„România e de păstrat, nu de lăsat” Unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori dă un mesaj puternic societății și clasei politice

sursa foto: Profimedia

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, antreprenorul Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de jurnalistul Florin Negruțiu.

1. Ce simțiți când auziți sloganul „Nu ne vindem țara”?

Un pic de frică, un pic de frică simt când aud „Nu ne vindem țara”. Pentru că, pentru mine, asta este o Românie a trecutului și nu una a viitorului. România viitorului vorbește despre integrare într-un mediu competitiv internațional, în care noi suntem puternici.

2. De ce are nevoie mediul privat de la stat?

Noi, de la stat, nu avem nevoie decât de stabilitate, de condiții normale, în care să putem concura în piață, și să putem construi ceea ce, în principiu, devine avuție națională și prosperitate pentru cetățeni.

Atenție, o să fac un mic „bemol” aici: când vorbesc despre asta, există 2 medii private. Există niște companii private care nu au nicio treabă cu clientul stat și există niște companii private care au treabă cu clientul stat. Ei, alea care au treabă cu clientul stat - pe care eu nu le reprezint și nu le cunosc - s-ar putea să aibă și alte interese.

Dar, pentru noi, oamenii care avem business-uri care nu sunt dependente de stat - care sunt business-uri multe cu multe exporturi, multe cu altfel de business - pentru noi, ce ne dorim este stabilitate, încredere, economie de tip occidental, societate de tip occidental.

3. Cel mai pro-business premier al României a fost...

M-ați prins la încurcătură, pentru că reflexul, în zilele astea, din memoria recentă, ar fi să zic Ilie Bolojan. Dar nu pot să uit că au mai existat niște prim-miniștri valoroși în istoria națională și ei au venit din multe direcții politice, așa că ar mai merita menționați vreo câțiva.

A fost Bolojan un premier pro-business, cu creșterile de taxe și de impozite, adică cu sancționarea în primul rând a economiei private?

Eu cred că măsurile au fost raționale economic și de-asta dau răspunsul acesta. Dar atenție, acesta este răspunsul meu și nu al organizației pe care o reprezint.

4. Pentru dumneavoastră, Ilie Bolojan a fost „Ilie Sărăcie”?

Cred că e o bucată de adevăr în orice slogan de genul acesta. Și bucata de adevăr care e acolo este din zona în care, pentru unii oameni, a fost mai greu. Pentru mulți oameni a fost mai greu, pentru că, într-o inflație mare, cu aceleași venituri, adică fără majorări de salarii și pensii, e normal ca asta să însemne mai puțină putere de cumpărare.

În contextul acesta, există o bucată de realitate în această sintagmă. Dar (...) pe mine personal mă deranjează invectivele de orice fel. Mi se pare că dialogul politic tinde spre isterie, mi se pare că se pun etichete prea ușor, din ambele părți sau din toate părțile posibile. Cred că, în zona de economie, noi trebuie să fim mult mai constructivi și să ne focusăm pe lucrurile pe care le avem de rezolvat și de crescut împreună.

5. Mai mult ați pierdut sau mai mult ați câștigat în regimul Bolojan?

Nu știu să răspund la această întrebare și nu e relevant. Pentru că, cum spuneam, ce ne interesează pe noi este impactul pe termen mediu și lung. Impactul pe termen mediu și lung este mai valoros decât ce ni se întâmplă în anul fiscal 2026 și dacă, pe o conjunctură specială, internațională, punctuală, am câștigat mai mult sau mai puțin.

Vreau să vă spun ceva despre noi, oamenii de afaceri: în primul rând, suntem mai mult „oameni” decât „de afaceri”. Și, dacă suntem mai mult „oameni” decât „de afaceri”, treaba noastră este să funcționăm într-o economie care merge. De ce? Pentru că, peste un anumit nivel - și anumitul ăla nivel nu e doar pentru oamenii de afaceri, e cam pentru toată lumea care ajunge undeva în clasă medie, hai să zicem un pic, un pic peste medie -, pentru toți oamenii aceia, e mult mai important să trăiesc într-o societate normală, în care am parte de respect, în care am parte de instituții care funcționează, în care nu există autoritarism și risipa banului public discreționară.

Toate astea sunt mult mai importante decât dacă eu la anul câștig 10% mai mult sau 10% mai puțin decât am câștigat anul acesta.

6. Unde e sediul puterii în România?

La București.

În ce zonă, o zonă „cu verdeață”?

E singurul răspuns pe care pot să-l dau și care să fie corect. Există o zonă de putere politică, există o zonă de putere economică, în ambele Bucureștiul este extrem de puternic, Bucureștiul are aproape tot ce îi trebuie să fie o mare capitală europeană în regiune și o mare forță economică în regiune.

Are multe lucruri care îi lipsesc și pe care ar trebui să ne focusăm să le dezvoltăm.

7. Ce partid reprezintă mai bine „muncitorimea” din corporații?

Eu cred că muncitorimea din corporații nu este reprezentată politic bine în România de astăzi. Eu cred că România de astăzi are nevoie de mai multă incluziune socială și exprimată politic. Eu cred că ne pregătim - nu am discutat despre asta - dar suntem în mijlocul unei revoluții de inteligență artificială, care elimină joburi de juniori, chiar în secunda asta.

Nu le elimină per se, dar nu creează altele noi. Există o categorie întreagă - tinerimea din România, mă refer la tinerimea educată - căreia îi e mai greu să-și găsească joburi decât le era colegilor lor acum 5 ani. Nu știu cine îi reprezintă pe oamenii ăștia, că nu am văzut pe nicăieri o poziție coerentă, care să spună care sunt măsurile pe care noi, România, ar trebui să le luăm ca să sprijinim segmentul ăsta de populație. Atenție, generația copiilor noștri, care ne dorim să iubească, să trăiască în țara asta.

8. Ce alegeți între scăderea taxelor și reforma administrativă?

Reforma administrativă.

De ce?

Pentru că ne aduce beneficii pe termen lung. Taxele pot să fluctueze, taxele pot să fie mai mari într-un an, pot să fie mai mici într-un an. Dacă ni se închide bine bugetul, ce trebuie să faci după ce ți s-a închis bine bugetul? Normal, să reduci taxele, da?

Dar, dacă ție nu ți se închide bine bugetul, ce o să faci? O să crești taxe? Și de-aia trebuie să faci reformă administrativă, ca să reduci și cheltuielile. Pentru că altfel ajungi cu taxele la un nivel care e complet nesustenabil.

9. Care este cea mai exotică cerere a unui candidat la un interviu de angajare?

Nu sunt cereri exotice neapărat, dar cuvântul acesta - „exotic” - mi-a atras atenția asupra unui lucru. Și anume că, pentru foarte mulți oameni din economia de astăzi, să poată să lucreze de acasă este o cerere firească. Și o întrebare relevantă este: dacă am voie să lucrez din afara Uniunii Europene?

Pentru că, din cauza situației din multe companii, e foarte posibil ca tu să lucrezi cu niște date pe care să le poți procesa dacă ești undeva într-o zonă de vacanță, dar pe care să nu le poți procesa într-o zonă „exotică”.

10. Ce îi spuneți unui om de 50 de ani care vrea să plece definitiv din România?

Un om de 50 de ani e un pic mai mic decât mine. Deci pot să empatizez foarte bine cu categoria asta. Eu nu cred că România e de lăsat, eu cred că România e de păstrat. România e de păstrat și de crescut.

Mie mi se pare că, în generația noastră, poate mai mult decât în generațiile mai tinere, noi am văzut și o Românie mult mai săracă. Am văzut și o Românie mult mai coruptă decât asta de astăzi. Și am văzut că, cu pași mici, cu 2 la stânga, 3 la dreapta, 2 în față și 1 înapoi, am reușit totuși să facem un progres.

Progesul acesta, așa cum îl resimțim noi astăzi și pe care nu îl văd neapărat toate generațiile - dar cred că generația noastră îl vede probabil suficient de bine - este un progres care a venit din multă muncă, foarte multă muncă, în general plătită din ce în ce mai bine.

Muncă plătită din ce în ce mai bine zice așa: nu zice că eu am făcut același lucru vreme de 30 de ani, de când muncesc. Zice că am început să fac lucruri diferite. Zice că, la un moment dat, în România era o industrie textilă, de lohn, foarte puternică. Și industria aceea a cam dispărut. Niște oameni și-au pierdut joburile.

Dar alte joburi s-au creat, cu salarii mult mai mari, în industria de componente auto. De unde lucrurile cele mai ieftin plătite au dispărut și au fost înlocuite cu alte joburi, poate pentru alți oameni, în industria de tehnologie. Acesta este modelul de creștere economică inclusivă la care mă refer, acesta este modelul de prosperitate inclusivă la care mă refer când vorbesc de România asta, care trebuie păstrată.

Pentru că trebuie păstrată nu așa cum e, ci trebuie păstrată pe direcția pe care e, de a dezvolta oameni cu competențe din ce în ce mai valoroase, care pot să câștige din ce în ce mai bine.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.