Foto: pongnathee kluaythong / Alamy / Profimedia
Într-o eră tot mai intens tehnologizată, părinții sunt încurajați să urmărească expunerea copiilor la activități și programe diverse, pentru a le alimenta acestora curiozitatea și deschiderea către a învăța în cadrul unor sisteme noi de lucru. „Învățarea formală este desigur importantă. Nu militez pentru a ignora cunoștințele și pentru a nu ne expune copiii la cultură, istorie, artă, matematică, ci pentru a nu accentua memorarea și asimilarea informațiilor ca fiind obiectivul fundamental al învățării. Expunerea la diversitate va sculpta capacitatea copiilor de a gestiona complexitatea care îi așteaptă la locurile de muncă ale viitorului”, spune Andrei Ion, expert în domeniul resurselor umane, într-un interviu acordat Republica.ro.
Până în 2025, aproximativ 85 de milioane de locuri de muncă vor fi automatizate, relevă un raport World Economic Forum (2020). În același timp, studiul arată că vor fi create 97 de milioane de noi locuri de muncă, datorate tehnologizării. „E doar o problemă de perspectivă și adaptare. Din nou, capacitate de învățare, deschidere și curiozitate”, punctează specialistul în HR.
Acest articol face parte dintr-o serie desfășurată cu ocazia lansării Raportului privind predictorii nivelului de alfabetizare digitală a elevilor ediția din 2023, inițiativă desfășurată de Brio, în parteneriat cu UiPath Foundation.
Interviul, pe scurt:
- Pe măsură ce accesul la informații se „liberalizează”, importanța cunoștințelor specifice - de exemplu a ști să utilizezi un limbaj de programare sau un program de contabilitate - devine mult mai puțin valoroasă decât disponibilitatea de a învăța și a naviga rapid și eficient prin programe, platforme, sarcini diferite.
- A fi vorbitor fluent de „digitală” va deveni o abilitate esențială pentru toate locurile de muncă, va fi important ca angajații să poată scrie și citi în limba digitală.
- Specializarea în profunzime în utilizarea unui singur instrument devine mai puțin relevantă decât o bază largă de interacțiune/familiarizare cu sisteme și tehnologii diverse. Aceste tendințe ar fi ideal să fie reflectate și în curricula universitară.
- Oameni vs. roboți: acest trend este unul care va conduce, sperăm, la desființarea locurilor de muncă dezumanizante, locuri de muncă în care oamenii efectuează activități monotone, depersonalizante, iar acest lucru este unul pozitiv, deoarece va permite angajaților implicarea în activități în cadrul cărora își pot pune în valoare mai bine capacitățile și abilitățile.
Interviul, pe larg:
Trecut vs. prezent în recrutarea candidaților. Ce nu poate lipsi astăzi de la un potențial angajat pentru a primi un job, din punct de vedere al abilităților digitale?
Indiferent de industria în care activează, companiile trec printr-o formă sau alta de transformare digitală. Indiferent de aria de specializare, angajații trebuie să gestioneze mai frecvent schimbări - schimbări ale programelor cu care lucrează, schimbări ale sistemelor de raportare, schimbări ale platformelor utilizate etc. Studiile în psihologie organizațională arată clar faptul că factorul cel mai important pentru învățarea la locul de muncă este abilitatea mintală generală sau inteligența. Deși importantă, capacitatea cognitivă nu este suficientă pentru a gestiona învățarea și schimbările. Trăsăturile de personalitate joacă, de asemenea, un rol important. De exemplu, deschiderea către experiență (openness to experience) sau curiozitatea sunt caracteristici de personalitate care joacă un rol minor în obținerea performanței, dar în absența cărora învățarea, mai ales a noilor tehnologii sau sisteme de lucru, se derulează extrem de lent sau dificil. Aș menționa faptul că angajatorii rareori acordă importanță acestor caracteristici în cadrul proceselor de selecție, tinzând să favorizeze angajații mai disciplinați și conștiincioși.
Prezent vs. viitor: ce nu poate lipsi din pregătirea unui viitor candidat?
În ultimii ani, pe măsură ce accesul la informații se „liberalizează”, importanța cunoștințelor specifice - de exemplu a ști să utilizezi un limbaj de programare sau un program de contabilitate - devine mult mai puțin valoros decât disponibilitatea de a învăța și a naviga rapid și eficient prin programe, platforme, sarcini diferite. Prin urmare, specializarea în profunzime în utilizarea unui singur instrument devine mai puțin relevantă decât o bază largă de interacțiune/familiarizare cu sisteme și tehnologii diverse. Aceste tendințe ar fi ideal să fie reflectate și în curricula universitară.
Mai poate cineva vorbi despre orice fel de loc ce muncă pentru care să nu fie nevoie de un nivel minim de cunoștințe digitale?
Din ce în ce mai puțin. Evident, vor fi în continuare activități în care rolul tehnologiei este minor, dar acestea vor fi din ce în ce mai puține. Posturi sau locuri de muncă în care ponderea sistemelor digitale să fie scăzută reprezintă, de obicei, doar un stadiu în cariera unui specialist. Pe măsură ce progresează în carieră, specialiștii, indiferent de aria de specializare, vor avea mai mult contact cu munca „digitalizată”.
Oameni vs. roboți - există această temere legată de înlocuirea oamenilor în joburile care presupun activități repetitive cu procese automate. Cum poate un potențial candidat întoarce în favoarea sa acest trend?
Acest trend este unul care va conduce, sperăm, la desființarea locurilor de muncă dezumanizante, locuri de muncă în care oamenii efectuează activități monotone, depersonalizante, iar acest lucru este unul pozitiv, deoarece va permite angajaților implicarea în activități în cadrul cărora își pot pune în valoare mai bine capacitățile și abilitățile; locuri de muncă mai motivante intrinsec și cu valoare adăugată mai ridicată pentru economie. A fi vorbitor fluent de „digitală” va deveni prin urmare o abilitate esențială pentru toate locurile de muncă, va fi important ca angajații să poată scrie și citi în limba digitală.
Există vreo listă de joburi despre care putem crede că vor dispărea în viitorul deceniu sau poate chiar mai repede?
Lista este extensivă și diversă: recepționiști, casieri, profesori sau experți în analize sociologice sau studii de piață. Un raport al World Economic Forum (2020) arată faptul că până în 2025 aproximativ 85 de milioane de locuri de muncă vor fi automatizate. În același timp, mai important este că automatizarea creează mai mult decât distruge locuri de muncă. Același raport arată că vor fi create 97 de milioane de locuri noi de muncă, datorate tehnologizării. E doar o problemă de perspectivă și adaptare. Din nou, capacitate de învățare, deschidere și curiozitate.
Sunt părinte. Ce anume trebuie să urmăresc în educația și pregătirea copiilor mei, pentru a le deschide orizonturile pe piața muncii?
Pe scurt, diversitate. Expunere la activități diferite, programe diferite, curriculă diversă, astfel încât să fie „alimentate” curiozitatea și deschiderea către a învăța în cadrul unor sisteme noi de lucru. Învățarea formală este desigur importantă. Nu militez pentru a ignora cunoștințele și pentru a nu ne expune copiii la cultură, istorie, artă, matematică, ci pentru a nu accentua memorarea și asimilarea informațiilor ca fiind obiectivul fundamental al învățării. Expunerea la diversitate va sculpta capacitatea copiilor de a gestiona complexitatea care îi așteaptă la locurile de muncă ale viitorului.
Cum arată un analfabet digital la un interviu de HR?
Probabil nu ajunge la interviu, deoarece nu-și poate accesa emailul sau nu poate utiliza google maps, pentru a vedea locația transmisă prin WhatsApp. Din fericire, cred că aceste situații sunt din ce în ce mai rare, dat fiind că păstrăm legătura cu bunicii noștri prin intermediul acestor canale digitale.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.