Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Terenurile din jurul nodurilor rutiere ale Autostrăzii A0 din București, magnet pentru investitori. Piața terenurilor din România a încheiat 2024 cu tranzacții de 450 milioane euro

teren rezidential

foto Praethip Docekalova / Panthermedia / Profimedia

În pofida climatului dificil, marcat de incertitudini privind evenimente politice si evoluții economice, piața terenurilor din România a încheiat anul 2024 cu un rezultat solid de tranzacții de aproximativ 450 milioane euro, nivel comparabil celui din anul precedent, potrivit estimărilor Colliers. Compania de consultanță imobiliară contorizează tranzacțiile care implică terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale urbane sau în zone periurbane. Piața de terenuri continuă așadar să demonstreze o dinamică semnificativă prin tranzacții de amploare, inclusiv finalizarea unor deal-uri inițiate în anii anteriori, în contextul temperării activității din perspectiva tranzacțiilor nou-inițiate.

Volumul tranzacțiilor din 2024, estimat la aproape 450 de milioane de euro, include active mixte, terenuri cumpărate „la pachet” cu proiecte generatoare de venituri și parteneriate precum schimburi de teren cu metri pătrați construiți sau joint ventures. Acest aspect complică o evaluare precisă a valorii pieței. Volumul total de activitate este comparabil celui din 2023, chiar daca numărul de tranzacții este ceva mai mic. Investitorii locali continuă să domine piața, iar cei internaționali adoptă o poziție mai rezervată, influențată de incertitudini legate de stabilitatea politică și evoluția economiei. Cererea se concentrează în special pe sectorul rezidențial, cu accent pe București și zona metropolitană, dar și pe cele mai mari orașe regionale, unde cumpărătorii identifică oportunități pentru a achiziționa terenuri valoroase.

Așteptările pentru acest an au fost rezervate, investitorii și dezvoltatorii adoptând o poziție prudentă, influențată de incertitudinile legate de rezultatele alegerilor, politicile guvernamentale și evoluția anumitor indicatori economici, precum ratele dobânzilor și inflația. În București, dar și în câteva orașe regionale mari, blocajele administrative au întârziat semnificativ tranzacțiile. Multe decizii de achiziție au fost condiționate de vânzările din portofoliul existent, pe fondul unei schimbări de strategie. Unii investitori au renunțat la terenuri care nu mai corespundeau planurilor de business actuale, concentrându-se pe achiziții aliniate noilor obiective. Blocajele administrative și dificultatea obținerii avizelor de construire continuă să fie principalii factori care frânează ritmul pieței.

Deși moderată, cererea de pe piața terenurilor în 2024 a cuprins diverse sectoare precum rezidențial, retail, hoteluri, medical, industrial, energie sau agri-business. Bucureștiul și zona metropolitană au dominat piața, generând 80% din volumul de tranzacții, cu sectorul rezidențial reprezentând 70% din acesta. Achizițiile majore au vizat platforme precum Roca pe Bulevardul Preciziei, Muntenia pe Bulevardul Progresului sau terenuri mari în zona Sisești, destinate proiectelor rezidențiale. Interesul pentru zonele metropolitane (Pipera, Corbeanca, Buftea, Snagov) și terenurile cu autorizație de construire sau PUZ a fost ridicat, datorită posibilității evitării blocajelor urbanistice.

Retailul, cu o pondere de circa 20% din volumul pieței, a fost influențat de închiderea unor tranzacții mai vechi, precum vânzarea platformelor Helitube și Filan din București, dar și de achiziții de terenuri pentru parcuri de retail sau galerii comerciale în diferite orașe din țară. În sectorul office, au atras atenția tranzacții precum adjudecarea, prin licitație, a terenului Romaero de către One United Properties, alături de câteva achiziții strategice pentru potențiale dezvoltări viitoare în cadrul unor proiecte mixte.

În afara Bucureștiului, cererea de terenuri pentru rezidențial a crescut, în special în orașe precum Timișoara, Brașov și Constanța, unde sunt, de asemenea, planificate proiecte mixte. Retailul s-a concentrat pe parcuri comerciale și extinderi strategice, în timp ce multe terenuri mari din afara orașelor, până acum vizate pentru rezidențial, au atras investitori din energie regenerabilă, logistică și agri-business, datorită prețurilor mai accesibile. Investitorii români au fost cei mai activi cumpărători de terenuri în 2024, urmați de retailerii străini. Deși piața a fost mai rezervată, aceasta a continuat să ofere oportunități variate, adaptate la noile condiții economice.

Oferta de terenuri a crescut în 2024, susținută de proprietari cu nevoie de lichidități și de dezvoltatori care și-au schimbat strategiile, vânzând o parte din terenurile din portofoliu. Proprietăți scoase la licitație de mult timp au fost în sfârșit adjudecate, iar zonele din jurul nodurilor rutiere ale Autostrăzii A0 din București au devenit puncte fierbinți pentru investitori. Astfel, prin adaptabilitate și repoziționarea strategiilor, investitorii au reușit să își diversifice oportunitățile, iar piața s-a menținut echilibrată. Interesul pentru parteneriate de tip joint venture a crescut, dezvoltatorii utilizând această strategie pentru a reduce riscurile, mai ales când terenurile nu pot fi urbanizate imediat. Această tendință subliniază, la rândul său, adaptarea pieței și nevoia de soluții pe termen mediu și lung.

În anul care a început, apetitul pentru investiții în terenuri va depinde într-o măsură importantă de stabilitatea politică și administrativă. Blocajele recente au întârziat mai multe tranzacții, care sunt însă așteptate să se finalizeze în prima jumătate a lui 2025. Deși climatul incert persistă, potențialul de dezvoltare pe termen lung al României va atrage inclusiv investitori internaționali noi, în timp ce investitorii locali vor rămâne foarte activi și vor continua să securizeze active strategice. Majoritatea proprietarilor sunt bine capitalizați și așteaptă condiții de piață mai favorabile, în timp ce cumpărătorii speculează oportunitățile pentru a obține cele mai bune oferte. Investitorii care își asumă riscuri în această perioadă de incertitudine pot obține beneficii semnificative pe termen mediu și lung, iar o redresare economică e posibil să aducă aprecieri importante de valoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult