Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Legătura dintre durerea cumplită de burtă a unei omizi și analfabetismul funcțional. Dragoș Iliescu, Brio: „Până când școala nu va avea ca misiune să înlăture problema analfabetismului funcțional, aceasta nu se va micșora în amploare”

copil scriind

Foto: Getty Images

„În lumina lunii un ou mic stătea pe o frunză. Într-o duminică dimineață soarele răsări şi din ou ieși o omidă micuță şi foarte flămândă. Porni să caute ceva de mâncare.

Luni a trecut printr-un măr, dar tot îi era foarte foame.

Marți a trecut prin două pere, dat tot îi era foarte foame.

Miercuri a trecut prin trei prune, dar tot îi era foarte foame.

Joi a trecut prin patru căpșuni, dar tot îi era foarte foame.

Vineri a trecut prin cinci portocale, dar tot îi era foarte foame.

Sâmbătă a trecut printr-o prăjitură de ciocolată, printr-o înghețată, printr-un castravete murat, printr-o felie de cașcaval, printr-o bucată de salam, printr-o acadea, printr-o felie de plăcintă cu cireșe, printr-un cârnat, printr-o brioșă, printr-o felie de pepene. În noaptea care a urmat a avut o durere de burtă cumplită!

Ziua următoare era din nou duminică. Omida a mâncat o frunză verde şi s-a simțit mult mai bine.

Acum nu mai era nici flămândă şi nici mică. Era o omidă mare şi grasă.

A construit în jurul corpului său o casă, un cocon și a stat înăuntru mai multe zile.

Apoi a făcut o gaură mică prin care a ieșit ... un fluture minunat!”

(fragment din „Omida cea flămândă”, de Eric Carle)

Ce înseamnă expresia „o durere de burtă cumplită” din text?

a - O durea burta câteodată.

b - O durea foarte tare burta.

c - O durea burta uneori.

d - O durea foarte puțin burta.

La primul test de literație organizat la nivel național de Brio, platforma de teste standardizate pentru elevi, copiii de clasa întâi au avut de rezolvat cerința formulată mai sus, un item de localizare de informație și vocabular. 

La acest exercițiu, doar 36% din copiii testați au dat răspunsul corect, „b”.

Altă cerință, tot la testul pentru clasa întâi:

Citește aceste patru evenimente și așază evenimentele în ordinea în care se întâmplă în text:

a - Sâmbătă a mâncat fel de fel de alimente.

b - Dintr-un ou a ieșit o omidă micuță și foarte flămândă.

c - Omida a construit un cocon din care a ieșit un fluture.

d - Duminică a mâncat o frunză și s-a simțit mai bine.

Răspunsul corect - „b-a-d-c” - la cerința de mai sus - un item de localizare de informație/progresie temporală – a pus probleme multor copii de clasa întâi, participanți la testare. Doar 31% dintre ei au dat răspunsul corect.

Un alt exemplu, de data aceasta din testul de literație primit de elevi de clasa a VIII-a:

„Pelicanul

Pelicanul este o pasăre de talie mare. Are o înălțime cuprinsă între 140 și 175 cm, iar greutatea poate să ajungă până la 12 kg. Face parte din familia păsărilor acvatice.

În ciocul lung cu o pungă din piele galben-portocalie, depozitează peștii cu care se hrănește. Pelicanul are nevoie de 1-2 kg de pește pe zi.

Acestei păsări i se mai spune „sanitarul bălții”. Este un excelent zburător și înotător. Atunci când își ia zborul, aripile lui întinse pot atinge lungimi cuprinse între 2 și 3 metri.

Sosește în Delta Dunării în aprilie-mai și stă până în septembrie-octombrie, formând cea mai mare colonie din Europa, cam 2500 de perechi.

Aici este singurul loc din lume unde își clocește ouăle.”

Exemplul 1:

De ce i se mai spune pelicanului sanitarul bălții?

a - Pentru că are grijă să nu intre alte păsări în bălțile din jur.

b - Pentru că stă la pânda lângă bălți să prindă pești bolnavi.

c - Pentru că se hrănește cu pești bolnavi sau izolați din bălțile uscate.

d - Pentru că e o pasăre ce deține diverse cunoștințe medicale.

Răspunsul corect, „c”, al itemului de interpretare/inferență de mai sus a fost precizat de doar 33% din copiii examinați. 

Încă un exemplu:

De ce formează pelicanii cea mai mare colonie din Europa în Delta Dunării?

a - Sosesc în Delta Dunării în aprilie-mai.

b - Stau până în septembrie-octombrie.

c - Se adună cam 2500 de perechi.

d - Aici este singurul loc din lume unde își clocesc ouăle.

La cerința care vizează analizarea capacității de localizare a informației, tot în cazul copiilor de clasa a VIII-a, răspunsul corect, „c”, a fost bifat de doar 38% dintre elevii participanți, în vârstă de 14 -15 ani.

42% dintre elevii testați au obținut scorul „nefuncțional”

Aproape 50.000 de elevi din clasele I-VIII au luat parte la primul test de literaţie organizat la nivel național de platforma Brio. Rezultatele sunt unele îngrijorătoare: 42% dintre elevi au obţinut scorul „nefuncţional", ceea ce îi plasează în poziţia de analfabetism, în timp ce aproximativ 20% dintre elevii care s-au testat (8% din populaţia şcolară) sunt la limita de a trece în categoria de „minim funcţional".

Din totalul de teste colectate, doar 11% din elevi se plasează în categoria „funcţional" şi au dovedit că au capacitatea de a localiza, înţelege şi sintetiza informaţia dintr-un text scris.

Profesorul universitar Dragoș Iliescu, expert în psihometrie și fondator al platformei educaționale Brio, spune într-un interviu acordat Republica.ro că procentul mic al copiilor care au competențe de literație este un fapt îngrijorător, sugerând probleme viitoare pentru educația secundară și ulterior pentru învățământul universitar.

„La nivel societal, vorbim de impact documentat în economie și în reziliența socială. Dacă un volum mare din cetățenii care compun forța de muncă nu au alfabetizare funcțională, aceasta se traduce într-o forță de muncă mai slab calificată, cu mai puține oportunități pe piața muncii. Participarea la activitățile economice mai sofisticate este imposibilă pentru acești oameni – pot realiza doar slujbele cele mai puțin calificate și au un orizont limitat privind înțelegerea mecanismelor economice care i-ar putea sprijini – ca, de exemplu, creditare de un tip sau altul, antreprenoriat etc. Pentru o economie care dorește să se dezvolte, în mod special spre zona serviciilor sofisticate ancorate științific, un procent mare al forței de muncă în imaginea descrisă anterior este o ghiulea atârnată de picior”, a declarat Dragoș Iliescu.

Studiul a relevat faptul că regiunile de dezvoltare ale României nu diferă în mod fundamental în privința nivelului de alfabetizare funcțională. Autorii cercetării susțin că s-ar fi așteptat ca în regiunile mai sărace să existe niveluri mai înalte de analfabetism, iar în regiunile mai bogate, niveluri mai reduse. Datele arată însă că procentul este relativ uniform de la o regiune la alta.

„Până când școala nu va avea ca misiune explicită să identifice și să înlăture problema analfabetismului funcțional, probabil că ea nu o să se micșoreze în amploare”, subliniază fondatorul Brio.

Care este ideea de la care a pornit studiul?

Studiul s-a bazat pe o cantitate foarte mare de date colectată în ultimele 15 luni în cursul utilizării testului de literație dezvoltat de noi pentru platforma Alfabetar. În jurul proiectului Alfabetar s-au adunat mai multe ONG-uri cu viziune pe această problemă și având oameni foarte competenți și foarte sufletiști, care încearcă de ani buni, așa cu puținele resurse pe care le au la îndemână, să producă o schimbare în nivelul de literație al copiilor din România.

Ca parte a proiectului a fost dezvoltat un test de literație digitală – un sistem de testare mai degrabă, căci conține o bancă de itemi și o procedură relativ sofisticată de producere și scorare a testelor pe baza acestei bănci de itemi. Testul este pus gratuit la dispoziția tuturor celor care doresc să îl utilizeze: elevi, părinți, profesori. Și testul a fost utilizat intensiv de la lansarea sa.

Datele astfel strânse sunt foarte voluminoase: aproape 50.000 de aplicări. Sigur, sunt evaluări ale elevilor care au dorit, din varii motive, să se testeze: curiozitate, îndemnul părinților sau programe ale școlilor care participă la activitățile Alfabetar. În consecință, chiar dacă gradul de reprezentativitate a fost maximizat pe cât posibil în condițiile date, prin extragere randomizată dintr-o bază mai largă - reprezentativitatea este limitată în raport cu o cercetare bazată pe selecția aleatorie a unui eșantion dintr-o populație de referință. În colecția noastră de date avem de exemplu mai mulți elevi din clasele primare decât din gimnaziu – pentru simplul motiv că problema analfabetismului funcțional este mai pregnantă în școala primară decât în gimnaziu.

Dar această natură a datelor le face chiar mai interesante din anumite puncte de vedere, căci sunt date provenite din utilizare reală, nu din studii in vitro. De exemplu, atunci când Google ne dă raportul său anual SEO, în care discută termenii cei mai căutați și mai de impact pentru diverse industrii, regiuni, vârste, sexe etc., nimeni nu se întreabă dacă ceea ce ne dă Google e reprezentativ: sunt date rezultate din utilizarea serviciului, iar numărul foarte mare de aplicări rezolvă multe din problemele asociate de regulă cu eșantioanele de conveniență mici.

Acesta este contextul în care, împreună cu partenerii noștri, am hotărât că un astfel de raport este binevenit: pune pe masă date foarte voluminoase, dintr-un proiect admirabil, iar în mod special are date pentru categorii de vârstă care nu fuseseră niciodată studiate anterior în această problemă. Raportul poate contribui la discuțiile publice privind acest flagel, poate inspira studii viitoare, poate ajuta, alături de alte date și rapoarte, la fundamentarea de politici publice și cu siguranță păstrează pe agenda publică această problemă, care altfel e ușor de ignorat și de uitat.

Care sunt principalele concluzii ale studiului? Ce noutăți ați observat?

Concluziile sunt în parte confirmări ale unei situații pe care o cunoaștem de ceva ani, deci nu sunt atât de stridente. În parte sunt câteva lucruri noi, care sunt neașteptate și interesante.

Ce are valoare de confirmare – de exemplu față de concluziile studiilor PISA sau PIRLS: faptul că literația (alfabetizarea funcțională) medie a populației școlare a României în intervalul de vârsta 6-14 ani este scăzută. Nivelul mediu este destul de jos, iar cel mai mult ne doare compoziția de competențe care duce la acest nivel scăzut al mediei: foarte mulți copii în zona de nefuncționalitate (42%), foarte puțini copii în zona de funcționalitate înaltă (doar 11%).

De asemenea confirmăm avantajul fetelor față de băieți: fetele au scoruri cu 10-15% mai înalte decât băieții.

Ce este nou este legat de relativa uniformitate în ceea ce privește vârsta și regiunile geografice.

Cum se face că, așa cum arată rezultatele cercetării, elevii intră în școală, iar după 8 clase, la 14-15 ani, au același nivel redus de alfabetizare funcțională?

Da, este adevărat – acesta este un efect interesant. El este important, pentru că în această problemă chiar nu aveam date robuste.

România nu măsoară în mod direct această problemă la nici un moment pe parcursul progresului școlar al unui elev. România are însă acces la date de foarte bună calitate despre nivelul de analfabetism funcțional prin două studii internaționale comparative la care România participă: studiul PISA al OECD și studiul PIRLS al IEA. Studiul PISA se realizează o dată la 3 ani și măsoară doar elevi de 15 ani (clasa a 9-a); România participă aici la fiecare ediție. Studiul PIRLS se realizează o dată la 5 ani și măsoară doar elevi de 10 ani (clasa a 4-a); România a participat la acest studiu în 2001, 2006 și 2011, dar nu în 2016.

Asta înseamnă că avem date doar o dată la câțiva ani și doar pentru una sau două din categoriile de vârstă sau clasă școlară din sistem. Așadar, chiar nu știm cum evoluează această problemă.

Iar în absența datelor putem formula două ipoteze:

- că elevii intră în sistem relativ funcționali și că ceva se întâmplă în sistem pentru ca ei să ajungă la 15 ani cu această problemă pe care o arată PISA, sau

- că elevii intră în sistem teribil de nefuncționali și că școala îi recuperează, dar nu suficient de rapid și de uniform și de aceea ajung la 15 ani cu această problemă (pe care o arată PISA). În primul caz ar trebui să vedem o creștere a nivelului de literație în funcție de vârstă, iar în al doilea caz o descreștere.

Nu vedem în datele noastre nici una din aceste două evoluții – dimpotrivă, vedem o constanță în acest procent. Astfel de abateri de la ceea ce te așteptai să găsești sunt mană cerească pentru cercetător: din astfel de tensiuni apar descoperirile frumoase!

Oricum, efectul observat ne duce în primul rând la concluzia că, orice ar face școala, nu influențează teribil de mult literația – nici în bine și nici în rău. Sigur, asta este rău în sine, căci ne-am aștepta ca școala să aibă o influență formativă, să asaneze problema aceasta – dar ori din cauză că nu este atacată de școală în mod formal, ori din alte motive, școala nu pare să aibă un impact pozitiv.

Probabil că aceasta este cea mai importantă concluzie acțională a studiului: până când școala nu va avea ca misiune explicită să identifice și să înlăture problema analfabetismului funcțional, probabil că ea nu o să se micșoreze în amploare.

Mediul social din care provine copilul pare că nu are o influență atât de mare când vine vorba despre gradul de alfabetizare funcțională, potrivit concluziilor studiului. Care ar fi explicația?

Cred că altă concluzie se impune aici – nu legată de lipsa de influență a mediului social, cât de natura pervazivă a acestui fenomen în toate regiunile României.

Știm din alte studii că statutul socio-economic al familiei (mediul social, dacă vreți) este o variabilă cu imens de multă influență asupra alfabetizării funcționale. Știm asta din studii realizate la nivel internațional, realizate în România etc. Studiul nostru din păcate nu a putut să estimeze acest efect, pentru ca nu am avut la dispoziție informații despre statutul socio-economic atribuibil elevului care a dat testul.

Ce vedem însă din concluziile noastre este faptul că regiunile de dezvoltare ale României nu diferă în mod fundamental în această problemă. Ne-am fi așteptat ca în regiunile mai sărace să avem niveluri mai înalte de analfabetism și în regiunile mai bogate niveluri mai reduse, nu? Dar datele nu arată acest efect. Arată că, dimpotrivă, procentul este relativ uniform de la o regiune la alta. București-Ilfov, regiunea de dezvoltare cea mai afluentă, are și ea procentul său de elevi analfabeți funcțional, la fel precum alte regiuni.

Ipoteze pentru acest efect pot fi emise, însă este greu de dat răspunsuri puternice aici – e nevoie de mai multe studii. Ipoteza pe care eu o formulez se uită la motivele (antecedentele) pentru care apare lipsa de literație – cu alte cuvinte, ce anume produce analfabetism funcțional în elevi? Printre factorii cunoscuți – puși în evidență și în literatura de specialitate, dar și în propriile mele studii, aș enumera alfabetizarea părinților, interesul pentru lectură, valorile sociale care sunt asociate cu cartea și lectura și învățatul și școala, calitatea școlilor și existența unor programe care să combată exact fenomenul focal.

Niciuna din aceste variabile, după știința mea, nu variază fundamental de la o regiune la alta. Consumul de carte este generalizat scăzut în România. Valorile sociale care țin de carte și lectură nu sunt fundamental altele în nordul Moldovei, sudul Transilvaniei sau în București. Programe țintite spre combaterea analfabetismului nu avem pe nicăieri (cu excepția eforturilor extraordinare pe care le fac o seamă de ONG-uri și oameni inimoși). Abordarea pedagogică în anii mici, care este posibil să producă o parte din această problemă (sau cel puțin să nu o contracareze) este aceeași în toate regiunile țării. Într-un cuvânt, România pare mult mai monolitică decât ne-am fi așteptat, în ceea ce privește aceste date.

Care sunt consecințele pe termen mediu/lung ale unui nivel redus de alfabetizare funcțională? La ce ne putem aștepta?

Lipsa alfabetizării funcționale are efecte teribile la nivel individual și societal.

La nivel individual, adică pentru toți copiii care se confruntă cu această problemă, efectul este paralizant: ei nu pot înțelege toate componentele unui text simplu citit – în acest fel nu se pot informa coerent și nu pot înțelege sarcinile care li se cer în diverse contexte. Sigur, ne gândim în primul rând la contextele de școală – unde alfabetizarea redusă duce de regulă la note scăzute și la matematică sau științe: elevul nu poate înțelege enunțul problemei chiar dacă ar ști să rezolve problema matematică sau computațională expusă. Dar ulterior, asta poate duce la abandon școlar (știm că abandonul și iliterația sunt puternic asociate), la lipsa interesului pentru a continua studiile în educația superioară, precum și la dificultăți generalizate de funcționare în societate: o persoană cu alfabetizare funcțională scăzută nu înțelege sarcinile atribuie de un șef la locul de muncă, nu înțelege cerințele unui client, nu poate completa o cerere față de o instituție a statului, nu se poate informa corect. În ansamblu, are de regulă un nivel mai scăzut de educație, mai puține oportunități pe piața muncii și este mai vulnerabil la informații false sau tendențioase.

La nivel societal, vorbim de impact documentat în economie și în reziliența socială. Dacă un volum mare din cetățenii care compun forța de muncă nu au alfabetizare funcțională, aceasta se traduce într-o forță de muncă mai slab calificată, cu mai puține oportunități pe piața muncii. Participarea la activitățile economice mai sofisticate este imposibilă pentru acești oameni – pot realiza doar slujbele cele mai puțin calificate și au un orizont limitat privind înțelegerea mecanismelor economice care i-ar putea sprijini – ca, de exemplu, creditare de un tip sau altul, antreprenoriat etc. Pentru o economie care dorește să se dezvolte, în mod special spre zona serviciilor sofisticate ancorate științific, un procent mare al forței de muncă în imaginea descrisă anterior este o ghiulea atârnată de picior. Apoi, invit pe oricine să cugete la felul în care o astfel de persoană demonstrează reziliență sau, dimpotrivă, vulnerabilitate, la dezinformare sau propagandă. Evident, reperele intelectuale și de gândire critică ce sunt asociate cu cetățenia activă și cu rezistența la informații tendențioase lipsesc – iar pentru o societate democratică și deschisă o situație în care un procent semnificativ din populație este analfabet funcțional poate fi fatală. În cel mai bun caz, este un moment important de cugetare privind vulnerabilitățile pe care le avem ca națiune dacă nu rezolvăm rapid această problemă.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • LEGĂTURA ÎNTRE INCAPACITATEA DE A ÎNŢELEGE CORECT SEMNIFICAŢIA NOŢIUNILOR ŞTIINŢIFICE ŞI ANALFABETISMUL ŞTIINŢIFIC

    Dacă ai absolvit patru clase, şcoala gimnazială, liceul şi o facultate (indiferent care) şi continui să confunzi greutatea cu masa pelicanului (12 kg), tot analfabet funcţional eşti. E drept, cu pretenţii academice! Pe scurt, asta înseamnă că nu eşti capabil să faci diferenţe elementare între două noţiuni ştiinţifice implicate într-un text. Mai grav, propagi incultura ştiinţifică, profitând de accesul la diferite canale media. La fel, miercuri omida a trecut prin patru căpşune (nu prin patru căpşuni, dar ce mai contează...). Aş fi curios să aflu şi ce semnificaţie daţi cuvântului "sanitar". Câţi elevi de clasa întâi o cunosc?

    Faptul că pelicanii formează cea mai mare colonie este o afirmaţie justificată de numărul perechilor, dar NU explică motivul pentru care lucrurile stau aşa. Întrebarea era: "DE CE formează pelicanii cea mai mare colonie din Europa în Delta Dunării? În consecinţă, întrebarea vizează motivul/explicaţia, răspunsul nefiind o justificare printr-un fapt observabil. Răspunsul (c) nu este logic corect, el reprezintă, cum am spus, doar o inferenţă trivială, un fapt observabil, fără legatură cu cauza reală..

    Trist este că, după toate aceste "amănunte", vă permiteţi, folosind metode discutabile, să catalogaţi cu uşurinţă copii care prin spontaneitate şi capacitatea de a surprinde aspecte pe care nu le remarcati, vă depăşesc.
    • Like 2
  • Vina pentru dezastrul in care a ajuns invatamantul in 32 de ani apartine, in integralitate, ministrilor numiti politic, de "cel mai mare si hot partid psd", ministri care executa comenzile partidului si ale unor protejati de partid, interesati in tiparirea, doar tiparirea, unor aberatii cu numele de manuale alternative. O crima.
    Apoi promovarea prin titularizare a muierilor deputatilor, senatorilor, prefectilor si primarilor, a popilor si sefilor de post, individe care de regula au fost rusinea claselor primare, individe fara nicio notiune de educatie, cultura.
    Apoi dezastrul facut de pompoasele inutile "consilii nationale", (cata obraznicie!), ale parintilor, de regula obscuri bisnitari cu sustinere politica si a aberantei maxime "consiliul national al elevilor". Unde au dus astea? La instaurarea indisciplinei in scoli, a chiulului nerusinat, a lipsei de respect fata de invatat, fata de carte, la promovarea non valorii si a "distractiei "fara limite" cu "adrenalina la maximum", a incurajarii incalcarii leglor si regulamentelor.
    Sa nu ne mintim. In afara copiilor, fata de care niste parinti cu adevarat educati si cultivati, manifesta o asidua preocupare pentru formarea lor ca oameni, preocupare care, pe langa costurile percepute, de multe ori abuziv de conducerile scolilor sustinute de comitetul de parinti, costa. La ora actuala 99% dintre cadrele didactice nu ofera nimic elevilor. Si ma refer la cultura si educatie.
    Toate rezultatele cu care, pe nedrept, scoala se mandreste sunt obtinute prin munca suplimentara a acelor elevi si costuri materiale mari. Nu toti isi permit si nu tuturor le trece prin minte ideea. Din pacate saracia are, de multe ori, legatura cu analfabetismul functional. Repet: nu toti asa numitii, incadratii profesori au de unde si ce invata ei pe elevii fara posibilitati materiale. Nu sunt ei, profesorii, competenti. Se vede asta si din rezultatele obtinute de profesori atunci cand sunt examinati.
    Cu ministri gen abramburica, o sluga cretina a psd, un campeanu care umba la structura invatamantului anual, de parca ar amesteca cartile de joc pentru "popa prostu" si toti ceilalti "ministri" perindati nu este de mirare ca suntem la nivelul la care suntem. Probabil ca, in realitate, asta a fost "misiunea" lor de a pregati generatii de zombi. Se vede tendinta asta si del a "festivaluri' de tip antold unde se aduna pentru a da din cap si din brate la indemnul unor "ilustre" nulitati erijati in rol de guru pe ritmuri tribale.
    Iar introducerea religiei in scloli nu a adus nimic bun. Din cotra elevii au devenit mai rai.
    Nici comunistii nu au indraznit sa-si bata joc de munca inaintasilor care au muncit pentru implementarea unui invatamant, cu adevarat pentru toti si de buna calitate.
    • Like 0
  • Probabil multi sunt in faza de negare a realitatii: le este greu sa creada, altii sunt vinovati, ei au facut tot ce se poate si mai mult de atat. In opinia unora de vina sunt testele, Cam la fel cum mama bate coltul mesei pentru ca copilul alergand a cazut si a dat cu capul de masa. Romania se lauda cu o mana de copii exceptionali, parte din cei 11 % amintiti si neaga total existenta celorlalti. Si asta desi putini romani ii cunosc macar pe olimpici, pe cei care ajung la universitati prestigioase. In schimb, romanii neaga cu usurinta existenta celor care sunt in faza analfabetismului si care sunt de cele mai multe ori in preajma lor. Nici pentru capul de coltul mesei si se pare ca nici pentru capul de tocul usii nu sunt responsabili oamenii. Si nici nu vor sa treaca de faza de negare a realitatii ba chiar sunt dispusi sa lupte pentru asta.
    • Like 0
  • dan check icon
    De peste 3 decenii ministrii invatamantului au stiut doar sa ceara bani pentru salariile profesorilor fara sa faca o reforma a invatamantului.
    Cand profesorul de mumte ori fara har sau placere de a preda stie ca isi ia salariul in orice conditii sa nu ne miram de analfabetismul functional.
    Saracia nu are legatura cu analfabetismul functional , sa nu se confunde cu analfabetismul generalizat , asta functional depinde de felul in care copilul asimileaza ce a invatat si asta tine de profesorii care s-au invatat sa predea prost ca sa mai castige un ban din meditatii.
    • Like 1
  • De aproape 3 decenii ne tot minunăm cît de jos poate coborî învățămîntul românesc, dar nu mergem la rădăcina problemei: politizarea.
    https://www.edupedu.ro/cimpeanu-inspectorii-scolari-acum-sunt-numiti-intr-o-modalitate-ipocrita-pentru-ca-nu-s-au-organizat-concursuri-dela0-ro-aproape-o-treime-din-inspectoratele-scolare-judetene-au-revenit-la-psd-in/
    • Like 1
  • tocmai ce mi-am facut cafeaua si nu m-am mai atins de ea, pana nu am terminat de citit textul de mai sus. Superb ! Explicit si concis. Analizele si testele sunt foarte bune, important e ca rezultatele sa ajunga la decidenti urmand ca ei sa aplice noi metodologii pentru evitarea situatiilor de genul acesta. Altfel copii de azi, la varsta la care pot vota, le vor manca din palma tuturor politicienilor cu vocabular limitat...
    • Like 0
  • Dacă toate întrebările și opțiunile de răspuns sunt formulate atât de ambiguu, precum cele legate de pelicani (pentru clasa a VIII-a), nici nu e de mirare că sărmanii copii nu răspund „corect”. Nu știu după ce logică poate cineva „infera” că pelicanii se hrănesc cu „pești bolnavi...” doar parcurgând textul dat. Desigur, acel răspuns poate fi ales doar pentru că celelalte opțiuni sunt oarecum absurde, dar nu mi se pare că o astfel de cerință reflectă în vreun fel nivelul de înțelegere a textului dat...
    • Like 3
    • @ Emma Stefan
      Ești parte din problemă, în cazul ăsta! :))))))))) Măcar știi ce e logica și cum se aplică?
      • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Nu cred ca e cazul să mă justific în fața dumneavoastră. Apropo, „inferez” din comentariul dumneavoastră că sunteți probabil un angajat al platformei brio. Și poate sunt analfabetă funcțional sau „parte a problemei”, dar știu un lucru de bun-simț, pe care dumneavoastră, cu toată logica dumneavoastră, nu îl știți: nu e politicos să tutuiți persoane pe care nu le cunoașteți. Adieu!
      • Like 3
    • @ Emma Stefan
      Stef check icon
      De acord cu observatia dvs!
      Nu rezulta de niciunde din text ca pelicanii ar manca pesti morti.
      Iar faptul ca si eu as raspunde asa nu are legatura cu ceea ce pot intelege si prelucra elevii ca informatie atat la nivel stiintific, social sau artistic. Evident ne aflam in fata unui exemplu particular pe care autoarea a ales sa ni-l prezinte deci nu putem generaliza. Insa ar fi bine ca aceste teste sa fie revazute si de alti specialisti in afara celor care le-au elaborat. De exemplu sa fie aplicate si profesionistilor adulti din alte domenii de activitate (presupunand ca au fost deja aplicate psihologilor colegial si validate intr-un demers stiintific): medici, ingineri, economisti etc pentru a observa daca nu cumva contine intrebari la care se raspunde sistematic gresit.
      E o prima idee care imi vine in minte dar evident pot fi si altele.
      • Like 1
    • @ Emma Stefan
      Buna observatia.
      • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Opaaaa! Unde-i logica?
      • Like 0
    • @ Emma Stefan
      Delia MC Delia MC check icon
      Aveți dreptate. Întrebările ar trebui reformulate, poate alte texte alese ( da, omida trece dar și ce face acolo ) și evident cu termeni pe care copiii de clasa I să-i poată pricepe, vezi " cumplit", poate groaznic ( dacă nici asta, atunci chiar nu învață ce trebuie, alt semnal de alarmă). Chiar dacă asta înseamnă masacrarea textului original și înlocuirea lui cu o variantă simplă. E clar, cineva aici n-a ținut seama de toți factorii și așteaptă un nivel pe care acei copii nu-l au. Iar la clasa a VIII-a logica să fie mai evidentă, altfel vom avea rezultate false. Sunt bune ȘI problemele cu rezultate prin excludere însă în proporție evident mică.
      Cu niște corecturi necesare testele astea ar putea fi foarte folositoare dar trebuie făcute efectiv pentru a vedea ce trebuie corectat în sistemul de învățământ ( după părerea mea foarte mult ).
      Aceste teste nu afectează situația școlară așa încât aici nici o teamă. Într-o formă perfecționată și folosite pe bune ar fi extrem de utile. La ce? Pentru ca:
      1. viitorii adulți să fie în stare să citească un text și să extragă de acolo informațiile, să-l priceapă așa cum e nu cum vor ( mi se întâmplă să discut cu vreun conspiraționist, să formulez o obiecție ca să-l pun pe gânduri însă FĂRĂ nuanța batjocoritoare obișnuită iar acela să înțeleagă pe dos și am grijă să scriu cât pot de clar).
      2. Pentru a fi în stare să gândească logic. Vedem acum la ce duce asta, vă invit să dați o raită prin feisbuci și să vedeți cum reacționează conspiraționiștii la veștile privind variola maimuței. Dacă oamenii ar fi în stare să citească un text și să-l priceapă și în plus să gândească logic n-am avea acum atâția conspiraționiști și antivaxxeri, iar asta concordă cu rezultatele testelor pe de o parte iar pe altă ne spune că nici acum nu facem mai bine. Numai văzând la ce duce și ar trebui să încurajăm astfel de inițiative solicitându-le evident să-și îmbunătățească testele. Oricât ne-am iubi copiii, apărându-i la infinit nu le facem nici un bine, ba dimpotrivă. Scopul educației e pregătirea pentru VIAȚĂ în primul rând și apoi cea profesională.
      • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult