Testele PISA relevă la fiecare ediție rata mare a analfabetismului funcțional existentă în rândul elevilor de 15 ani din România. La cea mai recentă ediție a testării internaționale, cea din 2018, elevii români au obținut un scor mediu de doar 428 de puncte, în scădere față de edițiile precedente și mult sub media internațională de 500 de puncte. La proba de literație a PISA 2018, 41% dintre elevii români cu vârste de 15 ani nu au reușit să atingă un nivel minim funcțional, încadrându-se în zona analfabetismului funcțional. Cum stau însă lucrurile în ceea ce-i privește pe elevii români mai mici de 15 ani?
Un raport național lansat joi de platforma educațională Brio.ro și Asociația pentru Valori în Educație (AVE), împreună cu alte organizații din domeniul educației, arată că situația este asemănătoare și în ceea ce-i privește pe elevii români din clasele I-VIII. Iar dificultățile de a înțelege un text și a realiza reflecții pe marginea lui pornesc, în România, de la vârsta de 6 ani și se mențin pe toată durata școlii gimnaziale.
Începând cu luna ianuarie 2021, autorii raportului au colectat și interpretat rezultatele obținute după administrarea a 31.500 de teste de literație date online, de un eșantion de elevi de pe tot teritoriul României, pe platforma Brio.ro. Concluzia a fost că 42% dintre elevii din eșantionul studiat se încadrează, din punct de vedere al literației, la nivelul nefuncțional, 47% la nivelul minim funcțional și doar 11% la nivelul funcțional. Mai grav, 45% dintre elevii aflați la nivel minim funcțional, ceea ce echivalează cu aproximativ 15-20% din populația școlară, sunt, potrivit raportului, „la baza absolută a capacității testului de a măsura ceva”.
Mihaela Airinei, Education Project Coordinator, Brio, subliniază gravitatea situației. „Putem spune că România este la limita de jos a productivității, având în vedere că protagoniștii, viitori adulți, nu-și vor putea înțelege contractul de muncă sau cerințele simple ale jobului, pentru că în anii de studiu nu și-au format competențe de bază pentru înțelegerea și interpretarea informațiilor citite. Resursa umană pe care o are România, competentă integral pentru a funcționa în societate și pentru a genera productivitate, este doar de 11% din populația școlară. Iar gravitatea acestor cifre trebuie asumată de către fiecare participant la actul educațional, pentru că intervenția necesară este complexă și solicită aportul tuturor’’, crede Mihaela Airinei.
Cu o medie de 26.9 din 100 de puncte posibile, elevii români se încadrează la un nivel mediu minim funcțional
„Scorul mediu total al eșantionului este de 26.9 puncte (n.r. din 100 posibile) - o medie care reflectă un nivel mediu MINIM FUNCȚIONAL, așadar, rezultatele arată că elevii din România se limitează la identificarea personajelor și a elementelor unui context, localizarea informației, la recunoașterea și înțelegerea modului de organizare a informației în contextul dat, fiindu-le însă imposibil să lucreze cu informația dată și să prelucreze în moduri mai sofisticate detaliile accesate. În medie, elevii din România nu au competențe în interpretarea unei informații, în formarea unor idei proprii și integrarea acestora în contextul dat prin interpretarea și argumentarea unor ipoteze, nu pot stabili asemănări și diferențe între personaje, fapte sau concepte, nu pot identifica și forma concluzii pe baza detaliilor accesate și nu pot trata informația în raport cu un context general, cu o realitate recognoscibilă sau posibilă (trecută, actuală sau viitoare). Acest scor plasează în medie elevii din România la doar aproximativ 7 puncte peste nivelul nefuncțional al literației (cuprins între 0-20)”, se arată în raport. Distribuția aproape uniformă a dezvoltării slabe a literației elevilor din România pentru toate cele opt regiuni arată că problema „are un caracter național și este pervazivă”, notează autorii documentului.
Ce măsoară testele de literație de pe Brio.ro
Testele de literație date de cei peste 30.000 de elevi măsoară nivelul de performanță pe trei categorii de competențe: localizarea informațiilor (accesarea și desprinderea informațiilor de interes din text; localizarea și selectarea părților relevante din text); înțelegerea textului (atât a sensului literal, cât și prin integrarea informațiilor și generarea de inferențe); sintetizarea informațiilor, ideilor din text (care este premisa evaluării și reflecției asupra textului).
În funcție de scorurile obținute, elevii sunt distribuiți pe trei niveluri de competență. Primul este nivelul nefuncțional, unde se situează cei cu scoruri între 0 și 20 de puncte, care pot identifica informații doar atunci când ele sunt enunțate explicit, în propoziții în care nu există contradicții sau negații duble. Nivelul minim funcțional, unde se încadrează cei care obțin scoruri între 21 și 50 de puncte, presupune, între altele, că elevii pot identifica informații, idei, personaje și relații dintre acestea, chiar și când nu sunt enunțate explicit, folosindu-se de cunoștințele deja existente, fac distincția între informații principale și detalii, pot să stabilească ordinea cronologică, pot să deducă o concluzie simplă globală sau să înțeleagă sensul cuvintelor și expresiilor mai puțin familiare, folosindu-se de context.
Este nevoie de o dublare a capacităților de literație ale elevilor cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani
Elevii care obțin între 51 și 100 de puncte sunt considerați funcționali din punct de vedere al literației. Ei pot să integreze și interpreteze informații complexe, să stabilească relații cauză-efect, să facă asemănări și diferențe între personaje, fapte, evenimente, stări, trăsături sau concepte, să desprindă concluzia dintr-o suită de argumente, să desprindă mesajul global al textului, să identifice generalizări făcute sau sugerate în text.
Autorii raportului subliniază că, pentru a ajunge la acest nivel mediu, este nevoie de o dublare a capacităților de literație ale elevilor cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani, (de la 26,9 de puncte în prezent) pentru ca nivelul mediu să treacă de 50 de puncte, intrând astfel în categoria "funcțional".
Cum arată testele
Testele de literație Brio.ro au un timp de rezolvare cuprins între 60 – 90 minute, alocat automat de către sistem în funcție de nivelul clasei de testare selectat și oferă elevului acces la un set de probleme, se precizează în raport. Fiecare problemă este formată dintr-un enunț (care prezintă contextul de testare), un text (care permite măsurarea nivelului de literație) și un număr de până la 12 itemi de rezolvat (care asigură măsurarea pe fiecare dintre cele 3 competențe pe literație).
Pentru clasele I-IV, un test de literație conține 2 probleme, pe baza cărora au fost realizați între 22 - 30 de itemi, timpul de rezolvare fiind 60 de minute. Pentru clasele V-VIII, un test conține între 3 și 4 probleme, pe baza cărora au fost realizați între 30 - 50 de itemi, timpul de rezolvare fiind 90 de minute.
Testele de literație sunt disponibile gratuit pe Brio.ro, după crearea unui cont în platformă.
Fetele au rezultate mai bune decât băieții. Nivelul scăzut de literație se menține pe tot parcursul școlii
Eșantionul pe care se bazează raportul național de literație este reprezentat de elevi cu vârsta cuprinsă între 6-14 ani înscriși public de învățământ, cu o frecvență relativ constantă la orele de curs. În urma testării, s-a constatat că distribuția nivelului de literație este relativ constantă pe toate palierele de vârstă. „Cele mai pronunțate modificări le identificăm pe competența de localizare a informației, cu o diferență de până la 11% între extremele procentuale: 38% pentru categoria de vârstă de 9 ani și 49% pentru categoria de vârstă de 11 ani.
Alte modificări care atrag atenția sunt cele pe competența de înțelegere a informației, cu o diferență de până la 8% între extremele procentuale: 41% pentru categoria de vârstă de 11 ani și 49% pentru categoria de vârstă de 9 ani.
Rezultatele mai puțin dinamice pe fiecare categorie de vârstă sunt pe competența de evaluare și reflecție a informației, unde diferența între extremele procentuale este doar de 3%: 10% pentru categoria de vârstă de 10 ani și 13% pentru categoriile de vârstă de 9 ani, respectiv 14 ani”, se arată în raport.
Scorul total al literației este mai mare în rândul fetelor decât al băieților (28.43 față de 25.38), se arată în raport, cele 3.05 puncte în plus fiind echivalente cu un nivel de literație cu 10%-15% mai mare.
Potrivit experților în educație, competențele de literație sau ”alfabetizarea funcțională” au un rol crucial în viața unei persoane, dar și a unei societăți. Procentul mic al copiilor care au aceste abilități în România este îngrijorător, sugerând probleme viitoare pentru educația secundară și ulterior pentru învățământul universitar se arată în raportul prezentat de AVE și Brio.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
De vreo 3 articole de-ale dumnealui încoace nu mai e acea rubrică. Poate șeful are dreptul la fără comentarii. Pe de o parte bine, ne mai dezvață de la datul cu părerea, noi ca noi însă haterii le duc sigur lipsa. Pe de altă parte îmi aduce aminte de articolele dnei Alina Mungiu Pippidi din Adevărul.