Statistica a anunţat vineri o creştere surpriză a produsului intern brut în trimestrul 2 din 2016, cu 6% în serie brută şi cu 1,5% faţă de trimestrul 1. Economia nu a mai crescut cu asemenea procente de dinainte de criză, din 2008. Ce stă la baza acestui avans, dar și care sunt capcanele în care riscă să cadă România, din nou, acestea sunt întrebările de pe buzele analiștilor economici. Câteva idei desprinse azi, după comunicatul INS:
- Plusul vine, cel mai probabil, din consumul crescut. Pe de o parte, au crescut toate salariile, mai ales în mediul bugetar. Pe de altă parte, ar putea fi și unul din efectele salariului minim pe economie tras în sus de guvernul Ponta.
- Mai mulți bani consumați de români trădează și o stare oarecare de optimism și un apetit mai mare pentru cumpărături. Scăderea taxelor și impozitelor adoptate prin noul cod fiscal au produs un surplus în bugetele familiilor, care, în loc să-l economisească, au preferat să-l cheltuiască.
- Încurajarea economiei prin scăderea taxelor și impozitelor e bună până la un punct, tendința de a trăi pe overdraft, atât la scară mică, de cetățean, cât și la nivel național, guvernamental, este tot mai evidentă.
- Avansul PIB, scăderea taxelor și impozitelor, creșterea consumului - toate ar trebui să conducă spre o colectare mai bună la buget, mai ales în ce privește contribuțiile salariaților și TVA. Unde este consum este și TVA, cel puțin în teorie. De analizat, în săptămânile care vin, dacă cele 6 procente pe plus de la PIB se regăsesc măcar în parte, în banii adunați la taxa pe valoarea adăugată.
- Criticile cu privire la creșterea veniturilor pentru bugetari nu sunt, neapărat, de împărtășit. Mai ales dacă vorbim de cadrele medicale și dascăli, aceste două categorii văduvite de peste 2 decenii, pentru care nu au fost niciodată fonduri ca să aibă parte de creșteri cât de cât decente. Strategia de a da mai mulți bani acestora este o chestiune de bun simț. Dacă în perioada de bălăceală („economia duduie”), C. P. Tăriceanu ar fi reușit să dea profesorilor și medicilor lefuri bune, ar fi rămas în istorie.
- Două sfaturi pentru Guvern de la cei care știu economie macro: colectați la buget și investiți în mari lucrări publice. Nu dați banii pe reabilitări irelevante la suprapreț, nici pe studii de fezabilitate și prefezabilitate, ci pe mari lucrări de infrastructură care să întoarcă banii în economie.
- Riscul la care se expune Guvernul Cioloș este acela de a administra găunos avansul. Acela de a face ce a făcut Călin Popescu Tăriceanu, adică nimic. Nesustenabilitatea managementului de pe azi pe mâine a transformat România, în 2008, din marele și viteazul tigru al Europei centrale și de est într-o mâță jigărită și costelivă la câteva luni distanță.
- Executivul trebuie să înceapă autostrăzi, căi ferate, spitale regionale și să le ducă în punctul în care oricine ar veni după alegeri, acestea să nu fie reversibile din pix.
Dacă România va avea un an bun din punct de vedere agricol, iar turismul intern a mers așa cum s-a văzut la televizor, creșterea economică ar putea fi chiar și de 7, sau 7,5% pe întreg anul 2016.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Asta nu se aplica doar guvernului, ci si mediului privat. acum creditul este inca (relativ) ieftin, deci e momentul de a investi, nu de a cheltui. Semnale exista inca de anul trecut, iar cei care au fost isteti au facut-o deja. Dovada componenta de crestere pe segmenul investitiior straine. Acum ramane sa vedem detalierea pe segmente a acestei cresteri - deocamdata e doar in stadiul de previziune.
Acum revenind la guvern si sectorul bugetar - cea mai mare prostie ar fi cresteri salariale fara discernamant, asa la gramada. In primul rand trebuie sa se creeze acelor oameni conditii de munca adecvate; desi pare greu credibil dar multi apreciaza mai degraba conditiile civilizate de munca, respectul fata de meseria pe care o fac decat fix salariul. Si aici trebuie analizat un pic, sunt categorii care chiar trebuie stimulate financiar - ma gandesc de ex. la medicii rezidenti, sunt si altele - care o duc de pe o zi pe alta.
Una peste alta sunt mai optimist decat de regula, mai ales ca guvernul nu are (teoretic) coloratura politica.
Deci:
1. Ce legătură are creșterea PIB cu creșterea salariilor bugetarilor? Banii care li se dau în plus vin de undeva, de la cineva care i-a produs, ceea ce înseamnă că, indiferent dacă salariie rămân la fel (banii rămân la angajator) sau cresc (banii se duc la angajat), ei se regăsesc oricum în PIB.
2. Aceeași întrebare cu privire la consum: ce legătură are creșterea consumului cu creșterea PIB? Indiferent dacă banii produși stau la ciorap, în bănci, sunt arși sau sunt cheltuiți în Grecia, ei sunt parte din PIB. Sigur că în acest caz există o influență indirectă - întreprinzătorii cresc volumul de bunuri și servicii pe care îl aduc consumatorior - pe care o urmărim în deficit (care am văzut eu că a crescut destul de mult, cred că pe la 2% din PIB), pentru că doar atunci când bunurile și serviciile achiziționate sunt realizate în cadrul statului-referință avem infuență la nivel de PIB.