Am inclus 3500 de cuvinte noi în DOOM3, dar asta nu înseamnă nici intrarea lor automată în limba română, nici că le recomandăm pe toate

În primele zile ale Noului An 2022, mai multe televiziuni și site-uri au anunțat, printre știrile de ultimă oră, un eveniment editorial (care nu este numai editorial, ci și cultural): ieșirea pe piața de carte a DOOM3. Ce se ascunde sub această siglă uneori neînțeleasă sau greșit înțeleasă? Este vorba de ediția a treia, revăzută și adăugită, a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (după ediția a doua, din 2005). 

În beția romglezei actuale, sigla lui a ajuns (din nou!) să fie citită uneori pe post, englezită fără nicio noimă, [dum]; rostirea ei corectă și firească nu poate fi decât [doom] (ca alcool, pe care nu-l pronunțăm [alcul]!). Sigla provine, firesc, de la inițialele cuvintelor componente din titlu, care trebuie înțelese ca arătând cum trebuie să se scrie, să se pronunțe și să se utilizeze sub aspect morfologic cuvintele care apar actualmente în limba română.

În legătură cu DOOM3 sunt de făcut mai multe precizări. Încep deocamdată cu câteva.

DOOM3 este o lucrare a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosettiˮ din București al Academiei Române, care a fost avizată de Secția de filologie și lingvistică a Academiei Române, deci reprezintă norma academică actuală. Însă DOOM3 nu a apărut de la sine! Au lucrat la el, timp de peste cinci ani, două dintre coautoarele ediției precedente, Cristiana Aranghelovici și cu mine. El înglobează și opinii ale unui grup mai larg de referente, cuprinzând pe Gabriela Pană Dindelegan (membru corespondent al Academiei Române, șefa Departamentului de gramatică din Institut, unde s-a elaborat noua Gramatică academică ș.a.), Monica Busuioc (fosta șefă a Departamentului de lexicografie al Institutului, departament care a pregătit Dicționarul Academiei și DEX-ul), Rodica Zafiu (fosta șefă a Catedrei de limba română de la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București), Adina Dragomirescu (directoarea Institutului), Emanuela Timotin (secretar științific al Institutului), Ana-Maria Barbu (autoare a unui dicționar de verbe românești și coordonatoare a unui corpus lexical actual), Camelia Stan (profesor la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București și cercetătoare la Institut); au mai făcut observații și Raluca Brăescu, Ion Giurgea și alți membri ai Consiliului științific al Institutului. Acesta a avizat DOOM3, care a devenit astfel într-un anume sens un fel de lucrare colectivă și... anonimă a Institutului. S-au adăugat eforturile Editurii Univers Enciclopedic Gold și ale Tipografiei Monitorul Oficial, care au transformat manuscrisul într-o carte. Așa că putem spune fără o modestie nejustificată: Carte frumoasă, cinste cui te-a scris și cui te-a editat!

Din rațiuni de marketing, la... prelansarea Dicționarului prin presa audiovizuală ori scrisă s-au ales ca emblematice, ca fiind mai... shocking, unele sau altele dintre cuvintele nou introduse în actuala ediție, aproape exclusiv anglicisme (alături de care se va fi rătăcit și vreun cuvânt familiar).

Este o realitate faptul că DOOM3 include, pe aceeași linie ca DOOM2, și englezisme mai noi, a căror răspândire poate fi parțial pusă pe seama globalizării și a circulației oamenilor, bunurilor și informațiilor (în și în afara UE, chiar în ciuda Brexitului). Pe de o parte, este vorba de câteva sute, ce e drept, de englezisme, nu toate la fel de frecvente în uz; ele trebuie raportate la totalul de cca 3.500 de cuvinte în plus față de DOOM2. Așa cum s-a subliniat în repetate rânduri, admiterea lor în Dicționar nu înseamnă automat și intrarea lor în limba română! Chiar dacă Dicționarul este al limbii române! Este vorba de cuvinte care apar în contexte per ansamblu românești; ele care sunt percepute încă, totuși, ca „străinismeˮ, prin grafia ca în limba de origine și prin pronunțarea lor apropiată, nu identică, față de aceasta. Ele au fost incluse în DOOM3 în virtutea frecvenței lor în limba actuală scrisă sau/și vorbită din mediul urban, din anumite domenii și din anumite grupuri profesionale, de vârstă etc. Faptul că le-am inclus nu înseamnă că le și recomandăm, mai ales când au corespondente românești. Scopul principal a fost măcar de a le reflecta frecvența, de a indica formele considerate corecte ca grafie, pronunțare, încadrare în contexte, pentru cazurile în care se întâlnesc sau se folosesc, de a sugera posibilități eventuale de adaptare la specificul fonetic, grafic, morfosintactic al limbii române. Ele nu reprezintă numai o modă, posibil și ea mai mult sau mai puțin trecătoare, ca și altele, ci au și avantajul internaționalizării vocabularului, uneori al conciziei sau al îmbogățirii unor serii sinonimice etc. Pe de altă parte, au și dezavantajul de a se prezenta ca un corp străin și de a face exprimarea parțial ininteligibilă pentru omul obișnuit, care nu are încă bune cunoștințe de engleză. Despre englezisme sau anglo-americanisme se poate discuta de altfel aproape la nesfârșit.

Focusarea, cum se zice acum, pe anglicisme nu trebuie să lase în umbră neologismele generale (mult mai numeroase), nici împrumuturile (este drept, mult mai puține) din alte limbi, nici, mai ales, problemele scrierii, pronunțării și flexiunii actuale a majorității cuvintelor românești. Cu privire la acestea, DOOM3 a adus recomandări sau descrieri și interpretări noi, totalizând alte peste 3.000 de intervenții față de DOOM2 – unele mai profunde, altele numai de detaliu, dar asupra cărora ar trebui să se revină. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp