Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dr. Ioana Ruxandra Rusu: „Miopia este o problemă de sănătate globală. Copiii sunt mai predispuși pentru că mare parte din rutina lor zilnică presupune concentrarea privirii pe obiecte aflate la cel mult un braț distanță față de ochi”

fata cu gadget

Foto: Kostiantyn Zapylaiev / Alamy / Alamy / Profimedia

Până în 2050, unul din doi adulți va fi afectat de miopie ca urmare a schimbării stilului de viață: prea puțin timp petrecut în aer liber și o expunere prea îndelungată la ecrane. O estimare ale cărei semne le putem vedea deja. E suficient să ne uităm într-o clasă de elevi, unde numărul copiilor care poartă ochelari este net superior celui de acum 20-30 de ani. Și nu faptul că trebuie să poarte ochelari este problema, cu atât mai mult cu cât aproape a devenit o modă, ci predispoziția de a dezvolta afecțiuni mai grave, cum sunt cataracta sau glaucomul. Din fericire, cercetările din medicină și avansul tehnologic permit astăzi o intervenție rapidă și eficientă. Condiția este să fie diagnosticată la timp. Iar pentru asta e nevoie ca prevenția să devină parte a stilului de viață de la vârste mici.

Într-un interviu pentru Republica, dr. Ioana Ruxandra Rusu, medic primar, chirurg oftalmolog în cadrul rețelei Regina Maria, a explicat ce înseamnă concret prevenția în cazul copiilor și a vorbit despre cele mai des întâlnite afecțiuni, dar și despre metode inovative de tratament.

În prima parte a interviului, în care au fost abordate teme privind sănătatea ochilor la adulți, medicul a explicat care sunt principalele criterii pe care ar trebui să le luăm în considerare atunci când ne alegem o pereche de ochelari de soare, despre mijloace de prevenție și tehnici care să combată efectele expunerii îndelungate la ecrane, dar și despre cele mai inovative metode de tratament ale unor afecțiuni grave, cum sunt cataracta sau glaucomul.

Control la fiecare 2 ani

După screeningul care se face, de obicei, de către medicul neonatolog imediat după naștere, primul control oftalmologic ar trebui să aibă loc între 6 luni și 1 an, potrivit recomandărilor Academiei Americane de Oftalmologie. Apoi, următoarele vizite ar trebui să se facă la 3 ani și înainte de a începe școala, în jurul vârstei de 5-6 ani.

„Cu cât depistăm mai repede tulburările de vedere, cu atât șansele să recuperăm acuitatea vizuală și copiii să aibă o vedere normală sporesc. Ochii lucreaza împreună, creierul învaţă să combine imaginile de la ambii ochi într-una singură, dezvoltându-se astfel vederea în spaţiu binoculară, sănătoasă.

De exemplu, ambliopia sau ‘ochiul leneș’ este o afecțiune pe care e foarte important să o diagnosticăm cât mai repede. Este situația în care unul dintre ochi transmite o imagine mai slabă sau diferită de celălalt ochi, și atunci celulele nervoase care îl deservesc nu se dezvoltă optim, iar creierul ajunge să ignore imaginile trimise, îl exclude și devine din ce în ce mai slab pentru că nu este utilizat. Și ce este și mai trist e că părinții nu-și dau seama pentru că nu este vizibil, așa cum este, de exemplu, în cazul strabismului, în care ochiul fuge.

Mi s-a întâmplat să vină în cabinet copii la 11-12 ani, care au descoperit din greșeală că nu văd cu un ochi. Iar la 12 ani este prea târziu. Putem recupera vederea până la maxim 7-8 ani, pentru că până la această vârstă ochii sunt dezvoltați complet. În funcție de cât de gravă este afectarea, acuitatea vizuala poate să scadă foarte mult, sub anumite limite, iar asta înseamnă că nu vor putea practica anumite meserii”, spune dr. Rusu.

Intervenția în cazul „ochiului leneș” se face prin tratarea cauzei; daca aceasta este un viciu de refracție, cum se întâmplă frecvent, atunci presupune o corecție optică corespunzătoare, exerciții și ocluzia (acoperirea) ochiului bun pentru a forța ochiul slab să lucreze. Protocolul se stabilește în funcție de vârsta copilului, dar intervenția este necesară înainte de definitivarea vederii binoculare. În ultimii ani au apărut și tehnici de neurostimulare

Miopia școlarului

Dacă un copil nu a ajuns la oftalmolog până la vârsta la care a început școala, ar fi bine să nu se mai amâne vizita, pentru că miopia, una dintre cele mai des întâlnite afecțiuni în cazul copiilor, poate să debuteze în jurul vârstei de 6-7 ani.

„Din nefericire, miopia este o problemă globală de sănătate publică și este o tendință în creștere. Se estimează că până în anul 2050, aproape 50% din populația lumii va avea această tulburare de vedere, cu procente mai mici în Europa față de Asia. (…) Părintele ar trebui să-și dea seama dacă îl vede, de exemplu, pe copil că se apropie de televizor, pentru că asta înseamnă că are o vedere slabă la distanță, deși vede bine de aproape. Ochiul miop este un ochi mai mare, alungit, și atunci razele de lumină se formează înaintea retinei și pacientul vede neclar obiectele aflate la distanță. De obicei, miopia poate debuta la 6-7 ani, dar și după pubertate. Am pacienți care nu au avut niciodată probleme și la 20 de ani si-au dat seama că nu mai văd la distanță. (…)

Miopia are și o componentă genetică importantă. Dacă unul sau ambii părinți au această afecțiune, în mod clar copilul prezintă un risc crescut de a avea aceeași problemă. Factorii de risc pentru agravarea miopiei sunt lucratul migălos, cititul, perioadele în care stau pe telefon și tabletă sau orice alte activități care forțează vederea de aproape. Copiii sunt mai predispuși la această afecțiune deoarece mare parte din rutina lor zilnică presupune concentrarea privirii pe obiecte aflate la cel mult un braț distanță față de ochi”, explică medicul oftalmolog, care subliniază faptul că pacienții cu miopie sunt mai predispuși la apariția modificărilor pe retină și se pot confrunta mai repede cu afecțiuni precum cataracta sau glaucomul.

Dincolo de corecția optică clasică, în ultimii ani au apărut și alte soluții în tratarea miopiei. În primul rând este vorba de niște lentile de contact speciale, dure, care se poartă noaptea, în timpul somnului, numite lentile de ortokeratologie. Aceste lentile realizează o aplatizare blânda, temporară a corneei, ceea ce ajută la proiectarea imaginii pe retină, astfel că a doua zi pacientul vede clar fără ochelari. Această compresie împiedică și progresia miopiei.

Recent au aparut inclusiv lentile de contact moi pentru managementul progresiei miopiei.

O altă soluție sunt ochelarii cu lentile speciale precum cele de la Hoya- Miyosmart, Stellest de la Essilor, Ital-Lenti - Myopica sau Zeiss - MyoCare, etc., special concepuți pentru a controla progresia miopiei.

„Rezultatele sunt foarte bune. Singurul lucru pe care trebuie să-l facă părinții este să îi aducă pe copii la oftalmolog pentru că medicii știu de existența acestor soluții. Eu am o experiență foarte bună. Recent am văzut o fetiță care are acest tip de lentilă în ochelari și, dacă anterior progresia dioptriei era de 0,5-0,75 anual, în ultimii 2 ani nu s-a modificat deloc prescripția pentru ochelari. Același rezultat l-am observat și în cazul copiilor cu dioptrii mari. Așadar, rezultatele sunt foarte bune și ne ajută să reducem riscul de a face complicații ca adulți”, a subliniat dr. Rusu.

Medicul spune că pentru a preveni apariția și progresia miopiei este necesar ca minim 2 ore pe zi copiii să și le petreacă în aer liber, să își relaxeze ochii. Este un context care îi obligă practic să privească la distanță și să contrabalanseze forțarea ochilor inerentă atunci când scriu, citesc sau se uită pe dispozitive electronice.

Proiect susținut de Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase. Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Kelemen Hunor și alți fruntași UDMR și-au exprimat de multe ori poziția față de partidul naționalist agresiv – antieuropean – pro Putin, AUR, pe care-l consideră un pericol pentru România și UDMR. Chiar l-au determinat pe premierul Ungariei să nu susțină AUR, cum începuse.

Citește mai mult

Martorii lui Iehova

Odată ajuns la locul de întâlnire, pe o ploaie ușoară și după lăsarea întunericului, așa cum cere tradiția lor, am fost întâmpinat de un domn de origine franceză, care a învățat repede cum se pronunță numele meu și mi-a găsit un loc în sală. Când a aflat că sunt „nemartor” și că am venit acolo în urma unei invitații la ușă, s-a mirat și s-a luminat la față, începând să mă prezinte celor din jur, iar alții au venit din proprie inițiativă la mine, văzând o prezență necunoscută printre ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Piesa de teatru / sursa foto: arhiva personala

Mă împart între locații, între job și repetiții, între viața de civil și viața de artist. Mă lupt contra frustrării că programul nu-mi permite să merg constant la castinguri sau să mă pregătesc pentru probe și mă bucur de sentimentul ăla mișto pe care îl am la aplauze, după un spectacol bun. Nu mă plâng, nu mă victimizez, dar asta e viața mea de când îmi împart timpul pe două planuri mari și importante.

Citește mai mult

Brian Cox Emergence

Între august 2022 și mai 2025, un profesor de fizică a reușit o performanță care aparține de obicei marilor trupe de stadion: a vândut 369.297 de bilete pentru un turneu dedicat explorării spațiului. Brian Cox, unul dintre cei mai eficienți popularizatori ai științei, a confirmat oficial că revine în România pe 22 septembrie 2026, la Sala Palatului, cu noul său spectacol live, „Emergence”.

Citește mai mult