O poveste fascinantă: țara minusculă care se reconstruiește cu ajutorul „inteligenței artificiale”. Cum a început totul

sursa foto: Profimedia

În 1994, Vince Cate, un informatician american cu poftă de aventură, debarca in Anguilla, o insulă din Caraibele de Est, lungă de vreo 26 de kilometri și lată pe alocuri de doar cinci. In anii ‘90, Anguilla avea doar vreo 15.000 de locuitori, iar oamenii trăiau o viață simplă, fără mall-uri, autostrăzi și, la momentul respectiv, fără internet. Cate venise tocmai fiindcă își dorea sa deschidă o mică afacere vânzând servicii de internet, pentru că nimeni de pe insulă nu putea trimite sau primi e-mail-uri sau naviga pagini web. Primul lucru pe care a trebuit să-l facă a fost să rezerve un domeniu de e=mail. Așa că l-a contactat pe Jon Postel, persoana care administra pe atunci sistemul global de domenii al internetului, inclusiv cunoscutele domenii .com sau .org. Postel i-a răspuns că nimeni nu cumparase domeniul .ai. Cate a plătit o sumă modestă pentru dreptul de a deține domeniul .ai și și-a văzut de treabă.

Ce nu știau Cate, Postel sau guvernul din The Valley (capitala Anguillei, un orășel din centrul insulei) era că cele două litere atribuite insulei în mod birocratic, conform standardului ISO 3166-1, aveau să devină peste trei decenii cel mai interesant domeniu de internet din lume.

Pana acum câțiva ani, insula era cunoscută pentru trei lucruri: turismul de lux (plajele de aici au fost votate printre cele mai frumoase din Caraibe), pescuitul de languste și un mic sector financiar de offshore, similar cu cel din insulele Cayman, Bermuda sau Bahamas. Nu exista impozit pe venit, pe profit sau pe capital, așa că. de-a lungul anilor, câteva zeci de fonduri, companii de asigurări și brokeri se alăturaseră pescarilor și angajaților din industria hotelieră.

Însă acum zece ani, două crize au devastat economia locală. Uraganul Irma a distrus insula în 2017, provocând pagube de 320 de milioane de dolari. Apoi, pandemia a dus turismul aproape la zero în 2020 și 2021.

În tot acest timp, .ai a continuat să existe ca un detaliu administrativ obscur. Câteva firme din Anguilla își înregistraseră site-uri pe el, dar nimeni altcineva nu era interesat. Veniturile pe care domeniul le aducea în bugetul insulei erau neglijabile.

La un moment dat, Cate și-a dat seama că domeniul nu ar trebui să stea pe numele lui, ci pe al guvernului. A trecut contractul în numele guvernului, însă autoritățile din Anguilla nu aveau oameni care sa mențină serviciul, așa că au angajat o companie din Taiwan să-l gestioneze, la fel cum alte insule din zona Caraibelor au procedat cu domeniile lor. Compania respectivă a funcționat câțiva ani, apoi a dispărut. Nu mai răspundea nimeni la e-mail-uri sau la telefon. Cate și guvernul din Anguilla au reușit să recupereze domeniul, dar alte insule mai mici au avut mai puțin noroc: câteva și-au pierdut domeniile de tot sau le-au cedat pe sume foarte mici unor corporații străine.

Între timp, în lumea tehnologiei, un nou val al inteligenței artificiale începe sa crească, la sfârșitul anului 2020. Astfel, între 2017 și 2022, înregistrările de domenii noi .ai au crescut constant, ajungând la circa 144.000 de domenii active.

Apoi, la sfârșitul lui 2022, OpenAI a lansat ChatGPT.

În lunile care au urmat, piața domeniilor .ai a explodat. În cinci luni, vânzările s-au multiplicat de aproape patru ori. Până la sfârșitul lui 2023, numărul domeniilor active ajunsese la 354.000. Iar astăzi, în 2026, a fost depășit pragul de un milion.

Pentru Anguilla, sumele generate din vânzările de domenii .ai au început sa devină spectaculoase. În 2018, The New York Times raporta că Anguilla câștiga din .ai circa 2,9 milioane de dolari pe an. În 2023, suma a urcat la 32 de milioane, ceea ce reprezenta peste 10% din PIB-ul teritoriului. Jose Vanterpool, ministrul Infrastructurii și Comunicațiilor din Anguilla, a declarat într-un interviu pentru BBC că, dacă înainte de explozia AI, veniturile din domenii reprezentau sub 1% din bugetul statului, până în 2025 aveau să ajungă la circa 47%.

În prezent, prețul minim al unui domeniu .ai este de 140 de dolari pe an, stabilit de guvernul din Anguilla. Companiile care se ocupă de vânzarea de domenii mai adaugă propriile marje, așa că un domeniu obișnuit ajunge la 150-200 de dolari anual. Ca să facem o comparație, un .ro costă 8-10 dolari pe an.

Pe piața secundară, însă, domeniile .ai se vând astăzi cu sume colosale. Cel mai scump domeniu .ai vândut public a fost fin.ai, pentru care compania de AI Intercom a plătit un milion de dolari în martie 2025. Dar recordul absolut aparține unui alt domeniu, vândut în noiembrie 2023 pe Escrow.com, cu un milion și jumătate de dolari.

Anguilla nu e prima țară mică ale cărei două litere de internet au stârnit interesul global. Tuvalu, un stat-insulă din Pacific, a trecut printr-o experiență similară cu domeniul .tv. Diferența este că Tuvalu a cedat administrarea domeniului unei mari companii străine printr-un contract pe 50 de ani, iar cea mai mare parte a banilor au ajuns în bugetul companiei și nu al insulei. Anguilla a procedat invers: a păstrat drepturile de vânzare, iar guvernul încasează aproape toate taxele de înregistrare. Din ianuarie 2025, administrarea sistemelor IT a fost delegată companiei Identity Digital, dar termenii sunt mult mai favorabili decât ce a obținut Tuvalu în anii '90.

Povestea Anguillei e fascinantă. O insulă mică, lovită de uragane și de pandemie, ajunge să dețină una dintre cele mai valoroase resurse digitale ale planetei. Dar totuși, ce se întâmplă dacă industria AI își pierde din avânt sau dacă un alt domeniu devine mai la modă? Economia Anguillei a devenit tot mai dependentă de o sursă de venit pe care nu o controlează cu adevărat, fiindcă cererea vine din afara insulei.

Deocamdată, însă, banii curg, iar Guvernul îi investește în extinderea pistei aeroportului, pentru a primi avioane mai mari și, implicit, mai mulți turiști, în reconstrucția de după uragan și în infrastructura digitală.

Anguilla, o insulă pe care aproape nimeni nu ar putea-o găsi pe hartă, a devenit acum asociată cu cea mai importantă tehnologie a deceniului, doar pentru că, în urmă cu 30 de ani, un turist din America a întrebat dacă poate administra niște litere pe care nimeni altcineva nu le voia.