Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Pastila de limba română: Nu „la acest moment”, ci „în acest moment”

În acest moment

Auzim și vedem foarte des în diverse contexte „la acest moment” și „la acel moment”. Îl folosesc reporteri de la toate posturile de radio și de televiziune, jurnaliști, dar și oameni care au diverse alte ocupații, în postările lor pe rețelele de socializare.

Și totul ni se trage de la impactul puternic din ultima perioadă al limbii engleze care folosește în astfel de structuri prepoziția AT: „at this moment”, „at that moment”.

Trebuie să știm că limba română, în construcțiile care indică o localizare spațială sau una temporală, preferă prepoziția ÎN. Prin urmare, va trebui să spunem „în acest loc” și „în acest moment”, „în acel loc” și „în acel moment”.

Transpunerea în română a tiparului din engleză nu are nicio justificare pentru aceste structuri. 

Spunem și ÎN această săptămână, ÎN această lună, ÎN acest an, ÎN această zi, ÎN această secundă, ÎN această perioadă. Astfel, corect este să spunem și ÎN acest moment. Precizez că în locul lui acest (adjectiv de proveniență pronominală), pot apărea și acel sau același (în același an, în acea zi).

De asemenea, trebuie să spunem și să scriem: „P NĂ ÎN acest / acel moment” și nu „până la acest / acel moment”, dar și „DIN acest / acel moment” unde prepoziția DIN este alcătuită din DE și ÎN, și nu, „de la acest / acel moment ”. După cum vedeți o utilizare greșită, antrenează altele noi. 

În concluzie, v-aș propune să încercăm să fim mai atenți când scriem sau vorbim și să renunțăm la construcțiile: „la acest moment”, „de la acel moment”, „până la acel moment”.

Cum împrumutăm deja multe cuvinte din engleză și când e nevoie, și când nu e nevoie, nu are rost să copiem și modele de structuri. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Contexte şi contexte...

    N-am avut niciodată timp să stau suficient de vorbă cu limba română şi să-i aflu toate preferinţele. De fapt, din când în când ne aminteşte că latinii educaţi preferau să scrie "neque unus" şi "neque una", ÎN timp ce noi, mai pretenţioşi, preferăm formele "niciun" şi "nicio", cea din urmă apropiată de "ничего". Nu m-ar mira să aflu că, urmând aceeaşi logică, limba română a fost forţată să-şi schimbe preferinţele şi va trebui să scriem "întro", "întrun", "miau", "ţiau", fără vreo legătură cu impactul limbii engleze.

    Fiindcă suntem latini şi "nulla regula sine exceptione", vom continua să scriem sau să spunem:

    - "ÎN momentul începerii şcolilor, vom face şi vom drege..." sau "Mă gândesc LA momentul începerii şcolilor";
    - "Ne aşteptam cu toţii LA acest moment dificil" sau "ÎN acest moment dificil, aşteptam cu toţii sosirea rezultatelor";
    - "...derulează înregistrarea până LA momentul 1:21" sau derulează înregistrarea până ÎN momentul în care te voi opri";
    - "Mă gândeam cu plăcere LA acel moment" sau "ÎN acel moment mă gândeam să plec."
    • Like 1
  • Adrain D check icon
    Localizarea temporala "la ora 5" folosesete "la", nu "in". Nu cred ca e din engleza ci din alte constructii similare in romana.
    • Like 0
  • Foare bine pusa problema, dar mai amintesc inca o neconcordanta ce apare in traducerea filmelor americane: Uită-te la tine! adica Look a You! Cred ca nu suna romaneste. De asemenea traducatoarele nu inteleg cuvantul vapor (nava cu motor cu aburi), cu care pomenesc bietele corabi.
    • Like 1
    • @ Stern Petru
      Like mititel doar pentru... „vapor”. „Uită-te la tine!” nu are nici un cusur (nici măcar „importat” din engleză). Apropo: „corăb2i”.(Ha!) Sunteți în conflict de discriminare cu preferința dvs. pentru „traducatoarele”. Adică numai ELE fac greșeli?! Ei - nu! Și mai ales după părerea dvs. nu „unele traducătoare” greșesc, ci toate „traducătoareLE”
      • Like 1


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult