Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Despre gustul și postgustul banilor cu Adi Hădean, la Descifrat: „Eu și soția mea am decis că e mai important să acumulăm experiențe, nu lucruri”

Știm cu toții că banii nu au miros, dar gustul poate fi atât dulce, cât și amar în funcție de felul în care îi faci. Invitat la Descifrat, o inițiativă prin care BT deschide conversația pe tema unui subiect tabu: banii și cum ne raportăm la ei, Adi Hădean a vorbit despre gustul, dar mai ales de postgustul banilor, despre lecțiile pe care le-a învățat în relația cu banii atât în plan personal, cât și ca antreprenor, precum și despre prețul pe care îl pun și îl dau românii pe mâncare.

„Banii pot avea un gust amar dacă îi faci încălcându-ți principiile și valorile, dar pot avea și un gust bun, dulce, dacă știi cum să-i faci în așa fel încât să poți să mergi în continuare cu capul sus pe stradă, printre oameni, și să te bucuri de ei. Dacă nu te bucuri de banii pe care i-ai făcut, i-ai făcut degeaba. Aftertaste-ul banilor contează mult, și el apare în momentul în care înveți să te bucuri de ei. Că ai mulți, că ai puțini, important e să te bucuri”, spune Adi Hădean. 

Din punctul său de vedere, mai important decât să ai în permanență bani în buzunar, e să știi cum să-i obții. Banii i-au arătat că pot încheia abrupt niște prietenii ce păreau indestructibile și pot strica familii, dar în același timp, te pot ajuta să construiești lucruri frumoase atât pentru tine și familia ta, cât și pentru societate. Așa cum este și proiectul său Solidar Social început în pandemie, prin intermediul căruia distribuie mâncare gătită persoanelor din medii defavorizate, și pentru care, la început, „a scos bani din buzunarul familiei”, dar care acum se susține din donații.

Pe băiatul lui Vladimir, îl învață să fie atent la costul banilor, adică la cât timp și energie trebuie să consume pentru a-i obține și nevoia de a avea un echilibru din acest punct de vedere. Cât despre necesitatea de a face credite, Adi Hădean spune că se justifică doar în cazul unei afaceri. Pentru propriile nevoile imediate sau propriile plăceri e mai bine să cheltui banii pe care îi ai.

„Pentru că ținem cu dinții de un anumit stil de viață sau de un anumit confort visat, ajungem să trăim, de fapt, foarte prost și să provocăm multe încurcături și buclucuri. Asta se întâmplă atunci când faci credite de nevoi personale care nu sunt cu adevărat pentru niște nevoi. Fie că vorbim de o firmă sau de propria persoană, cred că e bine să ne facem un plan scris pe hârtie ca să înțelegem cu adevărat dacă avem nevoie sau nu de acei bani”, spune Hădean.

Se poate mânca bine cu bani puțini?

„Nu. Nu s-a putut niciodată. Dacă ai scos puțini bani din buzunar, trebuie să compensezi cu altceva, cu un efort personal. Sunt oameni care câștigă bani puțini, dar pentru asta plătesc cu foarte multă muncă. Au în gospodăria proprie niște animale, niște pământ pe care îl cultivă. Într-o perioadă am locuit în Cluj, la casă, și avem o curte de 50 de metri pătrați care produceau cartofi, usturoi, ceapă, ardei ș.a.m.d. Dar pentru a le avea a trebuit să mă trezesc în fiecare dimineață la ora 5 să-mi ud grădina, a trebuit să-mi iau timp în fiecare zi să dau cu săpăliga, să scot buruienile. Asta e un cost, e un timp pe care nu-l folosești pentru ceva ce ți-ar plăcea să faci, ci făcând ceva ce trebuie să faci. În relația producător de mâncare – cumpărător de mâncare, unul dintre ei o să piardă inevitabil. Ori producătorul cedează din munca lui și lasă prețul mai jos, ceea ce este greu pentru că și omul acela are o familie și trebuie să trăiească, ori cumpărătorul plătește mai puțin bani, dar cumpără ceva mai prost. Să mânânci ieftin și bun e un mit”, explică Hădean.

Tocmai de aceea crede că este important ca oamenii să știe care sunt costurile pentru o farfurie de mâncare și să nu se mai întrebe de ce, dacă un kilogram de pui costă 20 de lei, la restaurant trebuie să plătească 40 de lei pe un snițel.

„Faci acest raționament pentru că nu știi care sunt costurile unui restaurant. Trebuie să plătești chirie, taxa pentru muzică din restaurant către 4 entități diferite, taxe locale, impozite pe orice ban rulezi, TVA, trebuie să-ți plătești angajații, consumabile - curent, lumină, gaz, marfa și multe altele până la ajungem la cheltuieli legate de marketing și publicitate. Cred că ar trebui să se vorbească cât mai des și mai deschis despre aceste costuri pentru că în felul asta am putea ajunge la o cultură a ieșitului la restaurant, care să fie benefică pentru toată societatea. Dacă vrem să fim ca în Italia, Franța, Spania, Turcia, trebuie să vedem cum trăiesc oamenii aia și cum abordează lucrurile, și să înțelegem că doar așa, lucrând împreună unii cu alții putem să progresăm. Orice înseamnă restaurant trage în față cultura gastronomică a unei națiuni”, spune Hădean.

În opinia sa, poți să ai un restaurant sustenabil în România, dar unul de categorie medie, cu condiția să faci față mediului „dur și sălbatic” din segmentul HoReCa.

„Legislația fluctuează foarte mult, este destul de neclară și lasă loc unor interpretări și unor abuzuri înfiorătoare. Și atunci tu trebuie să știi să negociezi mult mai mult decât prețul legumelor la piață sau prețul cărnii la furnizor versus prețul pe care îl iei pe o farfurie. Trebuie să știi să te învârți între oameni, să ai un networking bun, încă să știi pe cine suni ca să ne mai dea jos unul sau altul de pe cârca ta”.

Investiții proaste doar din punct de vedere financiar

Adi Hădean deține împreună cu soția sa mai multe afaceri, iar în jur de 20-30% din veniturile sale anuale vin din parteneriatele pe care le are. De-a lungul vremii a făcut și investiții mai puțin inspirate în urma cărora a pierdut masiv, dar care i-au servit ulterior din punctul de vedere al lecțiilor învățate.

„M-am stresat din cauza unor investiții care s-au dovedit a fi proaste, dar au fost proaste doar din punct de vedere financiar. Pentru că după ce a trecut primul val și am apucat să stau să mă gândesc puțin la ce s-a întâmplat, m-am ales cu foarte multe învățăminte și am descoperit și foarte multe lucruri și despre mine și despre cum poți să faci un business să funcționeze. Din această perspectivă pot spune că am fost la unele dintre cele mai scumpe școli de business din lume”, spune Hădean.

Casa e cel mai scump lucru pe care îl dețin

Nu poartă ceasuri scumpe și nu prea reușește să strângă bani, pentru sunt investiții în business-urile pe care le are, iar casa este cel mai scump lucru pe care îl are. Are însă multe amintiri valoroase.

„O mare parte din banii pe care îi facem pentru noi se duc pe experiențe. Plecăm într-o parte, în alta, cunoaștem pe cineva, întâlnim pe altcineva, mâncăm un anume lucru, mai vedem o bucată în lumea asta. Am decis împreună cu soția mea, încă înainte de a fi căsătoriți, că este la fel de important pentru amândoi să acumulăm experiențe, și nu lucruri”, a spus Hădean. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult

BT Go

Într-o eră în care tehnologia avansează rapid, IMM-urile sunt nevoite să adopte rapid inovații digitale pentru a rămâne competitive și a profita de oportunitățile de pe piață. Serviciile care simplifică birocrația permit antreprenorilor să se concentreze pe inovație și dezvoltarea afacerilor lor.

Citește mai mult

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult