Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cum arată cerințele care le pun probleme elevilor români la proba de citire a testelor PISA. Gabi Bartic, BRIO: „Noi nu avem din școală obișnuința să interpretăm critic un text”

G. Bartic

În această perioadă se desfășoară în România testarea PISA 2022, care măsoară competențele la citire, matematică și științe ale unui eșantion reprezentativ de elevi în vârstă de 15 ani. În ultimii ani, au devenit de notorietate rezultatele slabe, printre cele mai slabe din Europa, ale elevilor români la acest tip de testare. În 2018, la proba de citire a PISA, 41% dintre elevii români nu au reușit să demonstreze abilități elementare de înțelegere a unui text, aflându-se în zona de analfabetism funcțional. „Testele PISA de literație măsoară capacitatea de a lua informații dintr-un text și de a interacționa cu textul. Interacțiunile acestea sunt de la cele minimale - să poți spune la ce oră are un eveniment după ce ai citit un afiș, la cele mai consistente - să pui la îndoială o informație, să spui că există o contradicție în text, să te poziționezi critic față de text”, spune Gabi Bartic, CEO al Brio.ro, într-o discuție realizată în parteneriat de Republica.ro și Brio.ro.

În cadrul probei de literație a PISA, elevii trebuie să răspundă la o serie de cerințe după ce au citit un text, care poate fi uneori un articol de ziar sau o discuție de pe un forum.

„Dacă nu suntem obișnuiți din școală să spunem ce credem noi despre ce a zis Eminescu, nu vom fi capabili să interacționăm critic nici cu o știre”

„Ce studiază testele de literație este abilitatea de a relaționa cu orice tip de texte, dar mai ales cu texte pe care le întâlnim în viața de zi cu zi: texte de pe internet, știri, afișe. Trebuie să avem aparatul necesar să le decriptăm, să lucrăm critic cu informația din ele. Există în testele de literație texte care au informații contradictorii și care încearcă să forțeze subiectul să pună la îndoială informația pe care o citește. Dar ca să pui la îndoială o informație din fața ta trebuie să fii capabil să o decriptezi și să o interpretezi critic. Noi nu avem din școală obișnuința să interpretăm critic un text, ci suntem învățați să lucrăm cu interpretările critice ale altora și să le luăm de bune. Dacă nu suntem obișnuiți din școală să spunem ce credem noi despre ce a zis Eminescu, nu vom fi capabili să interacționăm critic nici cu o știre, nici cu un comentariu de la finalul unui articol sau cu un comentariu de pe o rețea de socializare. Interacțiunile noastre cu textul vor fi pasive. Acesta este primul semn de analfabetism funcțional - știm să citim, dar nu înțelegem ce conține textul și nu reușim să facem inferențe pe seama lui. De fapt, nu suntem în stare să emitem judecăți de valoare despre textul respectiv”, este de părere Gabi Bartic.

Consecințele unui tip pasiv de raportare la conținut sunt evidente în toate se reflectă asupra întregii vieți a unui om, nu doar asupra notelor lui la limba română.

„În general, petrecem foarte puțin timp încercând să înțelegem textele din fața noastră și aici vorbesc de texte din toate domeniile, în schimb suntem foarte obișnuiți să operăm cu opiniile celorlalți despre text sau să lucrăm cu textul înmagazinat mecanic. Mi se cere să reproduc formularea teoremei, iar asta nu înseamnă decât că eu am reținut ceva papagalicește, așa cum rețin copiii reclamele de la televizor. Interacțiunile profunde cu textul nu sunt educate în sistemul românesc de învățământ. Sperăm să se schimbe lucrul ăsta și încercăm să împingem lucrul ăsta către o schimbare”, spune Gabi Bartic.

Exemplu de item PISA: o discuție pe un forum despre găini

Într-unul dintre itemii de literație ai PISA, tradus în limba română de Brio.ro, elevii trebuie să să folosească informații de pe un forum și să evalueze situația în care chiar ar ajunge pe acel forum și ar trebui să ia decizii folosind acele informații. Deși cerințele nu sunt dificile, ele evaluează competențe importante în viața reală, cum ar fi (așa cum se vede în exemplul dat), relaționarea cu informații și persoane pe internet.

La una dintre ele, copiii trebuie să răspundă care dintre informațiile postate de utilizatori sunt relevante pentru subiectul discuției și care nu.

Mai jos, itemul în cauză:

Mai mulți itemi de la proba de citire a PISA publicați de OECD.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult