Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Am inclus 3500 de cuvinte noi în DOOM3, dar asta nu înseamnă nici intrarea lor automată în limba română, nici că le recomandăm pe toate

DOOM 3

În primele zile ale Noului An 2022, mai multe televiziuni și site-uri au anunțat, printre știrile de ultimă oră, un eveniment editorial (care nu este numai editorial, ci și cultural): ieșirea pe piața de carte a DOOM3. Ce se ascunde sub această siglă uneori neînțeleasă sau greșit înțeleasă? Este vorba de ediția a treia, revăzută și adăugită, a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (după ediția a doua, din 2005). 

În beția romglezei actuale, sigla lui a ajuns (din nou!) să fie citită uneori pe post, englezită fără nicio noimă, [dum]; rostirea ei corectă și firească nu poate fi decât [doom] (ca alcool, pe care nu-l pronunțăm [alcul]!). Sigla provine, firesc, de la inițialele cuvintelor componente din titlu, care trebuie înțelese ca arătând cum trebuie să se scrie, să se pronunțe și să se utilizeze sub aspect morfologic cuvintele care apar actualmente în limba română.

În legătură cu DOOM3 sunt de făcut mai multe precizări. Încep deocamdată cu câteva.

DOOM3 este o lucrare a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosettiˮ din București al Academiei Române, care a fost avizată de Secția de filologie și lingvistică a Academiei Române, deci reprezintă norma academică actuală. Însă DOOM3 nu a apărut de la sine! Au lucrat la el, timp de peste cinci ani, două dintre coautoarele ediției precedente, Cristiana Aranghelovici și cu mine. El înglobează și opinii ale unui grup mai larg de referente, cuprinzând pe Gabriela Pană Dindelegan (membru corespondent al Academiei Române, șefa Departamentului de gramatică din Institut, unde s-a elaborat noua Gramatică academică ș.a.), Monica Busuioc (fosta șefă a Departamentului de lexicografie al Institutului, departament care a pregătit Dicționarul Academiei și DEX-ul), Rodica Zafiu (fosta șefă a Catedrei de limba română de la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București), Adina Dragomirescu (directoarea Institutului), Emanuela Timotin (secretar științific al Institutului), Ana-Maria Barbu (autoare a unui dicționar de verbe românești și coordonatoare a unui corpus lexical actual), Camelia Stan (profesor la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București și cercetătoare la Institut); au mai făcut observații și Raluca Brăescu, Ion Giurgea și alți membri ai Consiliului științific al Institutului. Acesta a avizat DOOM3, care a devenit astfel într-un anume sens un fel de lucrare colectivă și... anonimă a Institutului. S-au adăugat eforturile Editurii Univers Enciclopedic Gold și ale Tipografiei Monitorul Oficial, care au transformat manuscrisul într-o carte. Așa că putem spune fără o modestie nejustificată: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris și cui te-a editat!

Din rațiuni de marketing, la... prelansarea Dicționarului prin presa audiovizuală ori scrisă s-au ales ca emblematice, ca fiind mai... shocking, unele sau altele dintre cuvintele nou introduse în actuala ediție, aproape exclusiv anglicisme (alături de care se va fi rătăcit și vreun cuvânt familiar).

Este o realitate faptul că DOOM3 include, pe aceeași linie ca DOOM2, și englezisme mai noi, a căror răspândire poate fi parțial pusă pe seama globalizării și a circulației oamenilor, bunurilor și informațiilor (în și în afara UE, chiar în ciuda Brexitului). Pe de o parte, este vorba de câteva sute, ce e drept, de englezisme, nu toate la fel de frecvente în uz; ele trebuie raportate la totalul de cca 3.500 de cuvinte în plus față de DOOM2. Așa cum s-a subliniat în repetate rânduri, admiterea lor în Dicționar nu înseamnă automat și intrarea lor în limba română! Chiar dacă Dicționarul este al limbii române! Este vorba de cuvinte care apar în contexte per ansamblu românești; ele care sunt percepute încă, totuși, ca „străinismeˮ, prin grafia ca în limba de origine și prin pronunțarea lor apropiată, nu identică, față de aceasta. Ele au fost incluse în DOOM3 în virtutea frecvenței lor în limba actuală scrisă sau/și vorbită din mediul urban, din anumite domenii și din anumite grupuri profesionale, de vârstă etc. Faptul că le-am inclus nu înseamnă că le și recomandăm, mai ales când au corespondente românești. Scopul principal a fost măcar de a le reflecta frecvența, de a indica formele considerate corecte ca grafie, pronunțare, încadrare în contexte, pentru cazurile în care se întâlnesc sau se folosesc, de a sugera posibilități eventuale de adaptare la specificul fonetic, grafic, morfosintactic al limbii române. Ele nu reprezintă numai o modă, posibil și ea mai mult sau mai puțin trecătoare, ca și altele, ci au și avantajul internaționalizării vocabularului, uneori al conciziei sau al îmbogățirii unor serii sinonimice etc. Pe de altă parte, au și dezavantajul de a se prezenta ca un corp străin și de a face exprimarea parțial ininteligibilă pentru omul obișnuit, care nu are încă bune cunoștințe de engleză. Despre englezisme sau anglo-americanisme se poate discuta de altfel aproape la nesfârșit.

Focusarea, cum se zice acum, pe anglicisme nu trebuie să lase în umbră neologismele generale (mult mai numeroase), nici împrumuturile (este drept, mult mai puține) din alte limbi, nici, mai ales, problemele scrierii, pronunțării și flexiunii actuale a majorității cuvintelor românești. Cu privire la acestea, DOOM3 a adus recomandări sau descrieri și interpretări noi, totalizând alte peste 3.000 de intervenții față de DOOM2 – unele mai profunde, altele numai de detaliu, dar asupra cărora ar trebui să se revină. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Autoarea, înțeleg, a contribuit la includerea unor cuvinte din engleză, via americană de fapt, în DOOM. Nu este o noutate. Multe dintre neologisme au intrat în limba română după o lungă folosire în vorbirea curentă. Dar într-o grafie specifică limbii române, limbă fonetică total deosebită de limba engleză sau franceză. Ex. : mileu .Cuvântul respectiv este pronunțat în română și nu ca în franceză de unde este împrumutat. Am observat că puțini intelectuali (cu adevărat intelectuali) folosesc această limbă română stâlcită cu aceste așa zise împrumuturi din limba engleză. Noile „împrumuturi” puteau fi introduse cel mult într-un dicționar de neologisme. Dar în DOOM sunt introduse și anumite forme gramaticale considerate altădată ca incorecte. De ce ? Culmea ironiei este faptul că România face parte din grupul țărilor francofone și nu anglofone.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Nu ma pricep și nu sunt lingvist. Dar ca orice roman care nu se pricepe am și eu o părere:) Prea multe cuvinte englezești folosite în limbajul curent în ciuda faptului ca sunt destul de multe cuvinte echivalente în limba română. Iar acest lucru nu cred ca ajuta deloc în dezvoltarea limbii romane, chiar dimpotriva, analfabetii sociale din RO vor deveni chiar mai analfabeți pentru ca nu vor înțelege sensul acestor cuvinte. Acum trebuie sa mulțumim cu drag următorilor: angajaților din corporații care sunt vizionari în stalcirea limbii romane, angajaților din media care teoretic ar trebui sa fie promotorii limbii romane - nu cred ca au terminat inginerie sau mecanica agricolă - și care din păcate folosesc prea multe englezismele sa para mai interesanți și mai inteligenți și noi celorlalți care ii copiem pe toți cu drag ca sa părem și noi mai interesanți și mai inteligenți.
    Pana atunci un uichend plăcut sau un sfârșit de săptămână plăcut după dorința.
    P.S. Nu vi se pare ca in media TV a aparut si o noua moda în muta accentul pe alte silabe decât de obicei?
    • Like 3
  • Oli check icon
    Carte frumoasă, cinste cui te-a scris și cui te-a editat!

    Mulțumim frumos!
    Un "week-end" excelent tuturor!
    • Like 1
    • @ Oli
      Da! Din necunoașterea corectă a limbii române accentuează conform limbii engleze. O constatare. Nu înțeleg de ce lingviștii noștri nu au Introdus î DOOM că numeralul 12 nu se mai acordă ă în caz, număr cu substantivul Regula să fie Doisprezece fete, doisprezece ceasuri etc așa cum este folosit acum acest numeral de la „opincă până la vlădică”
      • Like 0
  • Filbert check icon
    Cool!
    • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult
sound-bars icon