Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum arată cerințele care le pun probleme elevilor români la proba de citire a testelor PISA. Gabi Bartic, BRIO: „Noi nu avem din școală obișnuința să interpretăm critic un text”

G. Bartic

În această perioadă se desfășoară în România testarea PISA 2022, care măsoară competențele la citire, matematică și științe ale unui eșantion reprezentativ de elevi în vârstă de 15 ani. În ultimii ani, au devenit de notorietate rezultatele slabe, printre cele mai slabe din Europa, ale elevilor români la acest tip de testare. În 2018, la proba de citire a PISA, 41% dintre elevii români nu au reușit să demonstreze abilități elementare de înțelegere a unui text, aflându-se în zona de analfabetism funcțional. „Testele PISA de literație măsoară capacitatea de a lua informații dintr-un text și de a interacționa cu textul. Interacțiunile acestea sunt de la cele minimale - să poți spune la ce oră are un eveniment după ce ai citit un afiș, la cele mai consistente - să pui la îndoială o informație, să spui că există o contradicție în text, să te poziționezi critic față de text”, spune Gabi Bartic, CEO al Brio.ro, într-o discuție realizată în parteneriat de Republica.ro și Brio.ro.

În cadrul probei de literație a PISA, elevii trebuie să răspundă la o serie de cerințe după ce au citit un text, care poate fi uneori un articol de ziar sau o discuție de pe un forum.

„Dacă nu suntem obișnuiți din școală să spunem ce credem noi despre ce a zis Eminescu, nu vom fi capabili să interacționăm critic nici cu o știre”

„Ce studiază testele de literație este abilitatea de a relaționa cu orice tip de texte, dar mai ales cu texte pe care le întâlnim în viața de zi cu zi: texte de pe internet, știri, afișe. Trebuie să avem aparatul necesar să le decriptăm, să lucrăm critic cu informația din ele. Există în testele de literație texte care au informații contradictorii și care încearcă să forțeze subiectul să pună la îndoială informația pe care o citește. Dar ca să pui la îndoială o informație din fața ta trebuie să fii capabil să o decriptezi și să o interpretezi critic. Noi nu avem din școală obișnuința să interpretăm critic un text, ci suntem învățați să lucrăm cu interpretările critice ale altora și să le luăm de bune. Dacă nu suntem obișnuiți din școală să spunem ce credem noi despre ce a zis Eminescu, nu vom fi capabili să interacționăm critic nici cu o știre, nici cu un comentariu de la finalul unui articol sau cu un comentariu de pe o rețea de socializare. Interacțiunile noastre cu textul vor fi pasive. Acesta este primul semn de analfabetism funcțional - știm să citim, dar nu înțelegem ce conține textul și nu reușim să facem inferențe pe seama lui. De fapt, nu suntem în stare să emitem judecăți de valoare despre textul respectiv”, este de părere Gabi Bartic.

Consecințele unui tip pasiv de raportare la conținut sunt evidente în toate se reflectă asupra întregii vieți a unui om, nu doar asupra notelor lui la limba română.

„În general, petrecem foarte puțin timp încercând să înțelegem textele din fața noastră și aici vorbesc de texte din toate domeniile, în schimb suntem foarte obișnuiți să operăm cu opiniile celorlalți despre text sau să lucrăm cu textul înmagazinat mecanic. Mi se cere să reproduc formularea teoremei, iar asta nu înseamnă decât că eu am reținut ceva papagalicește, așa cum rețin copiii reclamele de la televizor. Interacțiunile profunde cu textul nu sunt educate în sistemul românesc de învățământ. Sperăm să se schimbe lucrul ăsta și încercăm să împingem lucrul ăsta către o schimbare”, spune Gabi Bartic.

Exemplu de item PISA: o discuție pe un forum despre găini

Într-unul dintre itemii de literație ai PISA, tradus în limba română de Brio.ro, elevii trebuie să să folosească informații de pe un forum și să evalueze situația în care chiar ar ajunge pe acel forum și ar trebui să ia decizii folosind acele informații. Deși cerințele nu sunt dificile, ele evaluează competențe importante în viața reală, cum ar fi (așa cum se vede în exemplul dat), relaționarea cu informații și persoane pe internet.

La una dintre ele, copiii trebuie să răspundă care dintre informațiile postate de utilizatori sunt relevante pentru subiectul discuției și care nu.

Mai jos, itemul în cauză:

Mai mulți itemi de la proba de citire a PISA publicați de OECD.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Bucuresti / sursa foto: Profimedia

Cea mai mare frustrare a locuitorilor și a oamenilor din zonă, și lărgind situația la nivel național, vine din sentimentul că trăiesc într-o zonă ignorată și că problema extrem de importantă pentru ei e neglijată, negociabilă sau ”uitată”. Și credința lor este că statul român devine complice la toată mizeria (la propriu și la figurat) pe care ei o trăiesc și o respiră.

Citește mai mult

sustinatori calin georgescu

Nu absolut toți români, inclusiv fețe bisericești, au înțeles și simțit atunci solidar, nu toți au fost de acord cu acest pas fundamental pentru emergența în istorie a României. Orbire, îngustime, nepăsare. (În imagine, susținători ai lui Călin Georgescu, la Monumentul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor/ foto: Inquam Photos/ George Călin)

Citește mai mult

Mark Carney

Discursul rostit de premierul canadian Mark Carney la Forumul Economic Mondial a produs ecouri puternice, nu pentru că ar fi fost inovator, ci pentru că a spus cu voce tare ceea ce mulți gândesc deja. Ideea că „dacă nu ești la masă, ești la meniu” a rezonat larg, tocmai pentru că surprinde sentimentul de anxietate globală – regulile se subțiază, iar cei care nu negociază activ devin obiecte, nu subiecți ai politicii internaționale. foto: Profimedia

Citește mai mult

turma de oi

Dacă-mi aduc aminte bine, era în ziua de SântăMărie. Eram singur la stână, tata coborâse la slujbă. Înțeleși să tun cu oile și cu măgarii în valea Diereșului, ne-am întâlnit în jur de ora 1, puțin mai sus de pod, într-o poieniță unde, de obicei, își parca el mașina . Mi-a făcut o surpriză: soția mea și copiii l-au însoțit. Vremea era deosebit de caldă, soare și nicio adiere de vânt. Oile au păscut liniștite la umbra pădurii și, până să ajungă ei, am profitat să fac o baie în râu. foto: Profimedia

Citește mai mult