Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Una dintre cele mai periculoase iluzii în care trăim e că cineva acolo sus are grijă de noi

Sediu MAI

 Foto - Inquam Photos/ George Călin

Cred că una dintre cele mai periculoase iluzii în care trăim e că cineva acolo sus are grijă de noi.

Că dacă noi ne-am ales niște conducători, ei vor lucra pentru binele poporului.

Că dacă am creat niște instituții, ele vor funcționa pentru bunăstarea cetățeanului.

Că dacă avem milioane de funcționari publici, ei vor servi interesul public.

La fel de rău, e o iluzie să crezi că dacă te îmbolnăvești într-un oraș mediu spre mare, în weekend, sau de Sfânta Măria, sau în liberele legale sau în zilele-punte, sau în concediile din sistemul sanitar, sau noaptea, sau în pauza de masă cineva te va îngriji sau că prin minune o să apară un medic de gardă într-un spital unde nu sunt medici de gardă. Vei naște pe trotuar sau vei muri în chinuri, fără aer, pe un pat de spital, cu copilul mort în burtă.

Tot la fel de rău, e o iluzie să crezi că dacă un meltean îți va da o flegmă cu șaorma pe parbriz în trafic, te va înjura sau îți va înfunda cu un pumn portiera, 100 de metri mai încolo un echipaj de poliție îl va opri.

Tot o iluzie e să crezi că, că dacă îți trimiți copilul la o școală bună, la un colegiu național, el va fi ferit de droguri. E o iluzie să-l înveți să spună NU drogurilor, când de fapt ar trebui să-l înveți să spună NU colegilor. Care colegi vin la școală cu Mercedes vintage, cu Balenciaga în picioare și cu praf în creieri, așa cum au văzut acasă la mami și tati.

E o iluzie să crezi că votul nostru va aduce soluții bune când tot ce putem spera este să alegem soluția cel mai puțin proastă dintre soluțiile proaste. Pentru că, în definitiv, conducătorii noștri sunt oglinda societății noastre, a tuturor oamenilor de lângă noi.

E mai sănătos să ieșim din această iluzie și să constatăm că suntem pe cont propriu și să nu mai așteptăm nimic „de sus”. Soluțiile sunt două, după părerea mea:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mai traieste cineva cu iluzia ca in pandemie, miile de oameni care au murit au murit de virus sau de proaste tratamente si ingrijire in spitale???? Pai daca acum fac asa in spitale, ....atunci cand nu intra decat Moartea pe usa,....credeti ca aceleasi asistente si aceiasi medici se dadeau de ceasul mortii sa salveze bolnavii????? Eu raman la parerea ca peste 70% din cei internati au murit cu zile, ...au murit de rele tratamente, indiferenta, si incompetenta.
    • Like 2
    • @ Eliza Mioc
      nicu check icon
      Le-au administrat oxigen după ureche haos total.
      • Like 0
  • N-am pomenit lamentație mai mediocră...
    • Like 1
    • @ Niculae Moromete
      Lamentați-vă dumneavoastră mai doct, atunci.
      Articolul mi se pare mai degrabă o descriere a statusului cetățeanului în România de azi, care, într-adevăr, sună a lamentație, pentru că acest status e lamentabil.
      Poți trăi cu asta (adică pe cont propriu) dacă ai bani și trib. Altfel, nu îți rămâne decât să speri că nu o să fii călcat pe stradă (evident că pe zebră și când tu ai verde la semafor), ars de viu într-un club/spital, omorât cu zile de nozocomiale sau de un implant cu piese reciclate de la cadavre – într-un alt spital, aruncat în aer lângă un depozit de GPL, adus la sapă de lemn pentru ca sinecuriștii să își mai facă o vilă în Monaco sau o vacanță în Dubai.
      Și stați foarte liniștit, ăsta e doar prologul, încă nici nu a început actul întâi al marii lamentații.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult