Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Tâmplă fierbinte lângă tâmplă, în pandemie, în Brașov, unde la bradul din centru se merge ca la moaște

Piața Sfatului Brașov, brad de Crăciun

Foto: Ovidiu Luțu Instagram

Am traversat Brașovul în a doua zi de Crăciun și am constatat că la bradul din centru se merge ca la moaște. Poporul ăsta nu are stare, decât la alegeri. Fix atunci își găsește să lenevească.

Tocmai când trebuie să-și decidă soarta, se duce, nu oricum, ci decis, la culcare.

De 31 de ani ne înghesuim la orice se dă și nu ni se ia, inclusiv în pandemie. De fapt, mai ales în pandemie. Să ne amintim cum arăta în vară litoralul. În oricare aeroport din lume, terminalul spre România îl recunoști după tipul ăla de coadă dublă la salam și banane de pe vremea lui Tovarășu', de parcă avioanele sunt camioanele cu portocale de pe vremea comuniștilor. Dacă aeronava e low-cost, coada se transformă deja într-o mineriadă.

Nu știu ce mai văd copiii din brad, atunci când mișună printre picioarele adulților temerari, ce aleargă precum armăsarii pe hipodrom și se înghesuie ca pe plajă la Eforie de parcă s-ar da gratis parcele din Tărâmul Făgăduinței. Am văzut atâtea selfie-uri și live-uri ale adulților cu bradul, încât am crezut că în vârful lui era Bianca Drăgușanu care se suise să salveze un cotoi.

În îmbulzeala asta, puțini copii mai prindeau un loc lângă brad. Pare că în trei decenii de democrație tratată indolent, le-am confiscat până și Moșul, nu doar viitorul.

Străzile din Centrul Vechi care duc înspre și dinspre Piața Sfatului erau aglomerate precum mațele de caltaboș. Dacă intrai cu un aparat de fotografiat, spre exemplu pe Strada Sforii, probabil pe partea cealaltă ieșeai piftie, cu portretul imprimat pe propriile haine, gen Polaroid. Străduțele erau atât de împânzite de cozi babane la orice, încât cred că un reality show cu statul la coadă ar face senzație în România. 

Mi-a atras atenția o secvență de câteva secunde. Într-un colț al pieții, la buza unei străduțe, își duc veacul câțiva oameni ai străzii. Aproape înghețați, aceștia priveau în gol forfota din jurul bradului. Sunt de ceva vreme acolo, i-am mai observat și în zilele de vară, dar asta e altă discuție despre administrația locală dacă știe, sau nu, de ei. În timp ce un cuplu de tineri își făcea un selfie cu orașul cucerit, din poziționarea și din nemulțumirea lor, am înțeles că în cadru le intrau și oamenii străzii. Tinerii au rotit telefonul până când cadrul a devenit perfect, fără niciun zgomot de fond.

La fel s-a întâmplat și acum 31 de ani, când s-a terminat Revoluția din '89. S-au rotit doar niște cadre de partid, până când poza a ieșit perfect, cu toți comuniștii băgați sub un preș, pe care nu l-am scuturat niciodată. L-am mai curățat de niște ace, pe ici pe colo, doar când ne-a ajuns cuțitul la os, dar în rest, ne-am holbat la el, ca la un brad magic de Crăciun, ce nu-și schimbă instalația roșie de lumini, niciodată.

La mulți ani, România!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Super articol, romani de KKO care au exact ce merita. Da, la alegeri se duc aia care vor sa primeasca de pomana, nu unii care ar dori un primar mai adevarat, un ANAF mai digitalizat, profesori mai ca lumea pentru copiii lor (ce iti mai trebuie scoala? stii sa te descurci, mergi mai departe!). Scarba mi-e de acest popor......
    • Like 1
    • @ andreea dragusin
      Atunci ce mai cauti printre noi? De ce sa te mai manjesti cu KKO? Drum bun si cale batuta.
      • Like 0
    • @ andreea dragusin
      Atunci ce mai cauti printre noi? De ce sa te mai manjesti cu KKO? Drum bun si cale batuta.
      • Like 0
  • Nume check icon
    Ganditi-va cum ar fi fost daca nu era pandemie.
    • Like 0
  • Poate ca oamenii s-au saturat de uratenia in care ne-a invaluit clasa politica, si vor sa-si inmoaie putin inima in frumos. Nu puteti nega frumusetea bradului din poza. Cat despre aparenta leneveala din ziua alegerilor, ma tem ca ati interpretat-o gresit. A fost prima oara cand am lipsit voluntar de la urne, satul de minciunile si manipularile (vizibile chiar si pentru ochi mai putin antrenati) revarsate de catre mai marii neamului. Absenta la urne a fost o deligitimare a intregii clase politice, un scuipat pe fruntile lui Iohannis, Orban si a tuturor celorlalte paiate infoiate ce conduc vremelnic tara.
    • Like 2
  • Parerist check icon
    Și pe alte meleaguri e fix la fel. În perioada asta în mod normal orașul era gol, toată lumea era la ski sau în emisfera ailaltă la soare. Însă cum nu se poate pleca sunt toți stau in case și cea mai mica atracție aduna valuri de oameni. Înghesuiala de pe pârtii s-a mutat la brazii de Crăciun, sau oriunde se întâmplă ceva, orice...
    • Like 0
    • @ Parerist
      poate gresesc eu ..dar observ in acest articol mai multa rautate decat tristete sau revolta muta . ..Poate ca admiratorii orasului au vrut sa adauge o amintire ,sa faca o comparatie cu anii trecuti sau cei ce vor veni de aceea si-au dorit o fotografie "cu bradul ". Sa nu uitam ca 2020 a ramas in gandurile noastre ..un an atipic ..Eu ..eu sunt un admirator ,un indragostit de Brasov si imi este mai usor sa vad lucrurile frumoase ,minunate ale acestui oras .Poate de aceea imi place bradul ,"forfota" aceasta din jurul lui ..Ma doare ca exista lucruri grele ,urate ,ca exista oameni ai starzii ..Daca nu-i vad eu ..ei tot exista ..Ma bucur insa de Frumosul acestui oras!!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult