Suveranismul începe cu frica. Se termină cu izolarea

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Frica de război este esențială în ideologia suveranistă. Alimentarea ei deschide instant calea către pledoaria pentru „independență". Să producem noi de toate pe aici, căci ce ne facem noi dacă vine războiul.

De aici, vine imediat pledoaria anti companii străine (dacă vine războiul, străinul este periculos), pledoaria anti capital privat (în caz de război, statul nu privatul trebuie să dețină mijloacele de producție), pledoaria pentru un stat puternic (agresor), pledoaria pentru protecționism de orice fel (taxe vamale, bariere netarifare), pledoaria pentru sectoare considerate strategice ce trebuie deținute doar de stat (nu privatizam energia sau industria de apărare) etc. Etatism. Socialism. 

Acest izolaționism promovat ca „suveranism" sau „independență", atent manevrat, duce națiunea spre război. Un război de "independență" față de cei din jur. Adică izolare. Națiunea se transformă astfel, pe nevăzute, într-o insulă, angrenată într-un război cu lumea globală care i-ar asigura prosperitatea. Izolat de tot ce îi poate asigura prosperitatea, poporul ajunge rapid la sărăcie. Sclavia și dependența de cei care i-au propus suveranismul și independența va fi imensă.

Sărăcia nu este însă o poveste greu de înghițit. De aia suveraniștii o consolidează și cu alte povești: lumea materială și goana după avere este nasoală (nu la ei, doar la sclavii „suverani" pe sărăcia lor); iubirea de Dumnezeu este esențială pentru a duce în spate sărăcia asta; gheii sunt peste tot, insula este sigură etc.

Suveranismul este un drum clar spre sclavie. Spre sărăcie. Nu este despre pace. Este despre război.

Pacea și prosperitatea se ating doar cu libertate. Cu dărâmarea granițelor. Cu ieșirea din izolare. Cu abandonarea suveranismului, nu îmbrățișarea lui. Culmea, globalismul este mai sigur și mai prosper.

Dau un exemplu simplu, la final. Gazele noastre de la Marea Neagră. Am trimis acasă pe americani de ceva vreme. Le exploatăm doar noi sau aproape noi. Statul le exploatează, de fapt. Suntem suverani pe gazul de acolo. Insulă! Independenți! Dar expuși. Rușii abia așteaptă să trimită un roi de drone „ucrainene" acolo. Ce bine era să fie și niște americani proprietari pe platforma aia imensă și expusă acum. Nu avem cu ce să o apărăm! Țintă sigură. Cea mai bună apărare rămâne schimbul, economia liberă, specializarea în producție... O insulă izolată este extrem de vulnerabilă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp