Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Am fost prima oară la Istanbul și am avut o mare surpriză. Lecție de istorie din „inima” orașului de pe două continente

Istanbul Constantinopol / sursa foto: Profimedia

sursa foto; Profimedia

Am fost câteva zile la Istanbul - prima dată ever. Până să scriu despre impresii și interacțiuni, zic că mai bine să lămuresc niște lucruri.

Primul și cel mai important lucru de lămurit este că Istanbulul NU e Constantinopol. Chiar nu e.

Istanbulul este o urieșenie de oraș. Cu 15,5 milioane de locuitori în orașul propriu-zis (city proper) și o suprafață de 2.500 de kilometri pătrați (again, city proper, nu și zona metropolitană), e al 11-lea cel mai mare oraș din lume - și de departe cel mai mare oraș european.

(O să ziceți că o parte din el e în Asia. Da, de acord, de-asta n-am zis „cel mai mare oraș din Europa”, ca să nu-mi sară te miri cine în cap, ci „cel mai mare oraș european” - fiindcă Istanbulul, ca oraș, e 100% european. Inclusiv partea lui asiatică e în realitate o extensie a Europei în Asia.)

Urieșenia asta e împărțită în 39 de districte - ca un fel de sectoare de la noi din București, doar că la ei districtele au nume, nu numere.

Constantinopolul, fosta capitală a imperiului roman din 330 până în 1453 - așadar orașul bizantin propriu-zis - este doar unul dintre aceste districte.

Numele districtului e Fatih („Cuceritorul” în turcă), tocmai ca să marcheze orașul cucerit de Fatih Sultan Mehmed (Mohamed Cuceritorul, cum îl știm noi - Mehmed II).

Fatih nu e nici cel mai mare ca suprafață, nici cel mai populat district al Istanbulului. Cel mai populat e Esenyurt (un milion de locuitori) și cel mai mare e Çatalca (1.100 km pătrați). Dar, fără îndoială, e cel mai glorios - și e centrul istoric al Istanbulului.

Fatih - deci vechiul Constantinopol - are o populație de 351.000 de locuitori și o suprafață de 15,5 km pătrați (orașele antice și medievale nu erau uriașe - în fond, și partea antică a Romei poate fi bătută la pas în câteva ore, o zi cel mult).

Deci nu, Istanbul nu e Constantinopol - în același fel în care Țările de Jos (Netherlands) nu sunt Olanda. Din perspectiva asta, e bine că și-a schimbat numele și că, de prin anii 1930, a insistat să fie cunoscut drept Istanbul.

Am scris toate astea mai ales pentru cei care visează la nu știu ce recucerire a Constantinopolului (bănuiesc că știți mitologia și fantasmele). Păi ce să recucerești? Un district din Istanbul? Ideea e absolut bizară (deși, evident, înțeleg durerea din spatele fantasmei).

Și un ultim lucru: PIB-ul Istanbulului (396 de miliarde de dolari în 2024) e mai mare decât cel al României (382 miliarde de dolari în același an). Asta ca să ne facem o idee.

(Bine, și la noi PIB-ul Bucureștiului e mai mare decât cel al Bulgariei sau al Serbiei - tot pentru comparație zic.)

Altfel, dacă ești din Balcani, Istanbulul e neobișnuit de familiar (pentru mine asta a fost marea surpriză). Chiar dacă nu știi limba și nici musulman nu ești, străzile și străduțele, arhitectura, felul de a fi al localnicilor - pe scurt, totul - îți dă senzația că ești cumva acasă.

Până acolo încât nu mai înțeleg de ce Bucureștiului i se spune „Micul Paris” și nu „Micul Istanbul”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Ideea cu cucerirea Constantinopolului este în sensul de a controla strâmtorile, nu orașul în sine.
    • Like 0
  • Adică matale, domnu autor, lauzi islamizarea imperiului roman... bravo
    • Like 1


Îți recomandăm

asigurare de sanatate concept

Imaginați-vă un antreprenor de 44 de ani. Are firmă, contabil, avocat, un portofoliu de investiții bine pus la punct. Își protejează mașina cu RCA și Casco, iar când pleacă în vacanță cu familia nu uită niciodată să cumpere asigurări de călătorie. Știe cât îi produc economiile, urmărește piețele și își calculează atent riscurile financiare. foto: Profimedia

Citește mai mult

Paula Beudean - stup

Când toată lumea vinde produse similare și luptă pentru aceiași clienți, diferențierea devine tot mai dificilă. Ajungi să cauți gesturi tot mai neobișnuite — chiar să tipărești poezie pe o factură — doar ca să ieși puțin în evidență. Exact asta descrie strategia numită „oceanul roșu” (red ocean): o piață în care competiția este atât de intensă încât fiecare încearcă să câștige câțiva centimetri în plus pe același teren.

Citește mai mult

Într-o lume a algoritmilor, un festival precum JAZZx rămâne unul dintre puținele locuri unde mai poți fi surprins

Între 1 și 5 iulie, Timișoara găzduiește cea de-a 14-a ediție JAZZx, un festival care a refuzat constant să trateze jazzul ca pe un gen muzical destinat exclusiv cunoscătorilor. În schimb, l-a folosit ca punct de întâlnire între lumi diferite: între generații, între stiluri muzicale și între publicuri care altfel poate nu s-ar fi întâlnit niciodată.

Citește mai mult