Sari la continut
Republica
Prevenție

„Pot da exemplul unor afecțiuni noi de sănătate mintală, apărute în special în rândul tinerilor, ca urmare a actualelor perturbări climatice”. Dr. Chiara Cadeddu, expert în sănătate planetară, despre cum ne afectează fizic și psihic problemele de mediu

Dr. Chiara Cadeddu

Vorbim deseori despre problemele de mediu, însă mulți oameni nu conștientizează încă pe deplin impactul profund pe care destabilizarea sistemelor naturale îl are asupra sănătății oamenilor. Schimbările climatice, pierderea biodiversității, poluarea și epuizarea resurselor au consecințe grave atât asupra stării fizice și psihice, cât și asupra sistemelor sociale. Gestionarea acestei noi provocări face obiectul unui nou domeniu transdiciplinar numit „sănătate planetară”. „Există o nevoie urgentă de a integra subiectele de sănătate planetară, și nu numai pe cele legate de schimbările climatice, în curriculumul medical de bază. Acestea inclus concentrarea asupra efectelor directe și indirecte asupra sănătății ale schimbărilor climatice, cum ar fi bolile legate de căldură, problemele respiratorii cauzate de poluarea aerului și răspândirea bolilor transmise de vectori, dar și înțelegerea consecințelor pierderii biodiversității asupra nutriției și echilibrului ecosistemului”, explică dr. Chiara Cadeddu. De profesie medic, Chiara Cadeddu are un doctorat în Științe Biomedicale de Bază și Sănătate Publică și este profesor asociat și șefa catedrei tematice de sănătate planetară la Erasmus School of Health Policy and Management, de la Erasmus University of Rotterdam. Din 2020, ea este implicată în domeniu sănătății planetare și este în prezent membră a comitetelor de conducere și a grupurilor de lucru ale mai multor organizații de top, cum ar fi Alianța pentru Sănătate Planetară, Asociația Europeană de Sănătate Publică și Asociația Școlilor de Sănătate Publică din Regiunea Europeană. Într-un interviu pentru habits by Republica, dr. Cadeddu vorbește despre problemele de sănătate provocate de problemele de mediu, despre cum se pot pregăti sistemele sanitare pentru a le face față, dar și despre cum își pot reduce instituțiile medicale impactul negativ asupra naturii, protejând în același timp sănătatea pacienților.  

La invitația Rețelei de Sănătate Regina Maria, Chiara Cadeddu a ținut luni un discurs la Climate Change Summit 2024 pe tema felului în care activitatea umană a perturbat sistemele naturale ale Pământului, generând consecințe asupra sănătății umane și a întregii vieți de pe planetă. Acest articol este realizat cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria.

„În mod evident, mediul nostru se schimbă și ne afectează sănătatea”

Cum definiți „sănătatea planetară” și de ce este important ca profesioniștii din domeniul smedical să înțeleagă acest concept?

Potrivit celei mai recente definiții date de Planetary Health Alliance (Alianța pentru Sănătate Planetară), sănătatea planetară este un domeniu și o mișcare socială transdisciplinară orientată spre soluții, care se concentrează pe analiza și abordarea impactului destabilizării sistemelor naturale asupra sănătății umane și asupra întregii vieți de pe Pământ. Aceasta recunoaște faptul că bunăstarea populațiilor umane este intrinsec legată de starea mediului, inclusiv de factori precum schimbările climatice, pierderea biodiversității, poluarea și epuizarea resurselor. În mod evident, mediul nostru se schimbă și ne afectează sănătatea. Efectele acestui fapt se răspândesc deja în întreaga lume. Acesta este motivul pentru care profesioniștii din domeniul sănătății nu doar că trebuie să înțeleagă acest concept, ci și să aplice abordarea bazată pe sănătate planetară în activitatea lor și în fiecare cadru, de la spitale până la clinici medicale, fără a uita de prevenție. Pe de altă parte, profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să fie, de asemenea, conștienți de modul în care îngrijirea sănătății are un impact profund asupra naturii și, în consecință, să facă tot posibilul pentru a reduce acest impact, prin utilizarea alternativelor durabile.

„Din perspectiva europeană, bolile legate de căldură se numără printre riscurile majore detectabile”

Care sunt cele mai semnificative riscuri pentru sănătate care au legătură cu schimbările climatice și pe care le întâlniți în domeniul dumneavoastră medical?

Schimbările climatice prezintă o multitudine de riscuri semnificative pentru sănătate, care sunt din ce în ce mai recunoscute în domeniul asistenței medicale. Aceste riscuri pot fi directe, cum ar fi cele care rezultă din evenimente meteorologice extreme, sau indirecte, prin modificări ale ecosistemelor și sistemelor sociale. Riscurile pentru sănătate sunt diverse în funcție de contextul regional diferit pe care îl luăm în considerare. Din perspectiva europeană, bolile legate de căldură se numără printre riscurile majore detectabile, după cum subliniază datele recente disponibile privind mortalitatea și morbiditatea. În mod special, frecvența și intensitatea crescută a valurilor de căldură, care duc la epuizarea provocată de temperaturi ridicate, insolație și exacerbarea afecțiunilor cardiovasculare și respiratorii preexistente, au deja impact asupra departamentelor de urgență și ambulatoriilor. Populațiile vulnerabile, precum vârstnicii, copiii și persoanele cu boli cronice, sunt deosebit de expuse la aceste probleme de sănătate legate de căldură.

Un al doilea risc relevant este cel asupra sănătății mintale și bunăstării. Incertitudinea și stresul asociate cu schimbările climatice, inclusiv deplasările din cauza evenimentelor meteorologice extreme, pot duce în mod real la creșterea anxietății, depresiei și a altor probleme de sănătate mintală. În cele din urmă, dezastrele naturale și evenimentele meteorologice extreme pot provoca traume semnificative și tulburare de stres post-traumatic (PTSD) în rândul celor afectați.

„Este nevoie de sisteme avansate de monitorizare în timp real a calității aerului și a condițiilor meteorologice”

Cum ar trebui să evolueze serviciile de sănătate ca răspuns la provocările de mediu cu care ne confruntăm, precum poluarea aerului sau fenomenele meteorologice extreme?

Evoluția serviciilor de asistență medicală ca răspuns la provocările de mediu precum poluarea aerului și evenimentele meteorologice extreme va avea probabil mai multe fațete, implicând atât măsuri proactive, cât și reactive. În primul rând, este necesară o supraveghere îmbunătățită a sănătății publice, cu ajutorul implementării de sisteme avansate de monitorizare în timp real a calității aerului și a condițiilor meteorologice. Scopul este acela de a oferi avertismente și consiliere în materie de sănătate în timp util, de a prezice, prin folosirea big data și AI, tendințele de sănătate legate de factorii de mediu și de a aloca resursele în consecință. Infrastructurile rezistente la climă sunt, de asemenea, esențiale, cu spații robuste care să facă față evenimentelor meteorologice extreme, precum inundațiile, uraganele și valurile de căldură, și sisteme fiabile de rezervă pentru alimentarea cu energie și apă, care să mențină continuitatea operațiunilor în timpul situațiilor de urgență. Serviciile de telemedicină ar trebui, de asemenea, extinse, pentru a reduce nevoia de deplasare și, astfel, expunerea la poluare și pentru a asigura continuitatea îngrijirii în timpul evenimentelor meteorologice extreme. Dezvoltarea unităților sanitare mobile este, de asemenea, ceva ca ar trebui să fie implementat în curând, mai ales în țările mai puțin dezvoltate, pentru a ajunge la populațiile afectate din zone îndepărtate sau inaccesibile. Dar, mai presus de toate, intervențiile personalizate și cooperarea internațională sunt răspunsuri esențiale care pot încuraja colaborarea, pot contribui la abordarea transfrontalieră a provocărilor de mediu și pot facilita schimbul de bune practici și linii directoare.

În ce moduri poate contribui industria sănătății la reducerea propriei amprente ecologice, îmbunătățind în același timp îngrijirea pacienților?

Sunt multe soluții care pot fi adoptate. Prin proiectul Horizon Europe Caring Nature, încercăm să realizăm câteva studii pilot care pot reduce în special impactul gestionării deșeurilor, pot duce la creșterea gradului de conștientizare în rândul personalului medical și al pacienților, dar și la creșterea utilizării serviciilor de telemedicină, la eficientizarea clădirilor și a setărilor lor energetice și la îmbunătățirea metodelor de livrare și eliminare a alimentelor. Un alt domeniu important la care trebuie lucrat, care este în prezent unul dintre cei mai importanți contributori la producția de gaze cu efect de seră, este reprezentat de lanțul de aprovizionare și achiziții. Prin urmare, este esențial să lucrăm într-o manieră transdisciplinară cu sectorul privat pentru a încuraja dezvoltarea de echipamente ecologice care pot fi reutilizate cu ușurință, fără a compromite siguranța pacientului.

Noi probleme de sănătate mintală: anxietatea ecologică, anxietatea schimbărilor climatice, ecoparalizia, solastalgia, terrafuria

Există probleme specifice de sănătate care au devenit mai răspândite din cauza schimbărilor climatice? Cum le abordează organizația dvs.?

Lucrăm în special în domeniul sănătății mintale, deoarece este una dintre cele mai afectate atât de impactul direct, cât și de cel indirect al crizei climatice. Pot da exemplul unor afecțiuni noi de sănătate mintală, apărute în special în rândul tinerilor, ca răspuns la actualele perturbări climatice. Ca să menționăm doar câteva dintre ele, acestea sunt reprezentate de anxietatea ecologică, anxietatea schimbărilor climatice, ecoparalizia, solastalgia (n.r. o formă de suferință emoțională sau existențială cauzată de schimbarea de mediu percepută), terrafuria (n.r. furia extremă resimță de cei care care văd tendințele autodistructive ale societății, dar se simt incapabili să schimbe ceva). Acestea sunt extrem de relevante și se răspândesc rapid în zilele noastre. În colaborare cu experți în sănătate mintală, studiem și dezvoltăm instrumente pentru măsurarea prezenței și severității acestor afecțiuni și modalități de prevenire a lor, mai ales prin intervenții educaționale în școli și comunitate. Acestea sunt o preocupare majoră pentru sănătatea publică, deoarece în vremurile actuale, după pandemia de COVID, tinerii suferă de multe afecțiuni de sănătate mintală legate de izolare, singurătate, durere și experiențele negative pe care le-au trăit în într-un mediu înconjurător care prezintă un risc ridicat, dar fără răspunsuri concrete pentru un viitor mai verde. Acestea îi pot expune unor forme de anxietate care îi pot determina pe cei mai vulnerabili să se simtă complet paralizați.

Cum credeți că se pot adapta spitalele și sistemele de sănătate la presiunile tot mai mari ale crizelor legate de climă (de exemplu, valuri de căldură crescute, inundații)?

Cred că acest răspuns se aliniază parțial cu cel de la întrebarea nr. 3 și, în orice caz, răspunsurile sunt legate în principal de planurile internaționale, naționale, regionale și locale pentru reziliența asistenței medicale. Nivelul internațional este necesar deoarece unele dintre problemele cheie sunt aceleași la nivel mondial. De aceea, este important să existe o strategie integrată și aliniată pentru a aborda probleme identice sau similare. Cu toate acestea, există expuneri care sunt specifice unei regiuni: de exemplu, valuri de căldură, care sunt mai frecvente în Europa de Sud și de Est, comparativ cu Europa de Nord, care, pe de altă parte, ar trebui să fie mai bine pregătită pentru inundații.

Cu toate acestea, cred că spitalele și sistemele de sănătate nu vor putea face față acestor provocări fără un sprijin de guvernare din partea instituțiilor și a comunității. Criza nu lasă pe nimeni în afara traiectoriei sale, de aceea trebuie să cooperăm pentru a ne adapta și pentru a-i atenua efectele, reușind astfel să ne protejăm viitorul.

Cum se pot adapta medicii și profesioniștii în sănătate la schimbările climatice

Cum credeți că afectează schimbările climatice rolul medicilor și al altor furnizori de servicii medicale?

Schimbările climatice afectează în mod semnificativ rolul medicilor și al altor furnizori de asistență medicală în diferite moduri. Pe scurt, ei sunt implicați atât ca „victime”, cât și ca, să le spunem, „călăi”. Schimbările climatice influențează într-adevăr practica în domeniul sănătății din cauza:

  • Poverii crescute a bolilor, cum ar fi bolile transmise de vectori, bolile respiratorii și bolile transmise prin apă;
  • Problemelor de sănătate legate de căldură - stresul termic, deshidratarea și problemele renale;
  • Impactului asupra sănătății mintale, prin stresul psihologic și perturbarea comunității;
  • Provocărilor nutriționale, legate de securitatea alimentară și deficitul de apă.

Pe de altă parte, asistența medicală contribuie considerabil la producerea de gaze cu efect de seră, astfel că medicii și furnizorii de servicii medicale sunt responsabili de implementarea unor acțiuni mai durabile în practica lor, pentru a reduce amprenta de carbon. Exemplele unor astfel de acțiuni sunt:

  • Acționarea asupra eficienței energetice, prin îmbunătățiri ale instalațiilor (LED, HVAC) și prin practici operaționale, cum ar fi stingerea luminilor și închiderea echipamentelor atunci când nu sunt utilizate;
  • Achiziții durabile, cu produse ecologice și aprovizionare locală;
  • Reducerea deșeurilor, stabilirea unor programe cuprinzătoare de reciclare pentru hârtie, materiale plastice, metale și alte materiale reciclabile, precum și cu separarea adecvată a deșeurilor și materialelor reutilizabile;
  • Managementul farmaceutic adecvat, cu prescriere rațională de medicamente și eliminare în siguranță;
  • Creșterea serviciilor de telemedicină pentru a reduce impactul deplasărilor pacienților;
  • Proiectare de clădiri ecologice, cu iluminat și ventilație naturală;
  • Folosirea de servicii alimentare durabile, preferând alimentele locale și ecologice și implementând măsuri pentru a minimiza risipa de alimente.

Ce măsuri sunt luate pentru a putea fi siguri că medicii sunt instruiți să recunoască și să trateze problemele de sănătate legate de schimbările de mediu, cum ar fi bolile legate de căldură sau bolile transmise de vectori?

Conștientizarea și educația medicală continuă sunt doi piloni ai sănătății planetare, așa cum subliniază Cadrul Educațional pentru Sănătate Planetară. Situația se schimbă pozitiv, cu multe activități aflate în prezent în curs. Ele sunt implementate adesea de jos în sus, dintre inițiativele adoptate de studenții la medicină pentru a integra aceste subiecte în programele de învățământ. De exemplu, Țările de Jos au inclus prelegeri de sănătate planetară în principalele sale școli de medicină din întreaga țară, iar în Germania, mai multe inițiative conduse de medicii generaliști se extind în diferite regiuni. Într-adevăr, în ultima perioadă au fost făcuți mulți pași pentru a avansa, dar există încă multe provocări pentru a ajunge la o omogenizare și, cel mai important, pentru a le permite medicilor din Sudul Global să primească aceleași instrumente și același acces la informații. În acest sens, inițiativele globale, inclusiv programele internaționale de formare și conferințele, sunt recomandate cu putere pentru a le permite tuturor medicilor să învețe din cele mai bune practici globale și să coopereze pentru a găsi soluții la provocările legate de sănătatea mediului. Colaborarea cu organizații precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ar putea ajuta la dezvoltarea și implementarea programelor de formare axate pe problemele globale de sănătate a mediului. Făcând acești pași, comunitatea medicală poate fi mai bine echipată pentru a recunoaște, diagnostica și trata problemele de sănătate legate de tripla criză planetară (schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea globală), îmbunătățind în cele din urmă starea pacienților și crescând reziliența sistemelor publice de sănătate.

Cum poate evolua educația medicală pentru a pregăti mai bine viitorii medici pentru impactul schimbărilor climatice asupra sănătății?

Viitorii medici sunt cei care vor locui planeta și vor avea grijă de populația ei în următoarele decenii, astfel că evoluția educației medicale este esențială și ar trebui să prevadă diferite strategii-cheie. În primul rând, există o nevoie urgentă de a integra subiectele de sănătate planetară, și nu numai pe cele legate de schimbările climatice, în curriculumul medical de bază. Aceasta include concentrarea asupra efectelor directe și indirecte asupra sănătății ale schimbărilor climatice, cum ar fi bolile legate de căldură, problemele respiratorii cauzate de poluarea aerului și răspândirea bolilor transmise de vectori, dar și înțelegerea consecințelor pierderii biodiversității asupra nutriției și echilibrului ecosistemului. Dezvoltarea de programe de formare specializate, cum ar fi opțiunile, atelierele și seminariile poate oferi cunoștințe mai aprofundate. Încurajarea învățării transdisciplinare, prin colaborarea cu departamentele de sănătate publică, cercetătorii din domeniul mediului, sectorul privat și cei care fac politici, poate oferi o înțelegere cuprinzătoare a problemei și a modului de a face față acesteia în viitor. În plus, încorporarea studiilor de caz și a instruirii bazate pe simulare poate ajuta studenții să aplice cunoștințele teoretice în scenarii din lumea reală, iar diferite exemple online pentru aceasta sunt deja disponibile.

De ce abilități sau cunoștințe credeți că vor avea nevoie medicii în viitor, pe măsură ce provocările legate de climă cresc?

Cu siguranță, medicii trebuie să fie capabili să nu se lase copleșiți de aceste provocări, așa că este esențial ca sănătatea mintală și bunăstarea lor să fie protejate, și pentru că ei trebuie să dea un exemplu populației despre cum să faci față acestor probleme. De asemenea, este necesar ca aceștia să poată lucra în sisteme de sănătate rezistente, iar acest lucru trebuie să se întâmple începând de acum. Prin urmare, guvernele și ministerele trebuie să accelereze această tranziție pentru a permite condiții de muncă adecvate care să permită asistența medicală pentru toți. Din această perspectivă, este important să se acționeze atât în ​​ceea ce privește prevenirea, cât și atenuarea. Pentru prevenire, sunt necesare planuri adecvate de adaptare la schimbările climatice, cum ar fi construirea de infrastructuri capabile să ofere adăpost persoanelor în vârstă și celor mai vulnerabili în timpul valurilor de căldură. Aceste planuri ar trebui nu numai să fie elaborate în mod corespunzător, ci să includă și măsuri concrete de implementare. Deoarece serviciile de asistență medicală sunt responsabile pentru o parte considerabilă a amprentei de carbon a planetei noastre, pentru atenuare ar trebui întreprinse acțiuni care să contribuie la reducerea acestor emisii, prin măsuri care încep cu comportamentele personalului medical. Din acest motiv, conștientizarea și cunoașterea sunt fundamentale.

„Există încă o mulțime de medici, în special cei din generațiile mai în vârstă, care nu știu bine faptul că criza planetară este într-adevăr o criză de sănătate”

Din experiența dumneavoastră, cât de bine se adaptează medicii la noile boli sau riscuri pentru sănătate care apar ca urmare a schimbărilor condițiilor de mediu?

Din păcate, acest lucru nu se întâmplă într-un ritm suficient pentru viteza extremă cu care se schimbă condițiile de mediu. Există încă o mulțime de medici, în special cei din generațiile mai în vârstă, care nu știu bine faptul că criza planetară este într-adevăr o criză de sănătate și că deja vedem efectele ei asupra asistenței medicale. Cred că, în primul rând, avem nevoie de medici conștienți, nu de negatori ai crizei de mediu, și de medici care să ajute în abordarea acestei probleme. Și, în sfârșit, trebuie să consolidăm rețelele și schimbul de cunoștințe, deoarece colaborarea ar putea fi cheia pentru a reacționa într-un mod mai ușor și mai eficient la aceste provocări.

Pe de altă parte, știm că forța de muncă din domeniul sănătății trece printr-o criză profundă din cauza lipsei de personal disponibil în întreaga lume și în special în țările europene. Acesta este motivul pentru care sprijinul oferit de organismele cu rol în guvernanță este inevitabil și urgent pentru adaptarea la noile boli și la riscurile de sănătate provocate de criza planetară.

Cum colaborează medicii cu reprezentanții altor sectoare, cum ar fi oamenii de știință de mediu sau experții în sănătate publică, pentru a dezvolta soluții integrate pentru sănătatea planetei?

Există mai multe exemple de proiecte de cercetare și inovare, precum și soluții generate de comunitate, în care este pusă în aplicare transdisciplinaritatea. Din experiența mea personală, în ultimii 4 ani am lucrat intens cu urbaniști, experți în silvicultură, psihologi, factori de decizie politică, oameni din diferite sectoare de afaceri pentru multe obiective diferite legate de soluții pentru orașe, sisteme de avertizare timpurie, instrumente pentru probleme de sănătate mintală, atenuare pentru impactul aprovizionarii și achizițiilor în domeniul sănătății. Mai este loc de îmbunătățire, dar integrarea diferitelor competențe și expertize este esențială pentru a implementa gândirea și schimbarea sistemului, astfel încât să abordăm provocările planetare la 360° și să obținem rezultate eficiente. În plus, se fac eforturi comune pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la legăturile dintre sănătate și mediu. În prezent, campaniile implică adesea profesioniști din domeniul sănătății, activiști de mediu și organizații de sănătate publică care lucrează împreună pentru a educa publicul despre modul în care adoptarea de comportamente pro-mediu poate aduce beneficii atât pentru sănătatea personală, cât și pentru planetă.

Legătura dintre asistență medicală și durabilitate

Ce rol credeți că joacă organizațiile din domeniul sănătății în promovarea practicilor durabile care influențează pozitiv atât sănătatea pacienților, cât și mediul?

Organizațiile din domeniul sănătății au un rol esențial în promovarea practicilor durabile, benefice atât pentru sănătatea pacientului, cât și pentru natură. Influența lor se extinde dincolo de îngrijirea directă a pacientului, pentru a include sănătatea comunității mai largi și gestionarea mediului. Unul dintre rolurile-cheie pe care le pot juca organizațiile din domeniul sănătății este educația și conștientizarea. Oferirea de educație și de formare continuă pentru personalul medical cu privire la practicile durabile și necesitatea acestora este de o importanță maximă în contextul nostru. Mai mult, educarea pacienților cu privire la impactul pe care îl au asupra mediului opțiunile lor de asistență medicală și încurajarea comportamentelor durabile, cum ar fi eliminarea adecvată a medicamentelor și reducerea vizitelor inutile, începe, de asemenea, să fie implementată în diferite medii de asistență medicală. Pe lângă acestea, organizațiile din domeniul sănătății ar putea juca un rol de lider, oferind un exemplu puternic pentru alte sectoare, prin adoptarea și prezentarea de practici durabile și susținerea la nivel local, național și internațional a unor politici care promovează durabilitatea mediului și sănătatea publică.

Ce inovații sau tehnologii durabile în domeniul sănătății care ajută la atenuarea efectelor schimbărilor climatice ați văzut ?

Există mai multe inovații și tehnologii durabile în domeniul sănătății care ajută la atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Pentru a cita câteva exemple, telemedicina ajută la reducerea costurilor operaționale și a consumului de energie al unităților de asistență medicală, pe lângă reducerea nevoii de deplasare și reducerea emisiilor de carbon asociate cu naveta pacienților și furnizorilor.

Multe unități de asistență medicală adoptă standarde de construcție ecologică, cum ar fi LEED (Leadership in Energy and Environmental Design). Aceste clădiri folosesc sisteme eficiente de iluminat, încălzire, ventilație și aer condiționat, precum și surse de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare. Alte soluții importante sunt sistemele avansate de management al deșeurilor pentru a reduce, recicla și elimina în mod corespunzător deșeurile medicale. Tehnologii precum autoclavele și sistemele de tratare cu microunde pot steriliza deșeurile medicale, făcându-le sigure pentru reciclare sau eliminare. În cele din urmă, unitățile de asistență medicală își aprovizionează din ce în ce mai mult alimente la nivel local și oferă opțiuni de mâncare pe bază de plante pentru a reduce amprenta de carbon asociată cu producția de alimente și transportul. Programele de compostare pentru deșeurile alimentare sunt, de asemenea, implementate.

Cum pot medicii să pledeze pentru politici care abordează schimbările climatice, asigurând în același timp accesul la asistență medicală de calitate pentru populațiile vulnerabile?

Medicii pot juca un rol crucial în susținerea politicilor care abordează schimbările climatice, asigurând în același timp accesul la asistență medicală de calitate pentru populațiile vulnerabile. În primul rând, ei pot educa pacienții, colegii și comunitatea asupra impactului pe care schimbările climatice îl au asupra sănătății. Prin creșterea gradului de conștientizare, aceștia pot strânge sprijin public pentru politicile care abordează atât schimbările climatice, cât și accesul la asistența medicală, care ar trebui să rămână de încredere, în special pentru populațiile vulnerabile. Echitatea sănătății ar trebui păstrată în cazul unei viziuni planetare asupra sănătății și a fost dezvoltat un cadru pentru a echilibra nevoia de a proteja mediul cu cea de a oferi îngrijire adecvată pentru persoanele vulnerabile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Nu mai știu ăștia ce să inventeze ca să sperie lumea să accepte să se convertească la religia utopiei verzi. Cum cerea pe vremuri să abandonezi bogăția ca să ajungi în rai, cam așa vor ăștia acum să ne prostească cu ideologia lor. Măcar noi cei care am simțit binefacerile comunismului pe pielea noastră nu mai acceptăm astfel de baliverne spre deosebire de cei naivi din vest cărora li se pare o idee bună.
    • Like 2
  • Qinna check icon
    Dr. Chiara Cadeddu
    Sunteți pe un drum bun, dacă se poate spune așa.
    Ar trebui să introduceți,, meteoropatie " meteosensibilitatea ca boală neuro-hormono-endocrino-reumatică.
    Sunt informații care tranșează această problemă ca parte din ceea ce înseamnă știință adevărată.
    Deși nu este o boală în sine, poate activa boli cronice, și să îți creeze niște stări care sunt reale, chiar dacă nu se fac incă teste biochimice concrete.
    Vă mulțumim!
    Cu stimă și respect, Erwin.
    • Like 0
  • E foarte bine sa-l inveti pe copil sa iubeasca planeta, sa iubeasca natura, sa protejeze mediul, sa nu arunce gunoiul la intamplare, sa nu distruga pentru ca asa e bine si frumos si pentru ca are nevoie de aceasta planeta, fara sa-l disperi, fara sa creasca cu presiunea ca daca nu bea apa cu pumnul si nu se imbraca cu acelasi palton toata viata o sa moara de tanar in chinuri. Doamne iarta-ma.

    Raspunsurile majore stau in stiinta (ce trebuie sa propuna solutii, sa dezvolte materiale sustenabile) si in marea industrie, corporatii si alte firme ce trebuie sa foloseasca acele solutii propuse de stiinta. Solutii viabile, usor de implementat, cu costuri rezonabile.

    Atunci planeta va fi salvata.

    Dar stiti ce-ar mai salva planeta? Pacea. Atata timp cat conflicte majore se desfasoara permanent pe planeta, acestea vor aduce mari prejudicii de mediu.

    Si stiti ce-ar mai salva planeta? Unitatea. Atata timp cat nu se aplica solutii unitare pe toate continentele, totul va fi inutil.

    Si stiti care ar mai fi o problema majora? Terra. Terra are o clima variata si schimbatoare. Destul de acceptabile aceste schimbari pentru viata pe Pamant, dar suficient de agresive incat sa cauzeze probleme majore, mai ales in anumite zone ale planetei. Ciclic, Terra trece prin modificari importante. Sunt decade caracterizate de vreme mai rece, pe ansamblu, cu toate manifestarile de rigoare, sunt decade caracterizate de temperaturi mai ridicate, cu toate manifestarile de rigoare. Noi nu putem controla clima. Vremea pe Terra nu depinde de noi, nu putem opri uraganele, tornadele, gerurile naprasnice, caldura torida. Nu putem modifica perioadele de racire sau de incalzire. Nici alte manifestari ale Pamantului nu putem sa le controlam: cum ar fi cutremurele sau eruptiile vulcanice. Nu putem locui la Polul Sud si nici in desertul Atacama. Asta-i Terra, asa se manifesta aceasta planeta care ne-a oferit un spatiu unde sa traim, unde sa existam.

    Cum nici pacea si nici unitatea nu vor invinge, din cauza omului, asta e.
    Cum Terra nu poate sa se schimbe dupa placul nostru, tot asta e.

    Adica, trebuie sa traim ca si pana acum in acest spatiu, numai ca omul modern cum a dat de putina tehnologie si sta toata ziua cu ochii in iPhone crede ca poate sa schimbe directia vantului. Sa mai bata si de la sud, domne, ca de la nord a tot batut.
    • Like 1
    • @ Daniela Damian
      Scrie un mesaj lui Putin că pacea va salva planeta
      • Like 2
  • Crayven check icon
    100 de corporații produc 77% din emisii, dar e vina amaratului de la colțul străzii.
    Bezos, Taylor Swift și Peter Thiel se plimba cu avionul privat și iahturi ce. Consuma 10 tone de petrol pe ora, dar e vina mea ca nu beau din paiul de hârtie.

    Știm cu toții despre schimbarea climatica și acceptam ca se întâmplă.
    Ce NU acceptam e ca o armata de ecologisti jegoși lingatiri de posterior corporatist sa ne punape noi la plata pt ceea ce miliardarii lumii fac.
    Ecologisti moderni sunt niște sociopati ce ar trebui închiși pe viață.
    Cei ce vor un genocid ca "suntem prea mulți".
    Dezaxatii care fac viata săracilor mai grea prin lobbyil imbecil ce au închis centralele nucleare germane, interzis GMOs ce salvau copii de la foamete, etc

    Ecologist = antihuman!
    • Like 4
  • andrei andrei check icon
    cum sa nu fie oamenii anxiosi daca de mici sunt dresati de ONG-uri platite de multi nationale sa creada ca e vina lor pentru poluare si nu multinationalele care incearca sa manipuleze oamenii? marile companii produc 72% din toata poluarea si au destui bani cat sa ii faca pe oamenii obisnuiti sa creada ca e vina lor ca nu recicleaza cartonul. normal ca un copil indoctrinat de mic cu creditele astea ajunge la 20 de ani si se sperie de umbra lui de anxios ce e
    • Like 4
    • @ andrei
      Nu marile corporații produc 72% din poluare, ca nu produc nimic de dragul de a produce. Miliardele de clienți ai corporațiilor, cu cererea lor crescândă de bunuri și servicii, produc poluare
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      andrei andrei check icon
      Vezi ce înseamnă marketingul agresiv și cum produsele sunt făcute să nu reziste prea mult pentru a fi cumpărate mașini noi, frigidere noi, telefoane noi. Sau caute tehnicile de manipulare psihologica din marketing unde companiile încearcă să te facă să cumperi orice oricând cat de mult. Nu e cerere, doar companiile alea fac produse casabile și marletijg extrem de agresiv sa cumperi. Mai caută
      • Like 3
    • @ Vasile Ostaciuc
      Crayven check icon
      De "planned obsolescence" au auzit, baietas?
      Magaria cu e vina consumatorilor este propaganda corporatista.
      E cunoscuta DE MULT ca propaganda corporatista și totuși cei ca tine continua sa vanture
      • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult