Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

The Times: „Măcelarul din Mariupol” aplică în Ucraina atrocitățile din Siria

Mihail Mizintev

Foto: Getty Images

În spatele atrocităților comise în Mariupol, orașul-port ucrainean, distrus de bombardamentele rusești, se află generalul-colonel Mihail Mizințev, cunoscut ca „măcelarul din Mariupol”, relatează The Times, scrie digi24.ro. Acesta a coordonat și forțele armate care au distrus, acum cinci ani, orașul Alep, din Siria.

Mizințev, în vârstă de 59 de ani, este șeful Centrului Național pentru Coordonarea Apărării, o structură de comandă înființată în 2014 pentru a conduce operațiunile militare ale Rusiei.

„El a ordonat bombardarea maternității, a spitalului de copii, teatrului, caselor civililor. El este cel care distruge Mariupol, așa cum a distrus orașele siriene”, a spus Serghei Bratciuk, purtătorul de cuvânt al cartierului general militar din Odesa.

Oleksandra Matviciuk, șefa Centrului pentru Libertăți Civile din Ucraina, a cerut ca Mizințev să fie acuzat de crime de război la Haga.

Într-un apel telefonic interceptat și publicat de serviciile de securitate ucrainene în această săptămână, Mizințev părea să ceară ca unui ofițer să i se taie urechile, ca pedeapsă pentru că nu purta uniforma corectă.

„Uitați-vă la gunoiul ăla care stă acolo, încruntat, cu ochii de bovină, arătându-mi fața aia nefericită, mutra lui împuțită. „De ce mai e în armată? Și de ce ar trebui să-mi pierd timpul cu mizeria asta? Dacă ești șeful unei unități, poartă-te ca atare. De ce mai are fața întreagă? De ce nu i s-a tăiat urechea? De ce nu șchiopătează?”, se aude în înregistrare.

În ședințe înregistrate și publicate de televiziunile ruse de stat, Mizințev a spus că „bandiții”, „neonaziștii” și naționaliștii ucraineni s-au implicat în „teroarea în masă” și au comis o serie de crime. El a mai susținut că Rusia nu folosește arme grele împotriva orașului.

„S-a dezvoltat o teribilă catastrofă umanitară. Toți cei care depun armele primesc garanții pentru a pleca în siguranță din Mariupol”, a spus el într-o conferință a Ministerului Apărării, săptămâna aceasta.

Între 100.000 și 200.000 de oameni sunt blocați în Mariupol, fără hrană, apă, energie sau căldură.

Joi, s-a ajuns la un acord pentru stabilirea a șapte coridoare umanitare pentru evacuarea civililor din orașele ucrainene, potrivit vicepremierului Irina Vereșciuk. Dar evacuarea civililor din Mariupol a întâmpinat probleme. Fiecare parte a dat vina pe cealaltă pentru eșecul operațiunilor de scoatere a civililor din Mariupol. Autoritățile ucrainene au acuzat de asemenea Moscova că a deportat 15.000 de civili în Rusia.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ce face acest criminal dovedeste ca este impreuna cu TARTORUL lui de la Kremlin,din preistoria omenirii,n-are simturi decat de pradator si ucigas cu sange rece.
    • Like 1


Îți recomandăm

Neptun Deep

Auzim frecvent sintagma „România- hub energetic regional”, o etichetă care hrănește un tip de mândrie cu rădăcini în mitologia industrială de dinainte de 1989. O analiză rece, profesionistă, lipsită de sloganuri ar putea să ne ducă la concluzia că ideea de „hub energetic regional” poate fi o capcană strategică.

Citește mai mult

Andrei Negulescu

Mai puțină muncă manuală, erori reduse aproape la zero, control sporit și o relație mai matură cu clientul – acestea sunt doar câteva dintre transformările aduse de digitalizarea contabilității. Nu vorbim doar despre eficiență, ci despre un avantaj strategic real.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Petrut Rizea

Tot mai des auzim că „nu mai există respect ca înainte”. Formula pare banală, dar în spatele ei se ascunde o realitate vizibilă în multe spații ale vieții cotidiene: în școli, în instituții, în trafic, pe rețelele sociale, chiar și în familie. Nu este vorba doar despre politețe sau despre formule de adresare, ci despre o schimbare mai profundă, e despre felul în care ne raportăm unii la alții și la reguli.

Citește mai mult