Am fost prima oară la Istanbul și am avut o mare surpriză. Lecție de istorie din „inima” orașului de pe două continente

sursa foto; Profimedia

Am fost câteva zile la Istanbul - prima dată ever. Până să scriu despre impresii și interacțiuni, zic că mai bine să lămuresc niște lucruri.

Primul și cel mai important lucru de lămurit este că Istanbulul NU e Constantinopol. Chiar nu e.

Istanbulul este o urieșenie de oraș. Cu 15,5 milioane de locuitori în orașul propriu-zis (city proper) și o suprafață de 2.500 de kilometri pătrați (again, city proper, nu și zona metropolitană), e al 11-lea cel mai mare oraș din lume - și de departe cel mai mare oraș european.

(O să ziceți că o parte din el e în Asia. Da, de acord, de-asta n-am zis „cel mai mare oraș din Europa”, ca să nu-mi sară te miri cine în cap, ci „cel mai mare oraș european” - fiindcă Istanbulul, ca oraș, e 100% european. Inclusiv partea lui asiatică e în realitate o extensie a Europei în Asia.)

Urieșenia asta e împărțită în 39 de districte - ca un fel de sectoare de la noi din București, doar că la ei districtele au nume, nu numere.

Constantinopolul, fosta capitală a imperiului roman din 330 până în 1453 - așadar orașul bizantin propriu-zis - este doar unul dintre aceste districte.

Numele districtului e Fatih („Cuceritorul” în turcă), tocmai ca să marcheze orașul cucerit de Fatih Sultan Mehmed (Mohamed Cuceritorul, cum îl știm noi - Mehmed II).

Fatih nu e nici cel mai mare ca suprafață, nici cel mai populat district al Istanbulului. Cel mai populat e Esenyurt (un milion de locuitori) și cel mai mare e Çatalca (1.100 km pătrați). Dar, fără îndoială, e cel mai glorios - și e centrul istoric al Istanbulului.

Fatih - deci vechiul Constantinopol - are o populație de 351.000 de locuitori și o suprafață de 15,5 km pătrați (orașele antice și medievale nu erau uriașe - în fond, și partea antică a Romei poate fi bătută la pas în câteva ore, o zi cel mult).

Deci nu, Istanbul nu e Constantinopol - în același fel în care Țările de Jos (Netherlands) nu sunt Olanda. Din perspectiva asta, e bine că și-a schimbat numele și că, de prin anii 1930, a insistat să fie cunoscut drept Istanbul.

Am scris toate astea mai ales pentru cei care visează la nu știu ce recucerire a Constantinopolului (bănuiesc că știți mitologia și fantasmele). Păi ce să recucerești? Un district din Istanbul? Ideea e absolut bizară (deși, evident, înțeleg durerea din spatele fantasmei).

Și un ultim lucru: PIB-ul Istanbulului (396 de miliarde de dolari în 2024) e mai mare decât cel al României (382 miliarde de dolari în același an). Asta ca să ne facem o idee.

(Bine, și la noi PIB-ul Bucureștiului e mai mare decât cel al Bulgariei sau al Serbiei - tot pentru comparație zic.)

Altfel, dacă ești din Balcani, Istanbulul e neobișnuit de familiar (pentru mine asta a fost marea surpriză). Chiar dacă nu știi limba și nici musulman nu ești, străzile și străduțele, arhitectura, felul de a fi al localnicilor - pe scurt, totul - îți dă senzația că ești cumva acasă.

Până acolo încât nu mai înțeleg de ce Bucureștiului i se spune „Micul Paris” și nu „Micul Istanbul”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp