Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum arată cerințele care le pun probleme elevilor români la proba de citire a testelor PISA. Gabi Bartic, BRIO: „Noi nu avem din școală obișnuința să interpretăm critic un text”

G. Bartic

În această perioadă se desfășoară în România testarea PISA 2022, care măsoară competențele la citire, matematică și științe ale unui eșantion reprezentativ de elevi în vârstă de 15 ani. În ultimii ani, au devenit de notorietate rezultatele slabe, printre cele mai slabe din Europa, ale elevilor români la acest tip de testare. În 2018, la proba de citire a PISA, 41% dintre elevii români nu au reușit să demonstreze abilități elementare de înțelegere a unui text, aflându-se în zona de analfabetism funcțional. „Testele PISA de literație măsoară capacitatea de a lua informații dintr-un text și de a interacționa cu textul. Interacțiunile acestea sunt de la cele minimale - să poți spune la ce oră are un eveniment după ce ai citit un afiș, la cele mai consistente - să pui la îndoială o informație, să spui că există o contradicție în text, să te poziționezi critic față de text”, spune Gabi Bartic, CEO al Brio.ro, într-o discuție realizată în parteneriat de Republica.ro și Brio.ro.

În cadrul probei de literație a PISA, elevii trebuie să răspundă la o serie de cerințe după ce au citit un text, care poate fi uneori un articol de ziar sau o discuție de pe un forum.

„Dacă nu suntem obișnuiți din școală să spunem ce credem noi despre ce a zis Eminescu, nu vom fi capabili să interacționăm critic nici cu o știre”

„Ce studiază testele de literație este abilitatea de a relaționa cu orice tip de texte, dar mai ales cu texte pe care le întâlnim în viața de zi cu zi: texte de pe internet, știri, afișe. Trebuie să avem aparatul necesar să le decriptăm, să lucrăm critic cu informația din ele. Există în testele de literație texte care au informații contradictorii și care încearcă să forțeze subiectul să pună la îndoială informația pe care o citește. Dar ca să pui la îndoială o informație din fața ta trebuie să fii capabil să o decriptezi și să o interpretezi critic. Noi nu avem din școală obișnuința să interpretăm critic un text, ci suntem învățați să lucrăm cu interpretările critice ale altora și să le luăm de bune. Dacă nu suntem obișnuiți din școală să spunem ce credem noi despre ce a zis Eminescu, nu vom fi capabili să interacționăm critic nici cu o știre, nici cu un comentariu de la finalul unui articol sau cu un comentariu de pe o rețea de socializare. Interacțiunile noastre cu textul vor fi pasive. Acesta este primul semn de analfabetism funcțional - știm să citim, dar nu înțelegem ce conține textul și nu reușim să facem inferențe pe seama lui. De fapt, nu suntem în stare să emitem judecăți de valoare despre textul respectiv”, este de părere Gabi Bartic.

Consecințele unui tip pasiv de raportare la conținut sunt evidente în toate se reflectă asupra întregii vieți a unui om, nu doar asupra notelor lui la limba română.

„În general, petrecem foarte puțin timp încercând să înțelegem textele din fața noastră și aici vorbesc de texte din toate domeniile, în schimb suntem foarte obișnuiți să operăm cu opiniile celorlalți despre text sau să lucrăm cu textul înmagazinat mecanic. Mi se cere să reproduc formularea teoremei, iar asta nu înseamnă decât că eu am reținut ceva papagalicește, așa cum rețin copiii reclamele de la televizor. Interacțiunile profunde cu textul nu sunt educate în sistemul românesc de învățământ. Sperăm să se schimbe lucrul ăsta și încercăm să împingem lucrul ăsta către o schimbare”, spune Gabi Bartic.

Exemplu de item PISA: o discuție pe un forum despre găini

Într-unul dintre itemii de literație ai PISA, tradus în limba română de Brio.ro, elevii trebuie să să folosească informații de pe un forum și să evalueze situația în care chiar ar ajunge pe acel forum și ar trebui să ia decizii folosind acele informații. Deși cerințele nu sunt dificile, ele evaluează competențe importante în viața reală, cum ar fi (așa cum se vede în exemplul dat), relaționarea cu informații și persoane pe internet.

La una dintre ele, copiii trebuie să răspundă care dintre informațiile postate de utilizatori sunt relevante pentru subiectul discuției și care nu.

Mai jos, itemul în cauză:

Mai mulți itemi de la proba de citire a PISA publicați de OECD.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult