Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Inginerul Dragoș Marcu, „În fața ta”: Nu există în București bloc de locuințe pe bile

blocuri de locuinte

Foto: Inquam Photos

Utilizarea amortizoarelor seismice la construcția sau reabilitarea unor clădiri este o practică recentă în România, spune inginerul Dragoș Marcu, președinte de onoare al Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri și expert tehnic atestat de Ministerul Dezvoltării și Ministerul Culturii.

„Am făcut parte din echipa care a proiectat primul astfel de sistem amortizor din România, la o construcție industrială, la Brazi, în 1999. De asemenea, am mai fost implicați în câteva construcții. Există o clădire de birouri în imediata vecinătate a Pasajului Basarab care are amortizor seismic, care a fost proiectată în 2016-2017 de către noi”, a spus, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. inginerul care conduce o firmă de construcții. Alte clădiri care au beneficiat de astfel de tehnologii de reducere a riscului la cutremur, de această dată în urma unor lucrări de reconsolidare, sunt Primăria Capitalei, Arcul de Triumf și Palatul Victoria.

Cu toate că această tehnologie este disponibilă și în România, ea nu este prea des folosită. „N-aș ști să vă spun de ce. În principiu costă. În primul rând, trebuie să vedem lucrurile și în termeni de sustenabilitate, da, va consta mai mult nu știu să vă dau un procent, cu 10%-15%, ca valoare inițială de investiție. Dacă iei în considerare însă costurile de mentenanță sau mai ales costurile posibile legate de eveniment, de consecințele care se produc… Nu-i nevoie să pice blocul, ci să se strice elementele nestructurale, pereții despărțitori, fațadele și așa mai departe, pierderile care se generează de acolo pot să fie foarte mari”, a afirmat Dragoș Marcu.

Potrivit unei legende urbane, hotelul Intercontinental ar fi fost construit pe bile, ceea ce, potrivit expertului, este fals. Mai mult de atât, „nu există în București niciun loc de locuințe pe bile”, a spus Dragos Marcu.

Recent, inginerul constructor Matei Sumbasacu a demontat, într-un interviu pentru Republica, o serie de mituri seismice, între care și cel al construcțiilor comuniste pe bile. 

„Este cel mai întâlnit mit. Potrivit lui, clădirea ar avea sub fundație un dispozitiv care să o facă mai puțin vulnerabilă, iar mișcările Pământului să nu se transmită în partea superioară. Deși este un mit foarte răspândit, n-am reușit să găsim nicio clădire de dinainte de 1977 care să aibă așa ceva, deși noi avem o provocare deschisă pentru oricine ar putea să ne arată o astfel de clădire în România. Nu există astfel de clădiri”, a declarat Matei Sumbasacu.

În ceea ce privește clădirile ridicate între anii 1978 și 1990, cunoaște un singur caz de bloc care are din proiectare un dispozitiv anti-seism la bază. „S-a dus un coleg de-al meu la Iași și a găsit un bloc experimental, făcut nu pe role, în niciun caz, dar pe un fel de șine pe două direcții. Este făcut în 1983 sau 1986, dar este experimental. Înainte de 1977, nu se gândea nimeni la asta. Mai recent, într-adevăr există metoda de izolare a bazei, folosită și la Primăria Capitalei, care funcționează altfel, cu niște elemente cauciucate, astfel încât atunci când subsolul clădirii vibrează, partea de sus nu preia la fel de mult din mișcare. Pe scurt, noi nu am găsit nicio dovadă a blocurilor pe bile, există într-adevăr izolarea bazei, dar este o practică modernă, întâlnită după anii 2000”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bună ziua. Îmi poate spune cineva dacă și faptul că Palatul Telefoanelor din București este construit pe role este tot un mit?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult