Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Surpriza de 6%. Ce-i mai rămâne lui Cioloș de făcut

Statistica a anunţat vineri o creştere surpriză a produsului intern brut în trimestrul 2 din 2016, cu 6% în serie brută şi cu 1,5% faţă de trimestrul 1. Economia nu a mai crescut cu asemenea procente de dinainte de criză, din 2008. Ce stă la baza acestui avans, dar și care sunt capcanele în care riscă să cadă România, din nou, acestea sunt întrebările de pe buzele analiștilor economici. Câteva idei desprinse azi, după comunicatul INS:

- Plusul vine, cel mai probabil, din consumul crescut. Pe de o parte, au crescut toate salariile, mai ales în mediul bugetar. Pe de altă parte, ar putea fi și unul din efectele salariului minim pe economie tras în sus de guvernul Ponta. 

- Mai mulți bani consumați de români trădează și o stare oarecare de optimism și un apetit mai mare pentru cumpărături. Scăderea taxelor și impozitelor adoptate prin noul cod fiscal au produs un surplus în bugetele familiilor, care, în loc să-l economisească, au preferat să-l cheltuiască. 

- Încurajarea economiei prin scăderea taxelor și impozitelor e bună până la un punct, tendința de a trăi pe overdraft, atât la scară mică, de cetățean, cât și la nivel național, guvernamental, este tot mai evidentă.

- Avansul PIB, scăderea taxelor și impozitelor, creșterea consumului - toate ar trebui să conducă spre o colectare mai bună la buget, mai ales în ce privește contribuțiile salariaților și TVA. Unde este consum este și TVA, cel puțin în teorie. De analizat, în săptămânile care vin, dacă cele 6 procente pe plus de la PIB se regăsesc măcar în parte, în banii adunați la taxa pe valoarea adăugată.

- Criticile cu privire la creșterea veniturilor pentru bugetari nu sunt, neapărat, de împărtășit. Mai ales dacă vorbim de cadrele medicale și dascăli, aceste două categorii văduvite de peste 2 decenii, pentru care nu au fost niciodată fonduri ca să aibă parte de creșteri cât de cât decente. Strategia de a da mai mulți bani acestora este o chestiune de bun simț. Dacă în perioada de bălăceală („economia duduie”), C. P. Tăriceanu ar fi reușit să dea profesorilor și medicilor lefuri bune, ar fi rămas în istorie.

- Două sfaturi pentru Guvern de la cei care știu economie macro: colectați la buget și investiți în mari lucrări publice. Nu dați banii pe reabilitări irelevante la suprapreț, nici pe studii de fezabilitate și prefezabilitate, ci pe mari lucrări de infrastructură care să întoarcă banii în economie. 

- Riscul la care se expune Guvernul Cioloș este acela de a administra găunos avansul. Acela de a face ce a făcut Călin Popescu Tăriceanu, adică nimic. Nesustenabilitatea managementului de pe azi pe mâine a transformat România, în 2008, din marele și viteazul tigru al Europei centrale și de est într-o mâță jigărită și costelivă la câteva luni distanță. 

- Executivul trebuie să înceapă autostrăzi, căi ferate, spitale regionale și să le ducă în punctul în care oricine ar veni după alegeri, acestea să nu fie reversibile din pix. 

Dacă România va avea un an bun din punct de vedere agricol, iar turismul intern a mers așa cum s-a văzut la televizor, creșterea economică ar putea fi chiar și de 7, sau 7,5% pe întreg anul 2016. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ei, să fim serioși, nu este nicio surpriză, este o „surpiză construită”, să dea bine la final de vacanță. Plimbați-vă liniștiți, Big Brother veghează.
    • Like 0
  • Evident o recomandare excelenta: "colectați la buget și investiți în mari lucrări publice. Nu dați banii pe reabilitări irelevante la suprapreț, nici pe studii de fezabilitate și prefezabilitate, ci pe mari lucrări de infrastructură care să întoarcă banii în economie. " Din pacate realitatea este dura. Canda venit, guvernul Ciolos a constatat ca nici macar auorizatiile de constructie pentru tronsoanele de autostrazi in lucru nu erau emise. Iar traseul atostrazii Pitesti-Sibiu nici macar nu era stabilit, ce sa mai vorbim de proiect. Cat credeti ca ia sa proiectezi un mare spital?
    • Like 0
  • Aceasta crestere daca se raporteaza la banii care s-au dat in plus fata de A>P de anul trecut ,nu o sa mai produca acelas efect.Este o crestere care in anul viitor o sa produca o alta crestere mai mica fata de acest an.Singurele cresteri "sigure "sunt cele ale productiei interne a statului.Ne mai avand mare lucru in proprietate,statul nu mai are de unde creste incasarile.Nu se investeste in nimic.Pregatim personal calificat pt toata lumea,noi cei mai saraci din Europa.Ar trebui ca cei care primesc personal din Romania sa returneze o parte din cheltuieli ,SAU, persoanele care parasesc tara sa plateasca studiile superioare ca sa putem pregati alta generatie. Nenorocirea este ca suntem condusi de persoane care nu au nici o raspundere fata de stat. Toti depun un JURAMANT dar pt incalcarea lui pedeapsa este asteptata de SUS,ei traind boiereste aici JOS. Incepand cu 1990 toate structurile de conducere ale tarii au actionat pt demolarea tarii si nu pt prosperitatea ei.Daca nu am dreptate merge-ti prin tara in locurile unde erau marile intreprideri de care se temeau multi din vest.Acum VID.!
    • Like 1
  • Foarte corect punctat. Romanii au meteahna consumului, cum se vad cu ceva mai multi bani in buzunar, cum ii cheltuie. Asta nu se poate schimba de pe o zi pe alta. Dar guvernul, macar acum, dupa trista experienta din 2009 ar trebui sa actioneze strategic si nu reactiv. Adica sa demareze investitii serioase, de infrastructura, generatoare de venit (ROI) pe termen lung.
    Asta nu se aplica doar guvernului, ci si mediului privat. acum creditul este inca (relativ) ieftin, deci e momentul de a investi, nu de a cheltui. Semnale exista inca de anul trecut, iar cei care au fost isteti au facut-o deja. Dovada componenta de crestere pe segmenul investitiior straine. Acum ramane sa vedem detalierea pe segmente a acestei cresteri - deocamdata e doar in stadiul de previziune.
    Acum revenind la guvern si sectorul bugetar - cea mai mare prostie ar fi cresteri salariale fara discernamant, asa la gramada. In primul rand trebuie sa se creeze acelor oameni conditii de munca adecvate; desi pare greu credibil dar multi apreciaza mai degraba conditiile civilizate de munca, respectul fata de meseria pe care o fac decat fix salariul. Si aici trebuie analizat un pic, sunt categorii care chiar trebuie stimulate financiar - ma gandesc de ex. la medicii rezidenti, sunt si altele - care o duc de pe o zi pe alta.
    Una peste alta sunt mai optimist decat de regula, mai ales ca guvernul nu are (teoretic) coloratura politica.
    • Like 0
    • @ Vlad Popescu
      check icon
      corect, romanii consuma mai mult ca nemtii ! ramane intrebarea cum de castiga de 10 ori mai putin si consuma de 3 ori mai mult :) dar asta este o chestiune de procente, adica 10 % psd = 100 % alesi, ce conteaza un 0 in + sau - :)
      • Like 0
  • Leo check icon
    Am o mică neclaritate: PIB înseamnă toți banii produși timp de un an de zile de economia unui stat.
    Deci:
    1. Ce legătură are creșterea PIB cu creșterea salariilor bugetarilor? Banii care li se dau în plus vin de undeva, de la cineva care i-a produs, ceea ce înseamnă că, indiferent dacă salariie rămân la fel (banii rămân la angajator) sau cresc (banii se duc la angajat), ei se regăsesc oricum în PIB.
    2. Aceeași întrebare cu privire la consum: ce legătură are creșterea consumului cu creșterea PIB? Indiferent dacă banii produși stau la ciorap, în bănci, sunt arși sau sunt cheltuiți în Grecia, ei sunt parte din PIB. Sigur că în acest caz există o influență indirectă - întreprinzătorii cresc volumul de bunuri și servicii pe care îl aduc consumatorior - pe care o urmărim în deficit (care am văzut eu că a crescut destul de mult, cred că pe la 2% din PIB), pentru că doar atunci când bunurile și serviciile achiziționate sunt realizate în cadrul statului-referință avem infuență la nivel de PIB.
    • Like 1
  • check icon
    1. bine ca nu este o crestere negativa :) 2. crestere de 6% la 2 este cava care difera de crestere de 6% la 30 ... gresesc ? 3. posibil cresterea sa fie data de diminuarea populatiei, deci meritul revine activitatii politicului de 26 de ani si nu tehnocratilor !
    • Like 1
  • check icon
    „Dacă în perioada de bălăceală („economia duduie”), C. P. Tăriceanu ar fi reușit să dea profesorilor și medicilor lefuri bune, ar fi rămas în istorie.” Las’, Alex dragă, că le-a promis PSD-ul și... a fost ca în bancul cu tov. Ivan Ivanîci și autoturismul Pobeda, pe care nu l-a cîștigat, ci i s-a furat la ultima ședință de partid. Te credeam om mai serios decît baliverna asta... Păcat, păreai băiat de caracter.
    • Like 1
    • @
      check icon
      problema "liderilor" post-comunisti a fost ca nu se pricepeau o iota la economia capitalista si de aici si dezacordul, ei faceau pe "politicenii" dar in fapt erau scoliti ca "activisti" la stefan gheorghiu / cepeca, inclusiv C.P.Tăriceanu :)
      • Like 0
    • @
      check icon
      Așa, și? care-i șpilu’, că nu m-am prins? Înțeleg că dv., Andriescuus, sunteți singurul care v-ați priceput dar n-a fost să fie...
      • Like 1
  • Aceasta crestere poate fi toxica fara o crestere puternica a investitiilor si mai ales o reducere o coruptiei cu accent pus acolo la achizitii...
    • Like 0
  • Cine sunt „cei care știu economie macro” ? ? Că m-am oprit acolo din citit, cum aflu, cum termin lectura.....
    • Like 0
    • @ Octavian Ungureanu
      check icon
      simplu, cei care stiu economie micro fura local, cei care stiu economie macro fura incrucisat. cei care nu stiu economie se duc la munca ca sa aibe de lucru cei care stiu :)
      • Like 1
  • incredibil. ma bucur ca acest guvern are si rezultate statistice cu care se poate lauda. cred ca este cel mai bun guvern din ultimii 20 ani. sper sa avem tot guvern tehnocrat si dupa alegerile din toamna.
    • Like 5


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult