Un renumit profesor american, considerat de New York Times şi de revista Time cel mai bun profesor de economie din lume, a spus la București că o viitoare criză economică ar putea fi cauzată doar de deciziile greșite ale guvernanţilor. (Foto: Guliver/Getty Images)

La o eventuală criză care va apărea undeva într-o economie mare, țările cu dezechilibre mai mici vor avea o capacitate mai mare de a contracara recesiunile cu care se vor confrunta. (Foto Inquam Photos/Octav Ganea)

O nouă paradigmă a prețurilor, diferită de aceea din perioada 2014 – septembrie 2017, cu care ne obișnuisem, capătă contur în acest sfârșit de toamnă. (Foto: Guliver/Getty Images)

Multă pricepere și carte nu-ți trebuie ca să umfli cu pompa ceva ce se va dezumfla de 1000 de ori mai repede când va crăpa. Pentru că orice om cu scaun la cap știe că nu se pune problema în termeni dacă vom suferi o cădere, ci când se va întâmpla asta și cât de pregătiți ne va prinde (Octav Ganea-Inquam Photos).

În timp ce premierul Mihai Tudose se laudă pe Facebook cu „creșterea economică solidă”, economistul Mircea Coșea spune că un avans bazat în special pe consum reprezintă „un drum periculos”. (Foto: Inquam Photos / Cornel Putan Alin)

„Scandalos! În ultimii 10 ani investitorii străini au repatriat din România venituri de zeci de miliarde de euro!" E o afirmație care mă mir că nu a apărut pe nicio pagină de ziar cu litere îngroșate și mari, sau că nu a fost încă rostită de nicio personalitate cu o agendă populistă.

Ce s-ar putea întreprinde în România pentru ca economia să iasă dintr-un dualism periculos: în declaraţii, toată lumea evocă nevoia de investiţii care să ducă la creşterea ofertei de bunuri şi servicii din producţie proprie, în timp ce de fapt modelul PIB-ul bazat pe consum proliferează? (Foto Guliver/Getty Images)

Va mai trece ceva timp până când creșterea veniturilor bugetare în PIB va deveni concomitent posibilă și sustenabilă, iar când va deveni posibilă și sustenabilă ar trebui să ne amintim că nu este necesară. (Foto Guliver/Getty Images)

În ultimul deceniu, UE nu a mai fost capabilă să genereze în țările dezvoltate o creștere a prosperității, așa cum a făcut-o în deceniile postbelice. (Foto: presidency.ro)

De ce sunt statele (inclusiv cel din România) tot mai „grase”?

De curând au apărut în presă articole subliniind două idei referitoare la intermedierea financiară (definită ca raportul dintre creditul privat și PIB) din România: (i) suntem țara cu cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană; și (ii) aceasta a tins să scadă după criza economică din 2008, ajungând de la 39 la sută în perioada 2009-2011 la aproape 29 la sută în 2016. (Foto: Guliver/Getty Images)

Lucian Croitoru și-a lansat cartea intitulată „Despre economie cu și fără formule”, publicată la Curtea Veche Publishing în aprilie 2017.

Dacă toți pretendenții de bani publici ar fi realizat faptul că banii nu îi cer statului, ci altor contribuabili, sau altor pretendenți de bani publici, am fi avut o țară mai avansată economic, capabilă prin dezvoltare să plătească remunerații mai bune. (Foto : Inquam Photos / George Călin)

Vor exista societăți care vor accesa programul cu un punctaj cumulat mai mic decât cele 100 puncte cât reprezintă maximum. În perioada 2017-2020 se vor acorda ajutoare de minimis, pentru un număr de cel mult 10.000 de beneficiari pe an.

Comisia Europeană estimează în prognoza de iarnă 2017 că România va avea în 2017 o creştere economică de 4,4%. Guvernul Grindeanu mizează pe o creștere economică de 5,2%. (Foto Guliver/Getty Images)

Copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, este de părere că multinaționalele primesc în România foarte multe avantaje, iar acestea ar putea „să lase mai mult profit aici”, pentru că „trebuie să fie un joc win-win”. (Foto captură Digi24)

Dacă România nu exista trebuia inventată. Majoritatea locuitorilor se simt în România ca Alice în Țara Minunilor. Numai că în România iepurii nu vorbesc. Încă. (Foto: psd.ro)

„Este ca în cazul unui tsunami când se retrag apele. Unii oameni se ascund, alții inconștienți admiră steluțele de mare de pe fundul oceanului. Din păcate cei din urmă sunt mereu guvernanții noștri” (Foto Guliver/Getty Images)

Creșterea economică de 5,9% comunicată de INS care ne face campionii Europei ar trebui să ne sperie. (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Creșterea economică de 5,9% comunicată de INS care ne face campionii Europei ar trebui să ne sperie. (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Aproape de jumătatea lui august, Institutul Național de Statistică anunță date neașteptate pentru economia românească. Avem o creștere record de 6% în trimestrul 2 din 2016 față de aceeași perioadă de anul trecut. E și de bine, e și de rău, important este cum e folosit acest avans al economiei. Să colecteze cât mai mult la buget și să investească în lucrări publice de anvergură - sunt singurele două căi de urmat pentru Executivul Cioloș.

Zi de zi, fiecăruia dintre noi i se servește, la fiecare masă, câte „o porție de... PIB”. Și cu cât PIB-ul e mai mare, sporește și șansa ca bucata din farfurie să fie mai mare. .(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Banii disponibili pentru plata muncii sunt foarte puţini. Necazul e că preţul modest al muncii se transformă într-un bumerang ce tinde acum să-i lovească pe cei ce-l învârt pe deasupra economiei. (Foto Guliver Getty Images)

Deciziile bugetare cu caracter electoral luate de Parlament şi de precedentul Guvern în ultimele şase luni au făcut din România „o ciudăţenie” în context european. (Foto Guliver Getty Images)