Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMAG.

Gabi Bartic, Brio.ro: „Analfabetismul funcțional în România e mai extins decât ne arată testele PISA”

Gabi Bartic

La ultima ediție a testelor PISA, cea din 2018, elevii români au obținut rezultate extrem de slabe, mai slabe decât au obținut predecesorii lor la edițiile din 2012 și 2015. Astfel, la matematică, elevii români de 15 ani s-au clasat pe ultimul loc din UE, iar la citire și științe pe penultimul. Scăderea ar putea continua la următoarea ediție a testării PISA, care ar fi trebuit să aibă loc în 2021, dar care, din cauza pandemiei, a fost amânată pentru 2022. „Câtă vreme noi nu am făcut mare lucru pentru creșterea nivelului de literație sau de literație științifică, ba mai mult, am traversat și această perioadă pandemică, perioadă care a accentuat decalajele existente, cred că vom avea rezultate în scădere la PISA. Cred că, la nivel de sistem, ar trebui să ne așezăm la o masă și să vedem ce se poate face ca măcar următorul val de PISA să nu ne găsească atât de nepregătiți”, spune Gabi Bartic, Director Consumer Division și COO al platformei educaționale Brio.ro.

Brio.ro și Republica.ro vă invită, în cadrul unui proiect editorial realizat în parteneriat, să citiți o discuție despre testarea standardizată, testele PISA și despre cum ar putea fi combătut analfabetismul funcțional în România.

Ministrul Educației spunea, în urmă cu ceva vreme, de anul viitor evaluările naționale ar putea fi standardizate. Cât de realistă este o astfel de afirmație?

Mi-e foarte greu să mă pronunț pe acest subiect. Cred că un sistem de testare standardizată este un element ce ar rezolva extrem de multe dintre problemele sistemului nostru de evaluare – de la nenumăratele contestații până la cele de credibilitate, de comparabilitate, dar și date esențiale pe care să bazăm decizii. Nu știu însă la ce tip de testare standardizată se referă Ministrul, pentru că nu am altă informație decât această declarație extrem de sumară.

Mi-e greu să cred că această modificare de paradigmă în primul rând în evaluare și de mentalitate în al doilea rând poate fi implementată corect într-un timp atât de scurt. Voi spune așadar că ar fi minunat, dar cred că nerealizabil în timpul propus.

„Nu orice test grilă e testare standardizată”

Cum se creează testele standardizate, care sunt pașii ce trebuie urmați?

Testarea standardizată nu e un quiz pe care-l faci pe colțul unei reviste de lifestyle ca să afli cu cine ești compatibil, aici trebuie să fiu extrem de fermă. Nu orice test grilă e testare standardizată și aici simt nevoia să detaliez: pentru a crea un test standardizat serios e nevoie de câteva elemente importante: o librărie suficient de mare de itemi/probleme care să acopere, pe toate gradele de dificultate, toate capitolele și subcapitolele testate, de timp ca acești itemi să fie testați real pe populații școlare reprezentative pentru respectivul eșalon școlar (dificultatea itemului este estimată de profesor, dar validată de aplicarea itemului pe un umăr suficient de mare de copii). 

Apoi, e nevoie de un „motor” serios care să genereze teste de dificultate egala pentru toti subiecții care parcurg testul și de unul la fel de serios care să facă scorarea testelor și care corectează și diverse anomalii: copii care răspund la întâmplare, copii care răspund la itemi foarte grei dar ratează pe cei foarte simpli și o mulțime de alte situații similare.

Acest proces este unul lung și suficient de complex, așadar. Și, afară de competențele legate de programele școlare, sunt necesare competențe ridicate în psihometrie care, sper, au fost luate în calcul la elaborarea acestui proiect. Nu cred că tot acest proces poate fi parcurs într-un an, la fel cum nici implementarea lui la nivel național nu poate fi posibilă într-un an fără a face rabat la calitatea produsului final. Iar acest rabat la calitate va avea drept rezultat nu doar o calitate îndoielnică a procesului de evaluare, ci va crește și lipsa de încredere în orice formă de schimbare. Mai simplu spus, înlocuirea unui tip echivoc și subiectiv de testare cu altul la fel de problematic ar face mai mult rău decât bine sistemului.

„Standardizarea evaluării fără digitalizarea evaluării e un nonsens”

Tot ministrul educației vorbea despre digitalizarea sistemului de corectare și de achiziția de echipamente în acest sens. Ce ar trebui să însemne digitalizarea în materie de testare/ corectare și în ce măsură se poate face ea acum sau în viitorul apropiat în România?

Reformarea sistemului de evaluare în sistemul nostru de învățământ e un subiect asupra căruia sper că nu mai trebuie să avem discuții prea lungi. E vizibil că operăm într-un sistem în care aceeași teză poate fi sau de 6 sau de 7,5 în funcție de cine corectează și cum citește baremul, dar sunt și cazuri și decalaje mult mai grave. Și toate aceste marje enorme de eroare apar într-un sistem în care o sutime în minus poate să însemne blocarea accesului la liceul sau la facultatea dorit/ă. Un sistem standardizat digitalizat ar scoate din zona aceasta gri-ambiguă evaluarea. Un copil nu poate ști, în același timp și în aceleași condiții, la Matematică și de 7 și de 10. Dar poate lua aceste note la modul în care se petrece acum evaluarea, și această realitate se datorează faptului că se poate „regla” din dificultatea subiectelor și din ariile de competență testate extrem de mult. Standardizarea evaluării fără digitalizarea evaluării e un nonsens, digitalizarea fără standardizare nu ar reprezenta niciun mare pas înainte. Scanarea tezelor date în actualul sistem și corectarea lor pe o platformă online nu ar face decât să elimine erorile de transcriere a borderourilor, nu și factorul subiectivitate.

Așadar, ce cred eu că ar trebui făcut e o reformă cap-coadă a evaluării – de la crearea instrumentelor de testare standardizată la implementarea (hardware și software) a acestuia în centrele de examinare și până la instruirea serioasă a corpului profesoral pentru acest tip de evaluare. Și crearea premiselor ca și copiii să facă acest salt de la un tip de cerințe la un cu totul alt tip. Dar această reforma ar implica ceva timp, resurse și știință.

Pentru că tot vorbim de testare, în curând vom avea o nouă rundă PISA, centrată pe matematică. Matematica a fost mereu piatra de încercare pentru elevii români și, după rezultatele de dezastruoase din 2018, toată lumea spera la o îmbunătățire. Ce credeți că se va întâmpla?

Cred că în educație miracolele se petrec dacă cineva le face să se întâmple. Câtă vreme noi nu am făcut mare lucru pentru creșterea nivelului de literație sau de literație științifică, ba mai mult, am traversat și această perioadă pandemică, perioadă care a accentuat decalajele existente, cred că vom avea rezultate în scădere la PISA. Cred că, la nivel de sistem, ar trebui să ne așezăm la o masă și să vedem ce se poate face ca măcar următorul val de PISA să nu ne găsească atât de nepregătiți.

Sigur că dacă am testa mai mult pe modelul PISA, dacă am obișnui elevii cu tipul respectiv de probleme, dacă am obișnui profesorii că trebuie să se asigure că orice conținut e înțeles, nu doar reprodus mecanic, toate acestea ar duce la nivele crescute de literație. Cred cu tărie că avem nevoie de programe serioase dedicate acestei probleme, pentru că acei copii care anul acesta au 15 ani și parcurg testele PISA, în 10 ani vor fi pe piața muncii și din nefericire, analfabetismul funcțional produce forță de muncă slab pregătită. Deci da, nu doar pentru Ministrul Învățământului e gravă tema testelor PISA, ci și pentru cei responsabili de calitatea forței de muncă ce va ajunge pe piața în următorii ani.

Care credeți că este dimensiunea reală a analfabetismului funcțional în România?

Aici discuția e puțin mai gravă: cum am spus mai sus, OECD testează cu PISA populație școlară de 15 ani. Procentele de analfabetism funcțional nu iau în calcul numărul mare de copii care până la acea vârstă părăsesc sistemul de învățământ. Abandonul școlar cu alte cuvinte. Cum cei care abandonează școala sunt în proporție covârșitoare în situații sociale complicate, aș spune că analfabetismul funcțional e mai extins decât ne arată testele PISA.

Care ar fi cea mai eficientă cale de a lupta cu analfabetismul funcțional?

Există două rute care trebuie să funcționeze în paralel: prima, cea a programelor școlare, a instruirii profesorilor spre modificarea paradigmei – dinspre valorizarea învățării mecanice spre valorizarea înțelegerii și operării cu conceptele învățate, a trecerii către evaluarea curentă pe modelul testelor PISA. Aceasta e o abordare pe termen lung, iar aplicarea acesteia va produce rezultate pentru generațiile care vor fi față cu această modificare de paradigmă de la începutul parcursului școlar.

Copiii care acum sunt în școală trebuie însă și ei ajutați să facă progrese în această direcție, și aceasta e a doua rută. Cu testare periodică, instrumente și programe de intervenție dedicate, progresul e posibil. Brio este acum parte a unui asemenea program gratuit inițiat de Asociația pentru Valori în Educație (www.alfabetar.ro), program în care noi oferim componenta de testare și care, accesat și aplicat corect și constant, poate fi sursa unui asemenea salt pe care ni-l dorim nu neapărat în rezultate PISA, ci în competențele copiilor.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Rezultatele la testele PISA se refera numai la copii.
    Daca ar fi testati si adultii, cei care ii cresc, ii invata si le sunt modele copiilor?
    Poate am afla de ce copiii nu au rezultate bune.

    Eu tin minte ca in scoala generala jumatate din copii treceau clasa cu 5 pe linie. Si toata clasa promova. Nu existau repetenti.

    Ca solutie eu vad separarea predarii/invatarii de evaluare. Adica sa fie institutii diferite, independente. Sa evalueze cel care preda este un conflict de interese. Am auzit ca modelul asta exista undeva (parca Noua Zeelanda?).
    • Like 1
  • Cristian check icon
    Asta ca doar bani sa ai si intrii la facultate este manipulatorie prin omisiune. Pentru ca iti trebuie si creier sa termini facultatea. Asadar, daca tot vrem cifre, hai sa vedem cati studenti raman dupa primul an de facultate.
    • Like 0
  • In loc de "scorare" mai degrabă notare/evaluare de asemenea în loc de "item" poate înlocuim cu element / object , va rog eu...
    • Like 0
  • ca sa destind atmosfera, vin cu 2 citate (povestite de mine):
    ceausescu era indignat cand a aflat ca sunt judete care se situeaza sub media pe tara !!!
    si, in acelasi spirit, sanatos, presedintele federatiei de fotbal (actualul, desigur ) care si-a manifestat nemultumirea (cred ca era in campionatul trecut) ca doua echipe din prima divizie , se afla pe ultimul si pe penultimul loc (sigur, tristetea lui se numea dinamo si, respectiv steaua-becali fcsb, dar...)

    cu cine sa ne comparam, cu cipru si cu malta?
    si mai e ceva, multe tari- sisteme de invatamant - s-au organizat astfel incat sa iasa bine la PISA, ai nostri din indolenta si prostie au ramas mai veridici, mai sinceri in exprimare, macar astfel aflam care e nivelul adevarat, desi nu cred ca e nevoie de PISA, ajunge o zi la o sedinta parlamentara.
    • Like 0
  • Razvan G check icon
    Cu siguranta asa este. La aprox 30% vaccinati, e clar cam pe unde este nivelul de educatie. Sa risti sa mori, cu vaccinul gratuit langa tine, este o dovada ca probail 7o% sunt in aceasta situatie, de loc buna.
    Un om cu o educatie medie nu asteapta tombole si alte indemnuri sau campanii guvernamentale sa se vaccineze. O face pentru ca intelege fenomenul.
    In toate tarile unde sunt 70-80% vaccinati, spitalele sunt goale.
    Pandemia a scos in evidenta, mai mult ca oricand, lacunele de educatie si bun simt ale acestui popor. Scapa cine poate.....
    • Like 1
  • Evaluarile standardizate asistate de calculator ale elevilor si studentilor exista si se practica de decenii in statele dezvoltate, datorita unor avantaje inerente, o parte fiind si prezentate in acest text... Dar autoarele ignora faptul ca in Romania standardizarea are in fata un obstacol redutabil: sefii si "expertii" din ARACIS si ARACIP care de 16 ani au inoculat in mii de cadre didactice si educabili ideea falsa conform careia STANDARDELE nu ar fi necesare ba chiar sunt NOCIVE in educatie intrucat ele.... s-ar opune.... creativitatii si inovativitatii ... chipurile specifice scolilor si universitatilor!!! Chiar termenul STANDARD este definit aiurea (prin context, ca cerinta sau set de cerinte) in 0G 75-2005 privind asigurarea calitatii educatiei (aprobata prin L87-2006 promulgata de fostul presedinte Basescu) in contradictie cu definitia din Legea standardizarii... Sunt necesare si utile multe alte standarde - aplicate la nivel national, al Min.Educatiei, al fiecarei scoli/ universitati, etc - dar daca sefii si personalul implicat nu doreste/ poate/ stie sa lucreze cu asa ceva, ba uneori se mai si opune, orice demers ca cel din acest advertorial este sortit esecului... In plus, textul publicat este plin de termeni in romgleza si chiar barbarisme - de exemplu "librarie de item-uri" in loc de colectie/ biblioteca de subiecte/ probleme" (in engleza LIBRARY inseamna BIBLIOTECA si nu LIBRARIE!) - care decredibilizeaza autoarele si in niciun caz nu le fac sa para mai competente si "atractive", in perceptia realilor cunoscatori ai domeniului evaluarilor asistate de calculator...
    • Like 1
  • Casargoz check icon
    cred ca vom avea o surpriza la testul PISA.
    Asta daca iesim din evul mediu de la ministerul educatiei. Testul Pisa este unul conceput sa fie online. Ministerul educatiei a ales pana acum (inclusiv in 2018) sa tipareasca testele si sa fie date si corectate "pe hartie"
    Dupa un an si ceva de online, vom vedea cu adevarat cum stam.
    Paraodoxul este ca sistemul care produce analfabeti functionali produce si studenti acceptati in univerisitati de prestigiu.
    O alta problema este nu neaparat programa ci prapastia care desparte mediul rural de urban. Si scolile bune de cele proaste. Prapastie care se va adanci dupa ce masura " liceele bune sa-si selecteze cum vor elevii."
    • Like 2
    • @ Casargoz
      Universitatile straine - cu unele exceptii - nu selectioneaza studentii prin examinari (rareori si pe baza de dosar) sau concurs de admitere (cum a fost si nu mai este la noi) atat timp cat acestia sunt capabili sa PLATEASCA taxele de scolarizare si sa se autointretina in universitatea straina (cazare, mancare, transport, etc.) ...Multe universitati straine ofera burse (mai ales la masterate si doctorate) pentru a atrage studenti straini capabili sa finalizeze studiile....Unii dintre acestia decid sa se angajeze apoi in tara universitatii-gazda pe salarii (cu mult) mai mari decat in Romania... Este meritul lor si mai putin al fabricilor de analfabeti functionali din Romania..
      • Like 2
    • @ Dragulanescu Nicolae
      Casargoz check icon
      Multumesc pentru comentariu. Aveti si nu aveti dreptate.

      Pana in 2020 directia principala era in UK. Unde selectia se facea pe baza de dosar si exista interesul de a incasa taxe ( chiar daca era imprumut- pentru facultate reprezinta un mijloc de finantare)
      Dar la universitaitle mari se lua in calcul media de bac. Adica un calificativ AAA era echivalat cu trei note la bac peste 9.50. Plus ca la dosar sunt si mediile de admitere. Mecanismul e simplu se face o predictie in functie de medii si performanta elevilor din anii trecuti.
      De anul acesta UK nu este o optiune datorita taxelor foarte mari pentru europeni. In consecinta in europa unde taxele sunt spre zero s-au schimbat lucrurile. Da sunt universitati prestigioase cum este KU Leuven unde intra toata lumea si se face o selectie de 50% dupa primul an.
      Alte Univeristati datorita numarului mare de studenti de anul acesta au introdus numerus fixus. Locuri fixe si admitere.
      La admiterea de anul acesta majoritatea celor care au dat examen la matematica au fost in primi 30% comparativ cu colegii lor europeni, Ceea ce ne spune ca programa nu tocmai rea, sau nu cea mai rea. Sunt carente la logica :) nu radeti..
      da aveti dreptate nu e meritul scoli nici pentru mediile de bac nici pentru performantele la admite. Da aveti dreptate se face acest lucru doar in zonele unde au deficit si vor forta de munca de calitate.
      Da aveti dreptate trebuie sa se autointretina. Dar chiria in bucuresti este ca ordin de marime tot pe acolo. Sigur in olanda mananca supa la plic aici si-ar permite mai multe.
      In privinta fabricilor de analfabeti functionali , ei bine , nu e vina copiilor.
      Occidentalii stiu ca suntem analfabeti functionali, dar ii recupereaza extrem de repede. Si cand vorbim de analfabeti functionali vorbim de lucruri simple: relatia cu statul, abonamentul telefonic, inregistrarea ca rezident, socializarea ( da suntem analfabeti functionali si la acest capitol datorita inchiderii copiilor in clasa pe timpul pauzelor) etc...
      Parerea mea este suntem prea pesimisti. Ca nu exista o solutie globala. Ca exista in mediul urban locuri unde se face carte la un nivel suficient pentru a accede la universitate din top 100. ``exista insa un decalaj urias in restul scolilor. Si ar trebui lucrat in primul rand la rezolvarea problemei decalajui. O solutie generala va distruge si ceea ce merge de bine de rau si nu va ridica deloc nivelul acolo unde e necesar sa fie ridicat nivelul.

      • Like 2
  • Am citit inceputul articolului pana m-au lovit itemii. Nu e prima oara cand vad acest cuvant dezgustator, si probabil nici ultima oara. Masacru lingvistic. Limba romana are atatea variante decente pentru toate nuantele de inteles ale acestui cuvant englezesc incat nu pot decat sa ma repet: dezgustator.
    • Like 0


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult