Testul simplu pe care îl pică 40% dintre elevii români: „În Copenhaga sunt 3 grade, în Oslo sunt minus 6 grade. Care e diferența de temperatură?”

sursa foto: Profimedia

Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, a vorbit despre testele PISA și alte tipuri de testări care arată gradul analfabetismului funcțional și al calității educației în România.

Întrebat cine este responsabil sau vinovat pentru rezultatele slabe înregistrate de elevii români, Sorin Costreie a răspuns: „Nu aș vorbi numai de PISA, care e parte a OECD-ului, iar testarea se face la elevii de liceu de 15 ani. Mai este și TIMSS, iar săptămâna trecută au fost lansate două rapoarte, făcute de UNICEF, despre literația științifică și literația digitală.

Ce ne arată aceste teste? De asta se numesc teste standardizate, pentru că ne pun în corelație cu alte țări, care testează cam aceleași lucruri. Rezultatele, exact cum spuneați, nu sunt foarte bune, ca să fiu diplomat, sunt îngrijorător de proaste, în sensul următor, și o să iau un singur exemplu dintr-un astfel de test.

Copilul este întrebat cât face 3 + 6. 90 și ceva la sută dintre copiii noștri vor spune corect 9. Se avansează pe parcursul testului și, la un moment dat, revine o întrebare în felul următor: ”În Copenhaga sunt 3 grade, la Oslo sunt -6 grade. Care e diferența de temperatură dintre Oslo și Copenhaga?”. Aici, pierdem 40 și ceva la sută dintre copii. Enorm!

Ce înseamnă această pierdere? Înseamnă trecerea de la a memora tabla adunării, că asta se făcea în primul caz, la a o aplica la un caz real. Gândiți-vă că trebuie să călătorească de la Oslo la Copenhaga și trebuie să vadă cu ce se îmbracă. Deci e un caz real, de viață.

Iar asta mie îmi arată că educația noastră, și știm din multe alte surse, este bazată în mod fundamental pe repetiție, pe memorare, pe reproducere. Și nu pe capacitatea copilului de a-l ajuta să navigheze. Rolul educației este să îi învețe pe copii să fie niște marinari care au repere în acest ocean social, iar prin asta înțeleg familie, job, societatea ca atare, ceea ce nu se întâmplă”.

„Dacă elevul doar reproduce ce i-a spus ChatGPT, atunci e dezastru”

Întrebat, în contextul avansului inteligenței artificiale, unde vor ajunge copiii, ținând cont că astăzi au toate răspunsurile „pe tavă”, și dacă capacitatea lor de a raționa și a memora va fi diminuată de interacțiunea permanentă cu ChatGPT, Sorin Costreie a răspuns: „Nu aș individualiza doar cu ChatGPT, mai există și Grok, și Gemini, platformele acestea de inteligență artificială, care sunt niște instrumente. Dacă noi le folosim corespunzător, ele pot să devină folositoare și să ne salveze timp”.

Confruntat cu ideea că 90% dintre copii își fac temele cu ChatGPT, fără a mai parcurge procesul de a urma un raționament, consilierul prezidențial a răspuns: „Dacă noi suntem pe modelul acesta repetitiv, iar copilul întreabă, ia răspunsul și apoi vine în fața profesorului și doar reproduce ce i-a spus ChatGPT sau Gemini sau Grok sau alte astfel de aplicații de inteligență artificială, atunci e dezastru.

Dacă însă copilul doar se verifică, adică noi îl încurajăm să fie creativ, să gândească o problemă și doar se verifică, în sensul de a vedea dacă este corect, dacă mai sunt și alte alternative, atunci acest instrument poate să devină benefic”.

Întrebat dacă nu cumva aceasta este și o problemă a profesorului sau a sistemului de educație, care nu găsește o metodă prin care, odată cu apariția acestor noi unelte, să provoace copilul să gândească, dar folosindu-le, Sorin Costreie a răspuns:

„Da, aici văd două mari probleme. Vorbim de educație, deci vorbim de cunoaștere, iar în cunoaștere nu doar ținta este importantă, ci și drumul prin care ajungi la această țintă. Iar atunci rolul profesorului, care trebuie să se adapteze acestui context, este să-l facă pe elev să caute, dar să caute răspunsuri în așa fel încât să dobândească și cunoaștere, nu să vină doar cu răspunsul. Deci, într-adevăr, provocarea cea mare pe care o văd este la nivelul profesorilor.

La nivelul societății, însă, văd o altă mare problemă. La sfârșitul anului trecut am văzut un studiu în SUA, dar nu cred că situația e diferită în Europa și nici la noi, în care 20% din adolescenții americani spuneau că fie au avut o relație romantică cu inteligența artificială, fie știu pe cineva care a avut o relație romantică cu inteligența artificială.

Or, aici nu mai vorbim despre un instrument, vorbim despre o însingurare la nivelul societății, iar oamenii se duc către un „ceva” care le satisface o nevoie normală, omenească: sunt ascultați, nu sunt contraziși, sunt acolo 24 din 24 de ore. Dar eu vă întreb: ce partener real din lumea asta satisface aceste condiții? Deci acei copii, dacă încep viața așa, după aceea au un referențial de negăsit în lumea reală, deci ei intră „mutilați”, pentru că o să se gândească permanent la acel program care le satisfăcea toate aceste nevoi. Asta mi se pare o mare problemă.

Recent, a fost un caz în Japonia, cu o doamnă de 30 și ceva de ani care s-a căsătorit cu un astfel de personaj. Deci diferența dintre real și imaginar și digital se șterge și se estompează, iar asta duce la tot felul de alienări”.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp