Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„N-am mai luat brad anul ăsta. Nu mai are cine mânca bomboanele. Ce rost are?" Crăciunul cu mama și tata pe WhatsApp

Lumini de Crăciun

Foto: Profimedia Images

Vorbesc cu tata pe WhatsApp. Stă pe canapeaua din sufrageria apartamentului din cartierul Militari, cu spatele la geam, acolo unde anul trecut beculețe colorate se aprindeau și stingeau cu lumina reflectându-se sporadic în poleiala bomboanelor atârnate pentru nepoți în pomul de Crăciun. Anul ăsta locul e gol, doar o lumină tulbure vine dinspre fereastra, creând o lumină ce desenează silueta tatălui meu. 

„N-am mai luat brad anul ăsta. Nu mai are cine mânca bomboanele. Ce rost are?" Brusc ochii îi strălucesc ciudat, dar își stăpânește lacrimile și schimbă subiectul. "Uite am aici în față o fotografie cu tine când îl țineai în brațe pe Andrei! Și uite-i pe Mihnea, Maria și Ania, mă privesc toți de pe etajere. Eu și maică-ta nu suntem singuri". 

Da, toți nepoții sunt cu ei, râd la ei și le fac cu mâna din fotografiile împrăștiate pe rafturile bibliotecii, dar nu mai ajung la bomboane. Pentru că anul ăsta nu mai există pom de Crăciun la părinții mei în casa.

Mama începe să-l certe pe tata că ține doar el telefonul și ea nu mă vede. Reușește să-l recupereze. Acum nu mă mai vede el. O întreb pe mama cum se fac sarmalele. N-am făcut niciodată. Nu a fost nevoie. Pentru masa de Crăciun ea făcea 50 de feluri de mâncare și tot avea impresia că nu a gătit destul... Eu mă gândesc să fac sarmale de vreo trei zile. Încă nici nu m-am apucat și am obosit deja la gândul cât de complicat trebuie să fie. Dar mi-e o poftă de mor, iar apropierea Crăciunului accentuează și mai mult foamea pentru bucatele mamei. Dacă aș fi fost în România sigur îmi făcea ea de toate și mi le trimitea... 

Nepoții nu au bomboane, iar eu mă apuc de sarmale.

Nu e singura "ciudățenie" pe care 2020 a adus-o în viața mea. Dacă pandemia n-ar fi existat n-aș fi ajuns să mă sperii la fiecare strănut și tuse auzite printre rafturile unui magazin, n-aș fi ocolit oamenii pe stradă și n-aș fi fost bolnavă în capul meu de Covid de cel puțin cinci ori din primăvara și pana acum; n-aș fi purtat numai pijamale și treninguri, n-aș fi pus murături și n-aș fi făcut zacuscă, n-aș fi gătit sute de clătite pe care apoi să le mănânc împreună cu soțul meu în fața computerelor, cu videoZoom dat pe "off".

Pandemia asta nu m-a lăsat să-mi fac planuri, sa respir liber, sa vad fețele oamenilor, sa citesc în cafenele și să-mi fac noi prieteni. Pandemia nu m-a lăsat să vin acasă de Crăciun și să-mi îmbrațisez părinții, frații și prietenii.

Pandemia asta a furat pomul de Crăciun din casa părinților mei și bomboanele nepoților lor.

Și a furat mult mai multe din viețile a milioane de oameni.

Sper că acest Crăciun va rămâne "un caz izolat". 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cam prea triste relatările autoarei și un pic egoiste.
    Seamănă cu cele ale părinților - în fond, bradul de Crăciun nu e chiar același lucru cu bomboanele....
    • Like 0
    • @ aurora oncescu
      Delia MC Delia MC check icon
      Peste tot am dat de aceeași opinie. Pe care eu n-o împărtășesc.
      Nu știu de unde atâta indiferență și lipsă de empatie. Habar n-am cum au ajuns oamenii așa. Ori erau așa și n-am știut?
      Bomboanele înseamnă copii. Bradul de Crăciun e un simbol al bucuriei și clipelor trăite împreună cu familia. Fiindcă nu e un simbol creștin.
      Nu mi se pare egoist. E zugrăvită întâi decepția părinților. Ei nu au mai făcut brad: "da, toți nepoții sunt cu ei, râd la ei și le fac cu mâna din fotografiile împrăștiate pe rafturile bibliotecii, dar nu mai ajung la bomboane. Pentru că anul ăsta nu mai există pom de Crăciun la părinții mei în casa." Nici o clipă n-a fost vorba de amărâtele de bomboane. Lumea înțelege efectiv mot-à-mot, asta când și dacă înțelege, ori aici e vorba de o simbolistică deloc avansată.
      Nu mă refer explicit la dvs ci la toți cei care citesc, se pare, cu mintea în altă parte. Și puși în primul rând pe bășcălie. Ori pe criticat ori judecat. De parcă le lipsește compasiunea.
      Exact așa ne afectează pandemia. Citiți și articolul de azi al dlui Bizdadea parcă.
      Dar să vedem și partea bună: înseamnă că unii au încă rezerve de optimism și nenorocirea asta nu i-a prea afectat.
      • Like 1
  • Mdaaa pt asemenea articol exista Facebook. Nici nu pot sa il numesc articol de fapt. Chiar se poate posta orice pe Republica.ro?
    • Like 1
  • Publicarea acestor rânduri alintate şi anoste pare o afacere de casă a redactorilor Republicii. Nu pandemia a furat pomul de Crăciun și bomboanele nepoților din casa părinților dumneavoastră, dacă înţelegeţi ce vreau să spun.
    Un an nou mai bun, sănătate şi inspiraţie...
    • Like 1
  • Salve!
    -Fie să vie ani buni!
    Narcis Purice
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult