Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Pastila de limba română: cursuri „remediale”?

Remedial

Pastila de astăzi este dedicată cuvântului „remedial” transferat în grabă din engleză în română.

Împrumuturile sunt necesare dacă nu există termeni echivalenți în română și când „prezintă anumite avantaje în raport cu termenul autohton (precizie, brevilocvență, expresivitate, circulație internațională)” (A.Stoichițoiu Ichim, 2001, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, p.85)

După 1989, ne-am trezit cu o avalanșă de cuvinte preluate din engleză. Presa are o foarte mare putere de a răspândi cuvinte sau sintagme noi; din nefericire, adesea incorecte. Prin urmare, trebuie să-și asume cu responsabilitate acest rol în menținerea unei limbi corecte și îngrijite. Același lucru este valabil și pentru toți cei care vorbesc în fața unui public sau a reporterilor radio-tv, mai ales că rețelele de socializare preiau aceste forme, adesea fără discernământ și le conferă o circulație și mai mare.

Ultima găselniță este adjectivul REMEDIAL care apare în următoarele contexte foarte des utilizate: acțiuni remediale în învățământ, cursuri remediale, activități remediale, plata orelor remediale.

În limba română, barbarismul „remedial” ar fi putut fi evitat pentru că există cuvântul „recuperare” care acoperă perfect realitatea în discuție. Din cauza condițiilor produse de pandemie, învățământul nu s-a desfășurat într-un cadru normal care să asigure parcurgerea materiei școlare în mod corespunzător, motiv pentru care, Ministerul Educației propune un „Program național de acțiuni remediale”, care ar fi trebuit numite acțiuni de RECUPERARE.

Este evident că „remedial” a fost preluat din limba engleză. O mică problemă este că, la preluare, nu s-a uitat nimeni la utilizările cuvântului în limba de proveniență:

În urma căutărilor date pe Google, am constat că nici franceza și nici italiana nu au preluat „remedial” pentru cursuri, ore, educație din engleză așa cum s-au grăbit funcționarii Ministerului Educației. Evident, toți vor crede că este o construcție corectă în limba română,de vreme ce această construcție are ca sursă Ministerul Educației.

Ca și în franceză sau italiană, în română, adjectivul remedial este legat semantic de verbele a remedia, a repara. Remediul este leacul, medicamentul care vindecă, tămăduiește (om fi cu toții bolnavi, dacă se folosește așa des în ultima vreme?): „Semne că ai probleme cu glanda tiroidă și cum le poți remedia

Apoi remediu și a remedia pot apărea cu sens figurat (conotativ) în construcții ca:

Ce facem ca să remediem această situație?

„Dacă a ajuns pe pagina noastră e o eroare și o voi remedia imediat.” FB

Ar fi oarecum justificată sintagma „învățământ remedial” dacă ne-am referi la învățământul special destinat copiilor cu probleme. Dar surpriză! În terminologia de specialitate există deja „învățământul special”:

Învățământul special și special integrat este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ românesc și oferă tuturor copiilor/elevilor/tinerilor programe educaționale adaptate gradului de deficiență și nevoilor lor de dezvoltare. Este organizat la toate nivelurile învățământului preuniversitar, în funcție de tipul și gradul dizabilității, astfel: mentală, de auz, de văz, locomotorie, asociată.” https://www.edu.ro/invatamant-special

Englezescul remedial education se regăsește, în română, prin corespondentul său: „învățământ special” și, prin urmare, nu este nevoie de „educație remedială”:

„EDUCAȚIA REMEDIALĂ - O ȘANSĂ PENTRU ELEVII CU DIFICULTĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Educația remedială este parte a educației copilului care are ca obiectiv stimularea finalizarii învățământului obligatoriu şi îmbunătățirea ratei succesului școlar pentru copiii din grupurile dezavantajate.” https://proform.snsh.ro/baza-de-date

Din cauza conținutului și a utilizărilor cuvântului remedial în engleză așa cum o demonstrează și intrările extrase din dicționarele indicate, este total nepotrivită utilizarea lui remedial ca determinant pentru ore, clase, activități în situația creată de pandemie în învățământul nostru.

Folosind acest remedial în română înseamnă că spunem, în mod implicit, că toată populația școlară din România este o populație cu probleme în procesul de învățare. Toți au probleme speciale, ceea ce, după cum știm bine, nu se confirmă în nicio lume posibilă.

De fapt cursurile, orele propuse sunt ore, lecții, CURSURI DE RECUPERARE și de consolidare a materiei. Avem de-a face cu un Program național de învățământ de recuperare sau Program național de recuperare în procesul de predare/învățare.

Iată câteva contexte din care se vede foarte clar că este vorba de recuperare:

„Și profesorul Mircea Miclea, fost ministrul al educației, vorbea despre necesitatea unor cursuri remediale, pentru recuperarea materiei pierdute. El spunea, în august, că pe durata verii ar fi trebuit organizate meditații și cursuri de recuperare a materiei pierdute în anul școlar precedent, când semestrul al doilea s-a desfășurat luni de zile exclusiv online.” https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/elevii-ar-putea-fi-chemati-la-scoala-si-sambata-1431708

“Vorbim de acțiuni remediale eficiente doar în situația reluării prezenței fizice. Acțiunile remediale nu pot fi eficiente online. După orele normale vor trebui organizate acțiuni de recuperare. Deci după ore. Va fi un volum de ori mai mare, evident, pentru elevi un efort mai mare, pentru profesori un efort mai mare care va trebui să fie plătit“, a declarat Cîmpeanu.” https://www.edupedu.ro/orele-remediale.

După lansarea de către minister a „programului național de acțiuni REMEDIALE”, în toate comentariile reprezentanților instituțiilor de învățământ și nu numai, a fost preluat acest cuvânt, toți simțindu-se obligați să-l definească.

Iată cum utilizarea se extinde fără rezerve și se vorbește chiar de „ore remediale” pe canalul Digi24. Puteți vedea de câte ori s-a folosit acest adjectiv în articolul care transcrie discuția cu Ministrul Educației transmisă de canalul menționat:

„Consider că profesorii merită acești bani pentru orele remediale, pentru că orice muncă trebuie plătită, iar interesul elevilor este să le facă. Întrebarea mea este câți bani costă tot acest proces al orelor remediale și de unde luați banii?” Republica

În contextele de mai jos, însă, este vorba de utilizări anterioare ale termenului „remedial”, și ele incorecte, pentru că se referă la cursuri de tip consultații care au rolul de a clarifica, recupera, fixa cunoștințe:

„Programele remediale CeSTI sunt activități de curs și consultații destinate studenților din anul I, organizate cu sprijinul unor cadre didactice responsabile de discipline și desfășurate pe grupe de învățare, sub coordonarea unui mentor. Scopul programelor remediale este de a facilita recuperarea cunoștințelor tehnice, care nu au fost suficient aprofundate in liceu, în vederea creșterii promovabilității examenelor în sesiune.” https://cesti.utcluj.ro/programe-remediale/

„...vă întâmpinăm cu ore remediale la disciplina Microeconomie, care se vor desfășura pe binecunoscuta platformă Microsoft Teams.” Echipa RAN

O utilizare cu totul neadecvată apare în titlul unui manual-ghid pentru predarea limbii române elevilor bilingvi „Limba română L2: activități remediale” care nu-și propune nici să repare, nici să recupereze. S-ar putea înțelege că un copil bilingv este un copil cu probleme, care necesită un proces de „remediere” prin activități remediale.

Din păcate, cu discuțiile atât de frecvente pe tema aceasta, s-a creat un context propice contaminării cu REMEDIAL pentru care nu există măști sau vaccin care să ne apere. Oare cu ce-o fi greșit cuvântul RECUPERARE?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Sărut mâna pentru tratament!
    Cu timpul, poate veţi reuşi să scoateţi o carte. "Limba română pentru ziarişti" ar putea fi o idee pentru titlu. :) Nu că nouă, ăstorlalţi, nu ne-ar folosi...
    • Like 1
  • In fiecare săptămână astept Pastila de limbă română pentru a deveni constientă de forme corecte sau alterate de un uz nu întotdeauna adecvat, dar despre care utilizatorii nici măcar nu stiu de ce nu ar fi asa. Româna contemporană suferă acum presiuni venite din mai multe zone culturale si lingvistice. Pe de o parte este influența englezei, noua lingua franca a secolului XXI, pe de altă parte, influența limbilor folosite de comunitățile românesti din diaspora care pentru a comunica rapid preiau direct sau adaptează fonetic la română termeni din limba dominantă în spațiul în care trăiesc. În vreme ce înțeleg noile versiuni ale limbii romăne din diaspora, îmi doresc însă menținerea unei limbi standard, a unui reper, la care să mă pot întoarce ca la un liman al identității mele lingvistice.
    • Like 0
  • Am si eu o nedumerire. Tot mai des se foloseste expresia : "persoana X are expertiza necesara pentr a ocupa postul respectiv". Trebuie completat cumva DEX-ul?
    • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult