Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Cum arată cerințele care le pun probleme elevilor români la proba de citire a testelor PISA. Gabi Bartic, BRIO: „Noi nu avem din școală obișnuința să interpretăm critic un text”

G. Bartic

În această perioadă se desfășoară în România testarea PISA 2022, care măsoară competențele la citire, matematică și științe ale unui eșantion reprezentativ de elevi în vârstă de 15 ani. În ultimii ani, au devenit de notorietate rezultatele slabe, printre cele mai slabe din Europa, ale elevilor români la acest tip de testare. În 2018, la proba de citire a PISA, 41% dintre elevii români nu au reușit să demonstreze abilități elementare de înțelegere a unui text, aflându-se în zona de analfabetism funcțional. „Testele PISA de literație măsoară capacitatea de a lua informații dintr-un text și de a interacționa cu textul. Interacțiunile acestea sunt de la cele minimale - să poți spune la ce oră are un eveniment după ce ai citit un afiș, la cele mai consistente - să pui la îndoială o informație, să spui că există o contradicție în text, să te poziționezi critic față de text”, spune Gabi Bartic, CEO al Brio.ro, într-o discuție realizată în parteneriat de Republica.ro și Brio.ro.

În cadrul probei de literație a PISA, elevii trebuie să răspundă la o serie de cerințe după ce au citit un text, care poate fi uneori un articol de ziar sau o discuție de pe un forum.

„Dacă nu suntem obișnuiți din școală să spunem ce credem noi despre ce a zis Eminescu, nu vom fi capabili să interacționăm critic nici cu o știre”

„Ce studiază testele de literație este abilitatea de a relaționa cu orice tip de texte, dar mai ales cu texte pe care le întâlnim în viața de zi cu zi: texte de pe internet, știri, afișe. Trebuie să avem aparatul necesar să le decriptăm, să lucrăm critic cu informația din ele. Există în testele de literație texte care au informații contradictorii și care încearcă să forțeze subiectul să pună la îndoială informația pe care o citește. Dar ca să pui la îndoială o informație din fața ta trebuie să fii capabil să o decriptezi și să o interpretezi critic. Noi nu avem din școală obișnuința să interpretăm critic un text, ci suntem învățați să lucrăm cu interpretările critice ale altora și să le luăm de bune. Dacă nu suntem obișnuiți din școală să spunem ce credem noi despre ce a zis Eminescu, nu vom fi capabili să interacționăm critic nici cu o știre, nici cu un comentariu de la finalul unui articol sau cu un comentariu de pe o rețea de socializare. Interacțiunile noastre cu textul vor fi pasive. Acesta este primul semn de analfabetism funcțional - știm să citim, dar nu înțelegem ce conține textul și nu reușim să facem inferențe pe seama lui. De fapt, nu suntem în stare să emitem judecăți de valoare despre textul respectiv”, este de părere Gabi Bartic.

Consecințele unui tip pasiv de raportare la conținut sunt evidente în toate se reflectă asupra întregii vieți a unui om, nu doar asupra notelor lui la limba română.

„În general, petrecem foarte puțin timp încercând să înțelegem textele din fața noastră și aici vorbesc de texte din toate domeniile, în schimb suntem foarte obișnuiți să operăm cu opiniile celorlalți despre text sau să lucrăm cu textul înmagazinat mecanic. Mi se cere să reproduc formularea teoremei, iar asta nu înseamnă decât că eu am reținut ceva papagalicește, așa cum rețin copiii reclamele de la televizor. Interacțiunile profunde cu textul nu sunt educate în sistemul românesc de învățământ. Sperăm să se schimbe lucrul ăsta și încercăm să împingem lucrul ăsta către o schimbare”, spune Gabi Bartic.

Exemplu de item PISA: o discuție pe un forum despre găini

Într-unul dintre itemii de literație ai PISA, tradus în limba română de Brio.ro, elevii trebuie să să folosească informații de pe un forum și să evalueze situația în care chiar ar ajunge pe acel forum și ar trebui să ia decizii folosind acele informații. Deși cerințele nu sunt dificile, ele evaluează competențe importante în viața reală, cum ar fi (așa cum se vede în exemplul dat), relaționarea cu informații și persoane pe internet.

La una dintre ele, copiii trebuie să răspundă care dintre informațiile postate de utilizatori sunt relevante pentru subiectul discuției și care nu.

Mai jos, itemul în cauză:

Mai mulți itemi de la proba de citire a PISA publicați de OECD.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Bosnia Romania

Suntem contrariați de atmosfera din Bosnia, de modul în care a fost primită echipa națională. Lucescu vorbea chiar de condiții de divizia C, evident după ce a criticat arbitrajul, ca în toată cariera lui. Comentatorii sunt siderați de ostilitatea gazdelor, și ne întreabă retoric cu un ton superior dacă ne-am săturat de UE, uitați asta ne așteaptă în afara blocului comunitar. Înseamnă că domnul Lucescu, domnii Grădinescu și Mocanu și tot restul suporterilor care cred că România e altfel, nu știu în ce condiții joacă unii juniori în România. foto Profimedia

Citește mai mult

Nicolae Șerban

E greu să vezi în agricultură mai mult decât vreme, prețuri și noroi. Dar în halele de la Orbeni, printre senzori, tabele și camioane care nu merg niciodată goale, înțelegi că povestea asta e despre altceva: despre disciplină. Despre felul în care cineva a decis că nu „merge și-așa”, că agricultura e știință, nu poezie, și că, atunci când partenerii potriviți se întâlnesc, produsul românesc poate sta pe raft nu doar în iulie, ci și în ianuarie.

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult