabrica în care lucrează sau la afacerea pe care o au, dacă au flotă de mașini electrice. E mai comod decât să meargă să se cupleze la stații publice. 

Unde le instalați? Pe ce criterii?

Parteneriatele pe care le avem cu fabricanții de mașini constau în nevoia lor de a echipa dealerii din rețea, astfel încât să aibă aceste puncte de încărcare. Având infrastructura, evident, clienții le vor cumpăra mașinile. Iar acest proces a început cu prima fază. De ce? Pentru că este mai ușor, pentru că e nevoie să creezi și să crești o piață. Avem deja câteva la dealerii Jaguar și Land Rover și în prezent, echipăm fabricile Peugeot și dealerii săi. Aici, în România, suntem în discuții cu mai multe magazine Mega Image, dar și cu alți retaileri. De ce? Pentru că oamenii petrec mult timp în aceste locuri, în magazinele mari. Așa că să-și pună bateriile la încărcat pe durata cumpărăturilor are sens. Acesta este unul din marile trenduri pe care le observăm, întrebarea este care va fi ritmul de accelerare, la un moment dat. Putem să ne imaginăm că așa vor sta lucrurile- oameni care-și încarcă mașinile electrice în timp ce-și fac cumpărăturile. Întrebarea este când se vor întâmpla toate acestea? E important ca atunci când vor deveni realitate, să ne prindă pregătiți. Avem două misiuni: una este aceea de a răspunde așteptărilor clienților, iar cealaltă este să investim în stații de încărcare, pe care, bineînțeles, trebuie să le operăm.

Cum stă România în regiune, comparativ cu țările din Est, în care aveți operațiuni?

Lucrurile sunt relative, e o situație mai complexă. În comparație cu Cehia și Polonia, acestea sunt mai evoluate în regiune, au o piață mai matură. Numărul mașinilor electrice care se vând este în creștere. Local, un impact pozitiv îl are local programul Rabla Plus, care este dedicat achiziționării autoturismelor electrice. Asta a ajutat la creșterea stocului de mașini electrice, pentru că este clar că dacă nu ai piață, nu ai investiții în infrastructură. Există factori care ajută la creșterea pieței. Însă discuția despre mobilitate nepoluantă sau cu poluare foarte scăzută este mai largă. Nu există numai mașini electrice, există și segmentul celor care merg pe hidrogen- deși, cel puțin aici, nu vedem foarte multe. De asemenea, există autoturisme care funcționează pe tehnologia gazului natural comprimat. Noi suntem în primul rând o companie de energie care vinde gaz, deci avem interesul de a vorbi despre gazul natural comprimat. Este un combustibil cu mult mai curat decât cele clasice, emană niște cantități foarte mici de particule fine. Asta e important mai ales în orașe, acolo unde scopul este să fie cât mai scăzută poluarea cu particule fine.

Există o piață în România pentru gaz natural comprimat?

Am construit pe strada Preciziei, în Sectorul 6, prima stație ENGIE de gaz natural comprimat. Pe acest segment, grupul operează 150-160 de astfel de stații la nivel mondial. În prezent, targetul nu este același cu cel care cumpără mașini electrice, pentru că sunt alte categorii de clienți. Gazul natural comprimat se adresează, de obicei, celor care au ceea ce noi numim flotă captivă. De exemplu, autobuze care fac aceleași trasee și care pot fi alimentate înainte de plecare sau noaptea, înainte de a ieși pe străzi dimineața.

Aceasta se conturează ca fiind o piață importantă pentru noi. Gazul natural comprimat este foarte întâlnit în Italia, acolo are mult succes. Trebuie să le oferim clienților posibilitatea de a-și face plinul cu acest tip de gaz. Astfel, un șofer din Italia, de exemplu, dacă se pune la drum, să aibă stații în România la care să alimenteze, pentru că oferim infrastructura și aici.

Modelele de business nu sunt aceleași, diferă între ele, dar sunt două surse de combustibil alternativ care se vor câștiga teren în anii ce vin. Gazul natural comprimat este mai matur, pentru că există de mulți ani, funcționează în Germania de mai bine de două decenii, cred că au început să-l folosească din 1998-1999. Aveam un program acolo destinat taximetriștilor, peste 1000 de autoturisme care-l foloseau.

În ceea ce privește mașinile electrice, una dintre problemele rămase încă nerezolvate, în afară de numărul deocamdată limitat de modele din care să alegi, este autonomia bateriei. Soluțiile apar, lucrurile se îmbunătățesc, însă există această barieră. E o întrebare: voi ajunge la Constanța dacă încarc bateria în București? Ca să reziste, ar trebui să conduc mai încet? Deci aici sunt niște probleme care limitează, deocamdată, apetitul pentru mașini electrice, această durată a autonomiei. 

Anul trecut, aproape jumătate, ca să fiu exact- 49% din energie- a venit din surse verzi. În 2018, am vândut mai multă energie verde în procente din total, decât a făcut România, ca procent, din întreaga sa producție. 

Eric Stab, Președinte Director General ENGIE România

Cât de important este ca tinerii să fie primii care înțeleg importanța reducerii impactului asupra mediului?

Este cheia întregii perspective. Devin tot mai conștienți de faptul că este misiunea fiecăruia dintre noi să facem în așa fel încât să avem impact cât mai redus asupra mediului înconjurător.

Nu este primul an când comunicăm la UNTOLD, de exemplu. E foarte important să comunicăm în primul rând cu ei, pentru că aceste generații vor fi factorii de decizie în anii care vin, ei vor fi cei care vor conduce companiile, orașele, țara. Dacă noi nu convingem noile generații că grija față de mediu este importantă, va fi foarte greu în viitor, cu atât mai mult cu cât Acordul de la Paris are niște niște planuri și niște ținte foarte ambițioase.

Iar noi toți, cu cât începem să facem lucrurile mai bine mai devreme, cu atât ne creștem șansele să trăim într-o lume mai verde. Și nu sunt doar vorbe, ci și acțiuni concrete. Grupul nostru, ENGIE, și-a scăzut din 2012 până în 2018 emisia de dioxid de carbon cu jumătate. Astăzi, 93% din portofoliul nostru de produse și servicii este cu emisie redusă de carbon. Toate acțiunile noastre merg în această direcție, toate activitățile noastre, inclusiv cea de gaz, sunt cu emisii tot mai reduse cu efecte asupra mediului. Bineînțeles că termenii de comparație diferă. Dacă e să punem în balanță impactul emisiilor produse de gaz cu cele produse de cărbune, e clar că nu are sens să încurajezi consumul de cărbune. În același timp, în loc de gaz, au apărut multe alte modalități de a încălzi o casă, iar acestea sunt tot mai folosite. Iar aici mă refer la sistemele solare, care sunt relativ noi, dar câștigă teren.

Parcurile eoliene cheie au fost construite acum mai bine de 10 ani, ca efect al faimoasei legi 220. Au fost investiții mari, undeva peste 7 miliarde de euro, într-o perioadă relativ scurtă de timp. Dar apoi, regulile jocului s-au schimbat. Legile au fost modificate, probabil că mulți cititori știu asta. Efectul? Investițiile au fost oprite. De atunci abia că a mai investit cineva.

Eric Stab, Președinte Director General ENGIE România

Oferiți servicii pentru eficientizarea consumului de energie. Sunt mulți români care se uită la asta când își fac o casă?

E o cerere în creștere, în mod cert. Însă o mare problemă în România este că cea mai mare parte a populației este foarte concentrată pe a găsi energie ieftină, pe care să și-o permită. Aceasta este prioritatea- energia la un preț la care să și-o permită majoritatea populației. Dar există și persoane care spun: ok, poate să fie și mai scumpă energia, mi-o permit, sunt dispus să plătesc și să poluez mai puțin. Îmi permit să iau măsuri care au un impact pozitiv asupra mediului. La finalul zilei, să știți, energia cea mai ieftină este cea pe care nu o consumi. De aceea, este foarte important să ne concentrăm și asupra eficienței consumului.

De unde pot veni economiile?

Vă dau un exemplu, sună anecdotic, dar este real. Există studii care se referă la temperatura de confort și obiceiurile tradiționale în funcție de țări sau popoare. Știți la cât se simt confortabili românii? În medie, la 23 de grade, în timp ce temperatura medie de confort este în Europa 21 de grade. Sunt și persoane care se simt foarte bine la 19 grade. Să ne imaginăm că în România, acest nivel de temperatură de confort ar scădea la 21 de grade, de la 23. Știți cu cât ar scădea facturile pe timp de iarnă? Ar fi mai mici cu 15%. O simplă reducere a temperaturii ambientale de la 23 la 21 de grade Celsius la care consumatorii se simt confortabil în casă sau la muncă, ar scădea costurile lunare în mod considerabil.

De unde se mai poate economisi?

Sunt nenumărate moduri de a economisi energie, cu impact direct asupra buzunarului tău și implicit asupra mediului înconjurător. Sunt o mulțime de lucruri care pot fi făcute în zilele noastre într-un oraș mare. Ce ar fi să realizăm un audit al consumului de energie, astfel încât să ne dăm seama ce și cât se risipește? Uitați-vă la câte acoperișuri se văd de la fereastra biroului meu. Pe multe ar putea fi montate instalații solare, astfel încât să ajutăm orașul să scadă și consumul, dar și poluarea. În cele mai multe cazuri, să știți, soluțiile pot duce la o economie de 25-30%

Sună ciudat ca un furnizor de gaz și electricitate să îndemne la scăderea consumului.

Mulți cred că business-ul acesta este despre cum să faci bani, cât mai mulți bani, din vânzarea a cât mai multă energie. Acest principiu s-a schimbat mult în ultimii ani. De ce? Așa mergea acum multă vreme. Ce s-a schimbat? Marginile pe care le facem strict din vânzarea de electricitate sau gaz sunt foarte mici. Ceea ce capătă cu mult mai mult sens este să facem bani și din cum te învățăm și ajutăm să economisești energie. Pe această linie, marginile de profit sunt mai mari. Eu sunt plătit ca să cresc cifra de afaceri. Da, la finalul zilei, cifra de afaceri e importantă, dar suntem plătiți să facem și profit. Ideea este nu neapărat să vinzi cât mai multă energie clienților, cât să le oferi soluțiile concrete care să-i ajute să-și optimizeze cheltuielile. Bineînțeles că e important ca noi să facem bani din asta. De aceea, business-ul nu mai poate fi privit în cheia simplistă- hai să vindem cât mai multă electricitate sau gaz. 

Cât de multă energie verde merge spre consumatorii casnici din România?

Ei bine, noi vindem și gaz și electricitate. Suntem un mare distribuitor de gaz, pentru că am fost printre primii din România, când piața era la începuturi. Am vândut anul trecut 37 de Terawatt/ oră de gaz către consumatorii noștri finali. Bineînțeles, acesta este gaz pe care România îl produce în mare parte și restul e din import. Deocamdată, gazul este un poluator cu carbon în cantități mici, față de alte tipuri de combustibil și vom juca în continuare un rol important pe această piață.

Nu se poate sări direct la energie exclusiv din surse verzi?

Noi credem că gazul va fi combustibilul care ne va însoți în tranziția spre soluțiile verzi de producere a energiei, bazate pe resurse regenerabile. Deci gazul încă este foarte solicitat de consumatori. Ca să mă întorc la întrebarea pe care ați formulat-o, care se raportează mai mult la electricitate. Anul trecut, în 2018, jumătate din energia pe care am vândut-o pe piață a provenit din surse verzi. Multă din aceasta este produsă hidro, pentru că așa cum știți, România este un mare producător de energie hidro. De asemenea, o parte din energie a provenit din parcurile de eoliene, pentru că așa cum știți, avem două parcuri mari de eoliene, în Galați și Brăila. Energia produsă acolo merge spre consumatorii noștri finali. Deci, anul trecut, aproape jumătate, ca să fiu exact- 49% din energie- a venit din surse verzi. Anul trecut, am vândut mai multă energie verde în procente din total, decât a făcut România, ca procent, din întreaga sa producție.

Și în viitor? Care e proiecția?

Dacă e să privim din punctul acesta de vedere, procentele arată că noi am fost mai verzi anul trecut decât a fost întreaga piață a României și că ne-am străduit să facem foarte multe în zona aceasta. Dar când ne uităm pe cifre și la sursele acestei energii verzi, vom vedea că cea mai multă vine din parcurile de eoliene și din parcurile de panouri solare. Parcurile cheie au fost construite acum mai bine de 10 ani, ca efect al faimoasei legi 220. Au fost investiții mari, undeva peste 7 miliarde de euro, într-o perioadă relativ scurtă de timp. Dar apoi, regulile jocului s-au schimbat. Legile au fost modificate, probabil că mulți cititori știu asta. Efectul? Investițiile au fost oprite. De atunci abia că a mai investit cineva.

Putem recupera?

Trebuie să ne întrebăm. Vrem să ne protejăm în continuare și să avem următoarele generații de soluții de producere a energie verzi care vor intra pe piață? Dacă da, care sunt motoarele pentru asta? Unul ține, desigur, de obiectivele pe care și le-a asumat România în fața Europei. În prezent sunt discuții aprinse pe marginea a ceea ce se numește Planul Energetic Național și de Climă și că fiecare stat trebuie să propună un procent de energie regenerabilă. Ceea ce România a propus este foarte probabil să fie crescut până la final, să contribuie cu mai mult la țintele europene stipulate în Acordul de la Paris și lupta anti schimbărilor climatice. Deci întrebarea este cine, cum vom face asta ? Cum vom atinge țintele asumate? Unul dintre răspunsurile evidente este că va trebui să avem investiții mai mari în generațiile verzi, noi.

Ce soluții sunt pentru salvarea RADET și ELCEN? Cum a luat conducerea ENGIE decizia de a susține financiar construcția spitalului pentru copiii cu afecțiuni oncologice ridicat de Asociația Dăruiește viață? Care a fost impactul celebrei OUG 114 asupra pieței energiei? Veți putea citi răspunsurile la aceste întrebări în a doua parte a interviului realizat cu Eric Stab, Președinte Director General ENGIE România, în zilele următoare, pe platforma Republica.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Poate dl. Stab nu ştie că noi am stat ani de zile în locuinţe neîncălzite şi am muncit în frig. Da, eu nu mi-am revenit nici după 30 de ani de la stat în casă în 13 grade, sau de la cele 2 grade din biblioteca din Pitar Moş, şi mă simt bine doar la 23-24 de grade. Iarna sau vara. Sunt curioasă domnului câte grade i-ar trebui acum, dacă ar fi dormit toată tinereţea, iarna cu paltonul pe el! Şi o întrebare: eu dacă stau pe 19 grade, plătesc iarna 1200 de lei gaz, dacă stau pe 22-23, plătesc 1400. Merită să mă chinui ptr. 200 de lei, dacă şi aşa suma este enormă doar ca să dârdâi?
    • Like 1
  • Dacă am avut conducători atât de idioți încât au vândut energia naturală a țării unor șmecherași de doi lei care ne iau peste picior cu zeflemeaua fadă și enervantă a dobitocului cu funcție.....ne merităm soarta! Am lăsat aceiași comuniști pupincuriști să ne conducă după ce ..... se zice.... a picat sistemul comunist.......
    • Like 2
  • Individul nu se gândește decât la propriul buzunar....în rest poezii pentru proști!
    • Like 1
    • @ Mihai Sava
      Oricum se gândeşte fără spor, că încearcă să ne lămurească să stăm iarna pe frig!
      • Like 0
  • Are noroc acest E Stab ca îi merge cu fraierii !
    • Like 2
  • Mai interesant este daca si cumpara electricitate de la persoanele private?
    Eu personal mi-ar conveni sa montez 12 panouri pe acoperis: am banii, raman conectata la reteaua nationala, si ziua cand am surplus de energie sa dau un exces de energie in retea, exces masurabil cu un contor bi-sens oferit de furnizor, si la fiecare citire de contor sa platesc doar diferenta.
    • Like 2
  • Mihai check icon
    Să scădem temperatura de confort. Ce perlă! Păi dacă eu ma simt bine la 25 de grade și plătesc pentru asta care e problema? A, că nu face față marfa vândută de domnul e problema lui. Dar să nu vină Să îmi zică că e bine și la 21 iar atunci e competitivă oferta lui.
    • Like 1
    • @ Mihai
      energia cea mai ieftina e cea pe care nu o consumam. Noi ne-am obisnuit la 19, la recomandarile pediatrului.
      • Like 1
    • @ Mihai
      Chestia hilară e, că diferenţa de banii pe care îi dai ptr. confort este f. mică. Eu ptr. 19 grade dau 1200, ptr. 23 dau 1400. Adică dau o lopată de bani ca să mă chinui. De ce n-aş da 200 în plus, să-mi fie bine, n-am înţeles. Şi treaba cu confortul e şi ea de discutat. Neamţul care stă pe 19 grade în casă, stă cu plovăr pe el, nu în tricou, adică, nu-i prea confortabil...
      • Like 1
  • Mike check icon
    Energia cea mai ieftină este energia pe care nu o consumi! Asa zice domnul din fotografie. Cand nu o consumi nici nu se produce. Curentul electric nu sta pe fir. Nu-i ca un rezervor plin cu curent si cand deschizi vana incepe sa curga curentul. Generatorul de orice tip ar fi el, livreaza energia electrica instantaneu in clipa cand ai conectat consumatorul.
    Energia electrica produsa de un generator este intotdeauna egala cu energia consumata, minus pierderile deoarece randamentul este intotdeauna subunitar, excluzand generatoarele criogenice si cablurile racite cu Heliu lichid!
    • Like 1
  • sphinx check icon
    Asta e un articol publicitar, trebuia sa-i puneti un (P) in fata titlului.
    • Like 3
  • sphinx check icon
    Imaginati-va ca la trecerea de la caruta la automobil, guvernul ar fi impus o taxa suplimentara pe cai si furaje, pentru subventionarea industriei auto si extractive.
    Sau pentru dezvoltarea industriei aviatice s-ar fi impus o taxa suplimentara pe biletele de tren.
    Totul in numele unui "bine mai mare".
    Nu reusesc sa gasesc o explicatie morala pentru taxele verzi, care nu este decat o schema la nivel planetar pentru imgobatirea unor "baieti destepti".
    Subventionarea unei companii fiind facuta din banii mei, pe care ii bag in companie pentru dezvolrarea ei, nu ma transforma intr-un fel de actionar la acea companie?
    Se pare ca nu, caci aceasta "schema" iti ia banii dar nu-ti da nimic inapoi: nici participare la profit, nici un pret mai mic pentru produs.
    Este schema perfecta pentru furat cu acte in regula si voie de la guvern.
    Daca pentru masinile cu motor cu ardere interna se plateste o taxa "de poluare" sa nu va imaginati ca odata cu trecerea la masini electrice vreun guvern va renunta la aceasta sursa de profit.
    Nu, va inventa o alta taxa pentru un alt "bine mai mare".
    Identic, sa nu va imaginati ca "energia verde" va fi mai ieftina, ci mai scumpa si dependenta de capriciile vremii.
    Daca tot suntem fortati sa platim certificate "verzi", banii rezultati ar trebui sa fie folositi pentru cercetarile in energia produsa prin fuziunea nucleara, nu in energia electrica produsa din bataia vantului si sclipirea soarelui.
    • Like 1
  • Filbert check icon
    21 vs. 23 ar scadea facturile iarna insa le-ar creste vara...
    • Like 1
    • @ Filbert
      izolarea locuintei a adus mai multa caldura iarna, dar mai racoare vara. In occident au fost date subventii pt re-izolare.
      • Like 1


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult