Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Am fost prima oară la Istanbul și am avut o mare surpriză. Lecție de istorie din „inima” orașului de pe două continente

Istanbul Constantinopol / sursa foto: Profimedia

sursa foto; Profimedia

Am fost câteva zile la Istanbul - prima dată ever. Până să scriu despre impresii și interacțiuni, zic că mai bine să lămuresc niște lucruri.

Primul și cel mai important lucru de lămurit este că Istanbulul NU e Constantinopol. Chiar nu e.

Istanbulul este o urieșenie de oraș. Cu 15,5 milioane de locuitori în orașul propriu-zis (city proper) și o suprafață de 2.500 de kilometri pătrați (again, city proper, nu și zona metropolitană), e al 11-lea cel mai mare oraș din lume - și de departe cel mai mare oraș european.

(O să ziceți că o parte din el e în Asia. Da, de acord, de-asta n-am zis „cel mai mare oraș din Europa”, ca să nu-mi sară te miri cine în cap, ci „cel mai mare oraș european” - fiindcă Istanbulul, ca oraș, e 100% european. Inclusiv partea lui asiatică e în realitate o extensie a Europei în Asia.)

Urieșenia asta e împărțită în 39 de districte - ca un fel de sectoare de la noi din București, doar că la ei districtele au nume, nu numere.

Constantinopolul, fosta capitală a imperiului roman din 330 până în 1453 - așadar orașul bizantin propriu-zis - este doar unul dintre aceste districte.

Numele districtului e Fatih („Cuceritorul” în turcă), tocmai ca să marcheze orașul cucerit de Fatih Sultan Mehmed (Mohamed Cuceritorul, cum îl știm noi - Mehmed II).

Fatih nu e nici cel mai mare ca suprafață, nici cel mai populat district al Istanbulului. Cel mai populat e Esenyurt (un milion de locuitori) și cel mai mare e Çatalca (1.100 km pătrați). Dar, fără îndoială, e cel mai glorios - și e centrul istoric al Istanbulului.

Fatih - deci vechiul Constantinopol - are o populație de 351.000 de locuitori și o suprafață de 15,5 km pătrați (orașele antice și medievale nu erau uriașe - în fond, și partea antică a Romei poate fi bătută la pas în câteva ore, o zi cel mult).

Deci nu, Istanbul nu e Constantinopol - în același fel în care Țările de Jos (Netherlands) nu sunt Olanda. Din perspectiva asta, e bine că și-a schimbat numele și că, de prin anii 1930, a insistat să fie cunoscut drept Istanbul.

Am scris toate astea mai ales pentru cei care visează la nu știu ce recucerire a Constantinopolului (bănuiesc că știți mitologia și fantasmele). Păi ce să recucerești? Un district din Istanbul? Ideea e absolut bizară (deși, evident, înțeleg durerea din spatele fantasmei).

Și un ultim lucru: PIB-ul Istanbulului (396 de miliarde de dolari în 2024) e mai mare decât cel al României (382 miliarde de dolari în același an). Asta ca să ne facem o idee.

(Bine, și la noi PIB-ul Bucureștiului e mai mare decât cel al Bulgariei sau al Serbiei - tot pentru comparație zic.)

Altfel, dacă ești din Balcani, Istanbulul e neobișnuit de familiar (pentru mine asta a fost marea surpriză). Chiar dacă nu știi limba și nici musulman nu ești, străzile și străduțele, arhitectura, felul de a fi al localnicilor - pe scurt, totul - îți dă senzația că ești cumva acasă.

Până acolo încât nu mai înțeleg de ce Bucureștiului i se spune „Micul Paris” și nu „Micul Istanbul”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    Ideea cu cucerirea Constantinopolului este în sensul de a controla strâmtorile, nu orașul în sine.
    • Like 0
  • Adică matale, domnu autor, lauzi islamizarea imperiului roman... bravo
    • Like 1


Îți recomandăm

Simona Halep Wimbledon / sursa foto: Profimedia

Simona Halep mai bifează o „bornă” importantă în cariera sa, după prima finală de Grand Slam (2014), locul 1 mondial (2017), victoria de la Roland Garros (2018) și triumful de la Wimbledon (2019). Vineri, pe 12 iunie, apare pe Voyo documentarul „Simona - Povestea unui vis”, regizat și produs de Remus Achim.

Citește mai mult

Dan Mihai Zarug

Erau 130 de kilograme și un diagnostic care suna ca o sentință: prediabet, steatoză hepatică gradul 4, la un pas de ciroză non-alcoolică. „Adică, mai urma să-mi scrie pe cruce: l-a omorât frigiderul”. Dan Mihai Zarug era în Sicilia, în vacanță, și nu se putea bucura de nimic. Îi era rușine să se dezbrace pe plajă. Abia urca două etaje. Știa că ceva trebuie să se schimbe, dar nu știa cum.

Citește mai mult

Bogdan Chiritoiu la Digi24

Digi24 a obținut în exclusivitate raportul Consiliului Concurenței care stă la baza investigației privind manipularea indicelui ROBOR și a declanșat aplicarea unor amenzi cumulate de peste 700 de milioane de euro — echivalentul a 3,73 miliarde de lei — împotriva a zece instituții bancare. foto: captura Digi24

Citește mai mult