„Singurul fel în care putem, în mod real, să intervenim în vindecarea unui simptom este să-l analizăm și diagnosticăm. Dacă-mi e permisă o analogie, orice diagnostic începe cu un set de analize.”

Analfabeții funcțional sunt printre noi, ei nu stau izolați în sate colorate, uitate de timp și de infrastructură. Analfabeții funcțional lucrează în administrațiile urbane, în companiile multinaționale sau sunt mici întreprinzători privați. Ei sunt prezenți și activi pe facebook, pe insta sau pe Tinder. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Pentru simplu fapt că eram, de la bun început, la tablă, m-au tratat de parcă venisem să predic drumul adevărat și viața. (Foto: Guliver Getty Images)

„În loc să protestăm, cu mic, cu mare noi, profesorii, să cerem să se lege odată învățământul ăsta al nostru de viața reală, noi ne complăcem în aceleași cunoștințe sterile, utile pentru 1% din elevi”, spune profesorul Borodi.

Testele PISA sunt singurele rapoarte internaționale care arată ponderea analfabetismului funcțional în rândurile tinerilor de 15 ani. Foto Guliver/Getty Images

Fireşte că elevii nu performează, pentru că în multe cazuri, programa nu e corelată cu dezvoltarea cognitivă reală ale lor. Copiii pur şi simplu nu POT să memoreze cât li se cere, nu pot să înţeleagă unele cerinţe pe care se insistă inutil, nu pot să facă unele operaţii la vârsta la care ar vrea cei care cred ei că ştiu mai bine.

În anul 2005, începeau școala 226.324 de copii. 12 ani mai târziu, în 2017, doar 86.813 reușeau să promoveze examenul de Bacalaureat. (Foto: Inquam Photos/Bogdan Dănescu)

Invitată în emisiunea „În fața ta”, senatoarea PSD Ecaterina Andronescu a fost întrebată de moderatori despre rezultatele proaste ale elevilor români la testele internaționale. Potrivit rezultatelor de la testele PISA, 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

„Școala e creuzetul care fabrică francezi”, a lansat Marine Le Pen contracandidatului Jean Luc Mélenchon în dezbaterea electorală din martie. Emmanuel Macron insistă pe „zonele de educație prioritară” , mai precis școlile de banlieue din care mulți elevi ies neștiind „să scrie, să citească, să numere”. Pe scurt, criza educației naționale, de care nu se mai îndoiește nimeni, a fost unul din subiectele fierbinți în discuțiile electorale. (Foto: Guliver Getty Images)

Ministrul Educației, Pavel Năstase, a vorbit despre locul României în evaluările internaționale care măsoară performanța elevilor. „Avem, în zona învăţământului preuniversitar, evaluări internaţionale care ne poziţionează pe locuri mai la coada clasamentului şi nu cred că este tocmai potrivit, pentru că avem tineri talentaţi, bine pregătiţi”, a declarat acesta.

Noile rezultate la testele PISA arată că procentul de ”top performers” este în România de doar 4%, față de media internațională care e 16%. Povestea despre olimpicii români e un mit – nu în sensul că aceștia nu există, ci în reflecția simplă că procentul lor este mult prea mic ca să contituie o forță de resuscitare a stagnării noastre naționale. (Foto: Guliver Getty Images)