sursa foto: Profimedia
În ultima vreme am fost asaltat în agregatorul meu de știri de tot mai multe articole care îl prezintă pe Elon Musk ca primul om care depășește 1.000 de miliarde de dolari după listarea la bursă a Space X, companie pe care a fondat-o în 2002. În același an Elon Musk vindea PayPal către eBay, ceea ce făcea ca averea lui să se ridice la 180 de milioane de dolari. Așadar, dacă facem calculul putem observa o sporire de 5 555 de ori a averii acestuia în ultimii 24 de ani datorată în mare parte pariului cu Space X, dar și prin preluarea în 2004 a companiei auto Tesla proaspăt fondată de alți doi ingineri - Martin Eberhard și Marc Tarpenning. Numele lor poate nu ne spun prea mult, dar au fost esențiale pentru dezvoltarea companiei, așa cum au fost și echipele de ingineri și muncitori care au conceput, fabricat și vândut produsele Tesla sau Space X și despre care adesea uităm sa vorbim.
Curiozitatea m-a împins să aflu și la ce distanță se află următorii multi-miliardari din topul mondial. Cum timpul înseamnă bani, am transformat averile lor în timp: am echivalat fiecare dolar cu o secundă. Evident, este o simplificare generoasă. În realitate, chiar dacă ești un IT-ist foarte priceput și norocos sau comandant de navă, poți ajunge să câștigi cel mult în jur de 2 cenți pe secundă, iar salariul mediu din România, în 2026, este mai degrabă de ordinul a 0,2 cenți pe secundă, nu de 1 dolar, cum am presupus eu pentru ușurința calculelor.
Așadar, dacă fiecare dolar din averea celor aflați în top ar reprezenta o secundă și aceștia ar „munci” neîntrerupt, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, fără să-și irosească timpul trimițând e-mailuri controversate unor personaje dubioase precum Jeffrey Epstein - așa cum presa a relatat că au făcut, la momente diferite, Elon Musk și Bill Gates -, clasamentul generat de un motor de căutare bazat pe AI ar arăta astfel:
(click pentru a mări)
Așadar, Elon Musk este creditat cu o avere echivalentă cu peste 31.000 de ani, acumulată în cea mai mare parte în ultimii 24 de ani. Cofondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin, au averi echivalente cu aproximativ 9.500, respectiv 8.800 de ani. În apropierea lor se află și fondatorul Amazon, Jeff Bezos, precum și cofondatorul Oracle, Larry Ellison, fiecare cu averi echivalente cu aproximativ 8.000 de ani.
De remarcat că Bill Gates nu apare în top 10, fiindcă și-a transferat o parte din avere către fundația Bill & Melinda Gates, altfel nu ar fi fost nici el departe de cei menționați mai sus.
Dar ce înseamnă, de fapt, 31.000 de ani? Pentru comparație, cea mai veche civilizație umană bine documentată este cultura natufiană, datată în jurul anului 12.000 î.Hr., adică acum aproximativ 14.000 de ani. Aceasta a înflorit în Levant, regiune care cuprinde astăzi Israelul și teritoriile palestiniene, Iordania, Siria și Libanul. Toată istoria înregistrată a omenirii este de circa 5.000-6.000 de ani când au apărut primele mari civilizații, cea din Mesopotamia (Irak și Siria) și apoi cea din Egipt.
Cât despre România, noi suntem la mii de ani distanță de cei din topul planetar având doar 6 miliardari în topul Forbes:
(click pentru a mări)
Primii români din top au averi de 5 miliarde de dolari fiecare, însemnând echivalentul a 158 de ani (cu 1 dolar pe secundă) și nici nu îi putem credita României deoarece compania lor este fondată în SUA. În plus Matei Zaharia este născut în Canada și printre altele este și creatorul Apache Spark, tool open source foarte folosit in procesarea fluxurilor mari de date (Big Data) dezvoltat în timpul studiilor doctorale efectuate la UC Berkeley sub îndrumarea lui Ion Stoica, celălalt miliardar cu care împarte primul loc.
Acum 158 de ani, principele Carol I abia se instalase în România. Țara încă nu participase la Războiul de Independență, Regatul României nici măcar nu exista, iar țăranii români fuseseră proaspăt eliberați din iobăgie prin Legea Rurală din 1864. Totuși, 158 de ani, deși par foarte mulți, reprezintă un interval de timp pe care îl putem cuprinde mai ușor cu mintea.
Cu toate acestea o astfel de avere de sute de ani este mult, mult departe de averea mediană a cetățenilor europeni. Spun mediană, nu medie, deoarece astfel este redusă influența marilor averi, precum cele ale celor aproximativ 91.000–92.000 de milionari în dolari pe care îi are România, însemnând doar 0.5% din populația țării, sau a celor 10-11 milioane de milionari in dolari la nivel de Uniunea Europeană, însemnând 2.2-2.4% din populația totală a uniunii.
Averea mediană în Uniunea Europeană este de ordinul zecilor de ore: aproximativ 43 de ore în cazul Franței, aflată pe primul loc, tara ceva mai socialista unde companiile sunt forțate prin lege să verse către angajați un procent din profit, 36,7 ore în cazul Italiei și 33,5 ore în cazul Germaniei. Aceste valori nu iau însă în calcul datoria publică, care, mai devreme sau mai târziu, este suportată tot de contribuabili.
În România, averea mediană este de aproximativ 8 ore, iar în Bulgaria de aproximativ 7 ore. Însă, dacă din averea fiecăruia am scădea partea care îi revine din datoria publică, bulgarii ar depăși românii: fiind de aproximativ 5,3 ore în cazul vecinilor noștri, față de doar 4 ore în cazul României. În echivalarea folosită aici, 4 ore înseamnă 4 × 3.600 = 14.400 de dolari, după ce am achita imensa datorie publică pe care o avem si pe care nu am fost întrebați dacă suntem de acord să o facem.
După cum am precizat anterior, nu este vorba despre ore de muncă efective. În ore muncite 4 ore cu un dolar/sec ar fi echivalentul a 2000 de ore de muncă pe salariul mediu din România, adică un an - un an și două luni de muncă. Iar averea lui Elon Musk, exprimată în aceeași unitate, ar ajunge la ordinul milioanelor de ani de muncă pe salariul mediu din România.
Este normală o astfel de concentrare de avere în mâna atâtor de puțini oameni, în timp ce oamenii de rând sunt mai mereu chemați să plătească facturile crizelor economice tot mai dese?
La această întrebare trebuie să răspundă în special cetățenii și politicienii țărilor ai căror multi-miliardari se află în top. Politici fiscale pentru a reduce aceste decalaje intre vârful și baza piramidei pot fi făcute de fiecare țară în parte, însă fără o politică unitară la nivel global acestea nu pot fi sustenabile. De exemplu taxarea suplimentară a marilor averi doar în România poate deveni un impediment în dezvoltarea acelor companii românești reducându-le capacitatea de a concura pe plan regional. Mai mult ar duce la apariția de fundații sau alte artificii financiare prin care acele taxe să nu fie plătite.
Distribuirea prin lege a unei părți din profit sub formă de acțiuni către angajatii care în fond au pus umărul pentru dezvoltarea companiei în care lucrează, așa cum se întâmplă în Franța, ar fi un lucru mai benefic pentru ca angajatul ar deveni in timp ceva mai bogat si ar fi o forma de motivare si fidelizare suplimentară a forței de muncă, deci un beneficiu și pentru companiile respective.
Politicile europene pot fi o soluție, însă și acestea pot deveni subiecte pe care vocile extremiste le pot exploata în campanii anti-bloc comunitar în care Romania este doar o victimă forțată de Uniune să respecte niște reguli absurde.
În orice caz, altele ar trebui să fie subiectele din atenția opiniei publice. În timp ce noi ne certăm pe subiecte fabricate, precum familia tradițională, imigranții care ne iau joburile sau, chiar în mod absurd, despre cine este agresorul in războiul din Ucraina, sistemul actual devine tot mai oligarhic, îndepărtându-ne tot mai mult de idealurile democrației: libertate, egalitate și bunăstare pentru toți cetățenii responsabili și corecți. Iar alternativa antidemocratică in care o figură autoritară, dar paternă, știe mai bine ce are țara nevoie și care este direcția corectă s-a demonstrat istoric că este una falimentară, care duce la inegalități și mai mari și chiar teroare socială, în special pentru cei care nu se conformează sistemului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.