Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Terorismul e iar „la modă”. Cine se află în spatele atacului de la Moscova

Imagine cu atacul terorist din sala de concerte Crocus City Hall. Foto: Kommersant Photo Agency / ddp USA / Profimedia

Foto: Kommersant Photo Agency / ddp USA / Profimedia

Peste 133 de oameni au fost uciși și alți zeci au fost răniți în cel mai grav atac terorist din Rusia din ultimii ani. Atacul a avut loc la câteva zile după ce Vladimir Putin și-a început al cincilea mandat de „președinte-dictator” al Rusiei.

Organizația teroristă Stat Islamic a revendicat atacul, lăudând „luptătorii islamici” care l-au comis. Potrivit The Guardian, mulți comentatori și oficiali americani au indicat ca atacatorii făceau parte din filiala ISIS din Afganistan, cunoscută drept ISIS-K. Aceasta a fost înființată în 2015, iar o analiză a platformei The Conversation arată că modul de operare al atacului se potrivește și cu atacurile anterioare ale membrilor organizației teroriste Stat Islamic.

Firește, agențiile de informații internaționale știu bine cu ce se ocupă ISIS-K. Această ramură a teroriștilor Daesh a încercat să a planificat circa 30 de atacuri teroriste în nouă țări în ultimii doi ani.

ISIS-K a fost supus unei presiuni enorme din partea forțelor speciale afgane și a trupelor americane înainte ca SUA să se retragă complet din Afganistan la finalul verii din 2021. Iar The Conversation mai scrie că, deși această presiune a continuat sub conducerea talibanilor, ISIS-K a crescut în forță în ultimii ani, câteva mii de luptători acționând acum în aproape fiecare dintre cele 34 de provincii din Afganistan.

ISIS-K s-a concentrat în principal pe o campanie locală până relativ recent. A lansat sute de atacuri atât asupra țintelor civile, cât și asupra forțelor de securitate, inclusiv asupra forțelor occidentale, în Afganistan. Două atacuri din 2020 au vizat o maternitate din Kabul și Universitatea din Kabul. Altele au lovit moscheile și alte locuri de adunare ale minorităților etnice și religioase din Afganistan, se mai arată în analiza The Guardian.

Imagine cu teroriștii suspectați că au comis atacul de vineri. Foto: Natsecjeff/X


SUA aveau informații că teroriștii ISIS-K vor începe să atace și i-au avertizat pe ruși

Teroriștii ISIS-K au fost, de asemenea, responsabili pentru atacul asupra aeroportului internațional din Kabul, din 2021, care s-a soldat cu uciderea a 13 militari americani și peste 150 de civili în timpul evacuării haotice a SUA.

Teroriștii ISIS-K au efectuat atacuri teroriste și în Tadjikistan și Pakistan, vecini ai Afganistanului, iar la începutul acestui an, SUA au interceptat comunicări care confirmau că gruparea teroristă a comis două atentate cu bombă în Iran, soldate cu aproape 100 de morți, deși ISIS-K nu a revendicat responsabilitatea pentru această atrocitate, mai notează The Guardian.

În plus, la începutul acestei luni, cel mai înalt general american din Orientul Mijlociu a declarat că ISIS-K ar putea ataca interesele americane și occidentale din afara Afganistanului „în doar șase luni și fără niciun avertisment”.

În completare, experți precum Greg Barton (profesor australian de Politici Islamice Globale), avertizează că dacă ISIS-K este într-adevăr responsabil pentru atacul de la Moscova, ar trebui ca Europa să se pregătească pentru un nou val de tentative de atacuri teroriste, în ciuda faptului că autoritățile europene au arestat, în mai multe rânduri, agenți ai ISIS-K.

Imagine cu  atacul terorist de vineri de la Moscova. Foto: Profimedia Images

Concret, după ani de avertismente că Statul Islamic își reface capacitatea și hotărârea de a relua o campanie teroristă internațională, atacul de vineri de la Moscova arată că amenințarea teroristă este imediată și substanțială.

Conform BBC News, SUA au avertizat Rusia la începutul lunii martie că ar există informații cu privire la planificarea de către ISIS-K a unor atacuri teroriste la Moscova în preajma zonelor unde există aglomerări mari de oameni. 

Putin nu i-a crezut pe americani și a încercat să dea vina pe Ucraina

Numai că aceste avertismente au fost respinse de Putin, regimul de la Kremlin spunând că acestea nu sunt altceva decât „parte dintr-o încercare de discreditare a Rusiei”.

Firește, Putin a încercat să îndrepte vina spre Ucraina. Sâmbătă, într-un discurs televizat straniu de scrut față de prelegerile sale de ore întregi (care a durat doar 5 minute), Putin a spus că Rusia i-a arestat pe toți cei patru teroriști înarmați responsabili de atac. În plus, dictatorul de la Kremlin a sugerat, fără dovezi, că Ucraina ar fi fost implicată în atac, spunând că atacatorii plănuiau să fugă în Ucraina, iar autoritățile de la Kiev ar fi fost dispuse să-i ajute, după cum mai arată The Guardian.

Vladimir Putin în discursul televizat. Foto: Profimedia Images

Ucraina, care de peste doi ani se apără de invazia pe scară largă a Rusiei, a negat în mod repetat orice legătură cu atacatorii, iar Ministerul ucrainean de Externe a etichetat acuzațiile Moscovei drept o încercare a Kremlinului de a mobiliza cetățenii ruși împotriva Ucrainei și de a încerca să distanțeze comunitatea internațională de guvernul de la Kiev.

După cum notează Politico Europe, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în discursul său de sâmbătă seara, l-a învinuit pe Putin pentru că a trimis trupe în Ucraina în loc să apere cetățenii ruși de atacurile teroriste interne.

De ce teroriștii islamiști sunt supărați pe Rusia lui Putin

Atât Statul Islamic, în general, cât și ISIS-K, în special, și-au proclamat de mult timp intenția de a lovi Rusia, mai arată The Conversation. Teroriștii au criticat ocupația militară anterioară a Rusiei în Afganistan în anii ‘80 și represiunea comunităților musulmane din Rusia, în special cea petrecută în Caucazul de Nord, așa cum indică și CNN

De asemenea, teroriștii au mai criticat rolul Rusiei în furnizarea de sprijin pentru regimul brutal al dictatorului sirian Bashar al-Assad. Vocile occidentale specializate în terorism spun că probabil oportunitatea și personalul au fost factorii care au determinat gruparea teroristă să aleagă Moscova ca țintă pentru atacul de vineri, mai mult decât orice alt loc.

Vladimir Putin și Bashar al-Assad. Foto: Profimedia Images

În ultimele decenii, mai subliniază The Guardian, numeroase facțiuni islamiste extremiste și-au mutat atenția de la ținte pur locale la cele internaționale. Motivele pot varia de la o grupare la alta. Uneori, un nou lider propunere o agendă personală, alteori, lansarea unui șir de atacuri teroriste internaționale este văzută ca o modalitate de a atrage noi recruți, de a obține noi resurse de la sponsori sau de a mobiliza adepții, altfel dezamăgiți de eșecurile în plan local. 

Michael Kugelman, cercetător în cadrul Centrul Wilson din Washington, crede că ISIS-K „vede Rusia ca fiind complice la activități care îi asupresc în mod regulat pe musulmani”. Liderii ISIS-K ar putea, de asemenea, să vadă Rusia, împreună cu China și alte țări, ca fiind importante pentru continuarea guvernării talibanilor și astfel încearcă să le submineze din interior. De aceea, atacul terorist de vineri ar putea să aibă la bază combinarea agendelelor locale cu cele mai globale.

Imagine cu personalul nou recrutat al forțelor de securitate talibane. Foto Mohsen KARIMI / AFP / Profimedia

Atacul terorist de la Moscova reprezintă o amenințare pentru Occident

atacurile teroriste, inclusiv cele comise în regimuri brutale precum Iran sau Rusia, sunt atacuri tragice asupra oamenilor obișnuiți care nu sunt vinovați de politicile guvernelor sub care sunt forțați să trăiască. Atunci când sunt atacate, mai scrie The Conversation, regimurile autoritare au tendința de a răspunde cu represalii brutale, care sunt susceptibile de a conduce la cicluri de violență, cu mai puțină reținere și responsabilitate decât în cazul operațiunilor antiteroriste din societățile deschise.

Ofițeri ruși din cadrul forțelor de ordine patrulează în Moscova după atacul terorist de vineri seară. Foto: Profimedia Images

Indiferent de modul în care Putin și Kremlinul aleg să reacționeze, atacul vine ca o reamintire a faptului că amenințarea terorismului reprezentată de grupuri teroriste precum Statul Islamic și al-Qaeda este acum din nou în creștere. După cinci ani în care au acționat în principal în Asia de Vest, Orientul Mijlociu și Africa, aceste grupări teroriste reprezintă din nou o amenințare pentru Occident.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult