Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum arată cerințele care le pun probleme elevilor români la proba de citire a testelor PISA. Gabi Bartic, BRIO: „Noi nu avem din școală obișnuința să interpretăm critic un text”

G. Bartic

În această perioadă se desfășoară în România testarea PISA 2022, care măsoară competențele la citire, matematică și științe ale unui eșantion reprezentativ de elevi în vârstă de 15 ani. În ultimii ani, au devenit de notorietate rezultatele slabe, printre cele mai slabe din Europa, ale elevilor români la acest tip de testare. În 2018, la proba de citire a PISA, 41% dintre elevii români nu au reușit să demonstreze abilități elementare de înțelegere a unui text, aflându-se în zona de analfabetism funcțional. „Testele PISA de literație măsoară capacitatea de a lua informații dintr-un text și de a interacționa cu textul. Interacțiunile acestea sunt de la cele minimale - să poți spune la ce oră are un eveniment după ce ai citit un afiș, la cele mai consistente - să pui la îndoială o informație, să spui că există o contradicție în text, să te poziționezi critic față de text”, spune Gabi Bartic, CEO al Brio.ro, într-o discuție realizată în parteneriat de Republica.ro și Brio.ro.

În cadrul probei de literație a PISA, elevii trebuie să răspundă la o serie de cerințe după ce au citit un text, care poate fi uneori un articol de ziar sau o discuție de pe un forum.

„Dacă nu suntem obișnuiți din școală să spunem ce credem noi despre ce a zis Eminescu, nu vom fi capabili să interacționăm critic nici cu o știre”

„Ce studiază testele de literație este abilitatea de a relaționa cu orice tip de texte, dar mai ales cu texte pe care le întâlnim în viața de zi cu zi: texte de pe internet, știri, afișe. Trebuie să avem aparatul necesar să le decriptăm, să lucrăm critic cu informația din ele. Există în testele de literație texte care au informații contradictorii și care încearcă să forțeze subiectul să pună la îndoială informația pe care o citește. Dar ca să pui la îndoială o informație din fața ta trebuie să fii capabil să o decriptezi și să o interpretezi critic. Noi nu avem din școală obișnuința să interpretăm critic un text, ci suntem învățați să lucrăm cu interpretările critice ale altora și să le luăm de bune. Dacă nu suntem obișnuiți din școală să spunem ce credem noi despre ce a zis Eminescu, nu vom fi capabili să interacționăm critic nici cu o știre, nici cu un comentariu de la finalul unui articol sau cu un comentariu de pe o rețea de socializare. Interacțiunile noastre cu textul vor fi pasive. Acesta este primul semn de analfabetism funcțional - știm să citim, dar nu înțelegem ce conține textul și nu reușim să facem inferențe pe seama lui. De fapt, nu suntem în stare să emitem judecăți de valoare despre textul respectiv”, este de părere Gabi Bartic.

Consecințele unui tip pasiv de raportare la conținut sunt evidente în toate se reflectă asupra întregii vieți a unui om, nu doar asupra notelor lui la limba română.

„În general, petrecem foarte puțin timp încercând să înțelegem textele din fața noastră și aici vorbesc de texte din toate domeniile, în schimb suntem foarte obișnuiți să operăm cu opiniile celorlalți despre text sau să lucrăm cu textul înmagazinat mecanic. Mi se cere să reproduc formularea teoremei, iar asta nu înseamnă decât că eu am reținut ceva papagalicește, așa cum rețin copiii reclamele de la televizor. Interacțiunile profunde cu textul nu sunt educate în sistemul românesc de învățământ. Sperăm să se schimbe lucrul ăsta și încercăm să împingem lucrul ăsta către o schimbare”, spune Gabi Bartic.

Exemplu de item PISA: o discuție pe un forum despre găini

Într-unul dintre itemii de literație ai PISA, tradus în limba română de Brio.ro, elevii trebuie să să folosească informații de pe un forum și să evalueze situația în care chiar ar ajunge pe acel forum și ar trebui să ia decizii folosind acele informații. Deși cerințele nu sunt dificile, ele evaluează competențe importante în viața reală, cum ar fi (așa cum se vede în exemplul dat), relaționarea cu informații și persoane pe internet.

La una dintre ele, copiii trebuie să răspundă care dintre informațiile postate de utilizatori sunt relevante pentru subiectul discuției și care nu.

Mai jos, itemul în cauză:

Mai mulți itemi de la proba de citire a PISA publicați de OECD.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult