Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Pastila de limba română: Nu „la acest moment”, ci „în acest moment”

În acest moment

Auzim și vedem foarte des în diverse contexte „la acest moment” și „la acel moment”. Îl folosesc reporteri de la toate posturile de radio și de televiziune, jurnaliști, dar și oameni care au diverse alte ocupații, în postările lor pe rețelele de socializare.

Și totul ni se trage de la impactul puternic din ultima perioadă al limbii engleze care folosește în astfel de structuri prepoziția AT: „at this moment”, „at that moment”.

Trebuie să știm că limba română, în construcțiile care indică o localizare spațială sau una temporală, preferă prepoziția ÎN. Prin urmare, va trebui să spunem „în acest loc” și „în acest moment”, „în acel loc” și „în acel moment”.

Transpunerea în română a tiparului din engleză nu are nicio justificare pentru aceste structuri. 

Spunem și ÎN această săptămână, ÎN această lună, ÎN acest an, ÎN această zi, ÎN această secundă, ÎN această perioadă. Astfel, corect este să spunem și ÎN acest moment. Precizez că în locul lui acest (adjectiv de proveniență pronominală), pot apărea și acel sau același (în același an, în acea zi).

De asemenea, trebuie să spunem și să scriem: „P NĂ ÎN acest / acel moment” și nu „până la acest / acel moment”, dar și „DIN acest / acel moment” unde prepoziția DIN este alcătuită din DE și ÎN, și nu, „de la acest / acel moment ”. După cum vedeți o utilizare greșită, antrenează altele noi. 

În concluzie, v-aș propune să încercăm să fim mai atenți când scriem sau vorbim și să renunțăm la construcțiile: „la acest moment”, „de la acel moment”, „până la acel moment”.

Cum împrumutăm deja multe cuvinte din engleză și când e nevoie, și când nu e nevoie, nu are rost să copiem și modele de structuri. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Contexte şi contexte...

    N-am avut niciodată timp să stau suficient de vorbă cu limba română şi să-i aflu toate preferinţele. De fapt, din când în când ne aminteşte că latinii educaţi preferau să scrie "neque unus" şi "neque una", ÎN timp ce noi, mai pretenţioşi, preferăm formele "niciun" şi "nicio", cea din urmă apropiată de "ничего". Nu m-ar mira să aflu că, urmând aceeaşi logică, limba română a fost forţată să-şi schimbe preferinţele şi va trebui să scriem "întro", "întrun", "miau", "ţiau", fără vreo legătură cu impactul limbii engleze.

    Fiindcă suntem latini şi "nulla regula sine exceptione", vom continua să scriem sau să spunem:

    - "ÎN momentul începerii şcolilor, vom face şi vom drege..." sau "Mă gândesc LA momentul începerii şcolilor";
    - "Ne aşteptam cu toţii LA acest moment dificil" sau "ÎN acest moment dificil, aşteptam cu toţii sosirea rezultatelor";
    - "...derulează înregistrarea până LA momentul 1:21" sau derulează înregistrarea până ÎN momentul în care te voi opri";
    - "Mă gândeam cu plăcere LA acel moment" sau "ÎN acel moment mă gândeam să plec."
    • Like 1
  • Adrain D check icon
    Localizarea temporala "la ora 5" folosesete "la", nu "in". Nu cred ca e din engleza ci din alte constructii similare in romana.
    • Like 0
  • Foare bine pusa problema, dar mai amintesc inca o neconcordanta ce apare in traducerea filmelor americane: Uită-te la tine! adica Look a You! Cred ca nu suna romaneste. De asemenea traducatoarele nu inteleg cuvantul vapor (nava cu motor cu aburi), cu care pomenesc bietele corabi.
    • Like 1
    • @ Stern Petru
      Like mititel doar pentru... „vapor”. „Uită-te la tine!” nu are nici un cusur (nici măcar „importat” din engleză). Apropo: „corăb2i”.(Ha!) Sunteți în conflict de discriminare cu preferința dvs. pentru „traducatoarele”. Adică numai ELE fac greșeli?! Ei - nu! Și mai ales după părerea dvs. nu „unele traducătoare” greșesc, ci toate „traducătoareLE”
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult