Fermierii din Germania fac cursuri de literație digitală, pentru a ști cum să programeze utilajele cu care lucrează. Multe dintre mașini merg fără șofer, iar ei învață, de exemplu, cum să fixeze adâncimea la care semănătoarea să sape terenul, setează distanțele pentru plantarea semințelor, cât și numărul de semințe.
Este doar un exemplu care arată cât de importantă devine literația digitală în lumea în care trăim. Tema a fost dezvoltată de jurnalistul Claudiu Pândaru, într-un podcast în care i-a avut ca invitați pe profesorul Dragoș Iliescu, antreprenor și fondator BRIO, și Radu Atanasiu, profesor de Critical Thinking pentru business, implicat în programe educaționale.
În 20-30 de ani, nu vor mai fi meserii pentru cei fără competențe digitale
„Sunt foarte puține meserii pe care le mai poți face acum fără pregătire în domeniul digital, iar predicția este că vor fi din ce în ce mai puține, probabil niciuna, în următorii 20-30 de ani, fără competențe digitale. Este noul normal, ar fi cazul să nu ne mai lamentăm și să acceptăm situația asta, să mergem înainte”, spune profesorul Dragoș Iliescu.
Sunt trei căi pentru a deprinde aceste competențe, remarcă jurnalistul, - prima ar fi ca în educația timpurie, în școli, să fie introdusă o gândire critică și cursuri de educație digitală, apoi la locul de muncă angajatorul să ofere salariaților posibilitatea asimilării cunoștințelor care țin de literația digitală, iar a treia soluție - oamenii să investească în ei înșiși, în această direcție.
„Eu cred că alfabetizarea în digital e ca alfabetizarea funcțională, adică poate știi să citești și să scrii, dar dacă îți dă cineva un text mai complicat, nu înțelegi ce se întâmplă în textul acela. Vorbim de tineri - tinerii se nasc în digital. Povestea cineva că la un moment dat a dat copilului o revista glossy și el a făcut așa (cu degetele pe hârtie) ca să mărească poza”, adaugă Radu Atanasiu.
Soluția în care adulții investesc în ei în obținerea de competențe digitale, pentru că școala nu le-a oferit aceste informații, i se pare una târzie lui Dragoș Iliescu, care vede ca cea mai bună soluție începerea literației digitale încă de la vârste fragede.
„Din păcate dacă ajungi să investești tu în tine pentru a deprinde aceste competențe, e deja târziu. (...) Probabil în adolescența târzie sau probabil în tinerețe e deja târziu să deprinzi aceste lucruri. Unii profesori spuneau - oportunitățile pe care nu le-ai folosit la momentul oportun se răzbună pe tine. (...) Este o șansă bună să se formeze aceste deprinderi la cei ce sunt acum în școli. O numim generația de nativi digitali. O parte dintre aceste competențe și le formează singuri, tatonând și mai degrabă implicit, fără să fie ghidați în mod direct”, spune fondatorul BRIO.
Una dintre concluziile analizelor făcute de BRIO, în ce privește cunoștințele digitale ale copiilor de diferite vârste, arată și unde elevii ar avea nevoie de sprijin.
„Asta ne-a frapat pe noi - suntem în beta testingul public pentru testul de literație digitală pe care l-am creat și avem date foarte multe - copii de diverse vârste, din diverse medii, pe care i-am testat (...). Ceea ce observăm e că chiar această generație de nativi digitali stă extrem de prost la anumite componente ale literației digitale. Știu să pună un filmuleț pe Instagram, știu să facă comentarii pe Facebook, da, știu. Dar știu să își protejeze securitatea propriului device? Hell no, nu știu, nimeni nu le-a zis, nu au avut nevoie să deprindă asta, nu li s-a părut important. Cum spunea unul dintre învățați: adevărata înțelepciune este să înveți din greșelile altora, nu din greșelile tale. Ceea ce observăm este că pentru anumite competențe, la ceea ce numim literație digitală (copiii) sunt rezonabil de buni, chiar fără să îi învețe cineva în mod activ, dar pentru altele, nu sunt. Și atunci te întrebi, pe bună dreptate, ai putea crea contextul în școală? Pentru că unde să le dai aceste competențe? Cine ar fi responsabil să le dea aceste competențe? Eu aș vota cu două mâini școala, păi cine altcineva? Națiunea română are nevoie de aceste competențe, are nevoie ca piața muncii să aibă în ea oameni cu aceste competențe, deci formează-le!”, punctează Dragoș Iliescu. Iar primii care trebuie să treacă printr-un proces de dezvoltare a competențelor digitale sunt profesorii.
Dintotdeauna zona programatorilor și a high tech-ului a stat nu cu unul, ci cu doi pași înaintea educației formale
În absența unui interes instituțional al statului român de a introduce o astfel de literație digitală pe diferite niveluri educaționale, piața muncii va veni și va suplini această lipsă, mai ales în mediul universitar, unde găsește parteneri.
„Te forțează realitatea, până la urmă. Poate piața muncii din România nu este cea mai facilă pentru a-i forța pe oameni să dobândească noi deprinderi sau competențe. Șomajul este foarte jos, dai cu tunul să găsești angajați buni și atunci e foarte posibil să tolerezi lipsuri de genul acesta, pe care nu le-ai fi tolerat dacă lucrurile ar fi stat altfel, dacă ar fi fost un buyer's market. Totuși, vei fi motivat să deprinzi lucrurile pe care nu le știi, competențe pe care nu le ai.
În al doilea rând, în zona digitală - internet, programare, digital skills - a existat o tradiție: dintotdeauna zona programatorilor și a high tech-ului a stat nu cu unul, ci cu doi pași înainte a ceea ce ai putea dobândi prin educație formală. Au avut întotdeauna sisteme de certificare sindicalizate, adică nu trebuie să îmi dai o diplomă că știu acel lucru, ci mă duc pe cutare site care în mod implicit e recunoscut de toată lumea și dau acolo un test. Și dacă eu vin de acolo cu patalamaua că știu respectivul limbaj, asta contează mai mult pentru orice angajator decât orice altă diplomă aș aduce eu. Cumva, a existat o tradiție în această zonă de tehnologie avansată, pentru că acest serviciu nu era oferit de nimeni altcineva”, explică Radu Atanasiu.
Copiii, încurajați de mici să creeze conținut digital
Care ar fi primul lucru pe care voi, dacă ați fi în locul unui profesor din ciclul primar, ați încerca să îl predați copiilor?, i-a provocat Claudiu Pândaru pe invitații săi.
Dragoș Iliescu spune că ar merge către tehnologie și ar încerca să îi ajute pe copii să știe cum să trateze informația pe care o găsește online și pe de altă parte să îi încurajeze în generarea de conținut digital.
„Mă uit la fiul meu cel mic, este în clasa a treia. Unul dintre lucrurile pe care le face cu lejeritate - și toți ceilalți bănuiesc că fac la fel - este să caute informații online. Ce nu au (copiii din ciclul primar) este gândirea critică față de informația respectivă. Deci aș încerca să deschid un domeniu întreg de discuție despre cum tratezi informațiile găsite pe internet, cum poți să iei decizia despre informație, care e sursa reputată, care nu, mai degrabă decizia privind calitatea informației respective. Asta este un lucru pe care îl văd că nu îl poate face. Al doilea lucru pe care văd că nu îl poate face este să genereze conținut digital, să creeze un film, o prezentare, ceva pe care după aceea să îl utilizeze pentru a comunica cu ceilalți”.
Dacă ar fi profesor la școala primară, Radu Atanasiu spune că i-ar învăța pe copii să descopere instrumentele google – precum google trends -, care nu sunt foarte popularizate în rândul celor mici, dar și să creeze jocuri sau conținut online. „I-aș pune să creeze ceva ce le place, i-aș pune să învețe să facă un joc, sau, dacă scriu ceva, să scrie - pe vremea mea era „revista școlii” - sau să publice ceva undeva. Le-aș cere să scrie pe o temă și să o publice undeva, unde vor, poate pe blogul lor”, vede Radu Atanasiu.
Cum „să se vândă” un angajat în vârstă de 30 de ani, pentru a-și găsi un job mai bun. Atenție la „urmele digitale”: „O să mă uit pe contul tău de Facebook și o să văd acolo pozele de acum 10 ani de la o beție cruntă”
Pe de altă parte, piața muncii are nevoie de personal cu competențe digitale solide. Un angajat în vârstă de 30 de ani, care încearcă să își găsească un job mai bun, ce poate să facă el ca „să se vândă” mai bine, au fost întrebați Radu Atanasiu și Dragoș Iliescu.
Învățarea are o componentă ludică, este de părere Dragoș Iliescu, copiii sunt cei care intră foarte ușor în jocul asta. În cazul adulților care încearcă să își caute un job, aceștia trebuie să fie atenți la „urmele digitale” pe care le lasă și de care mulți nu sunt conștienți. „O să mă uit pe contul tău de Facebook și o să văd acolo pozele de acum 10 ani de la o beție cruntă (zâmbește). Dacă încerci să le dezvolți aceste competențe, cred că adulții intră mult mai greu în jocul asta. Am dubiile mele, din experiența mea cu învățarea adulților”, vede el.
Angajații din companii și rezistența la schimbare
La rândul său, Radu Atanasiu a observat fenomenul „ne place așa cum e acum, chiar dacă e rău”, în cazul unor angajați nemulțumiți de actualul lor job, dar care ezită să facă ceva în direcția asimilării de noi competențe, pentru a-și găsi un job mai bun.
„Există o rezistență la schimbare. Dacă e cineva manager - eu am trecut prin experiența asta - și încerci să schimbi software-ul sau luminile sau orice încerci să schimbi, vei întâmpina o rezistență, vor vrea să te omoare să îți scoată mațele afară, pentru că e mai simplu și mai bun așa cum e acum. Gândește-te ce se întâmplă într-un om care nu are confortul unui job, e disperat, poate cu un mindset mai conservator. Ce știu că se face este că se inventează platforme și unelte din ce în ce mai ușoare prin care, chiar dacă nu ai competențe digitale foarte aprofundate, poți să îți faci un CV, poți să înregistrezi un filmulet, poți să vezi cum e locul de muncă”, punctează Radu Atanasiu.
Pentru a fi eficientă, literația digitală trebuie să înceapă de la vârste mici. Am avea o societate mult mai bună, dacă procesul acesta ar începe „de ieri”.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.