Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ți s-a întâmplat vreodată să ai o opinie despre ceva, dar să spui ceea ce vor ceilalți să audă? Dacă da, este foarte posibil să fii o victimă a paradoxului Abilene

oameni pe strada 2024

Foto: Gari Wyn Williams/ Alamy/ Profimedia

Ți s-a întâmplat vreodată să ai o opinie despre ceva și când ajungi să îți spui părerea în public să spui ceea ce vor ceilalți să audă păstrându-ți opinia doar pentru ține?

Dacă da, este foarte posibil să fii o victimă a paradoxului Abilene.

Povestea din spatele paradoxului Abilene

Jerry B. Harvey, un expert în management, a introdus pentru prima dată paradoxul Abilene într-un articol din 1974 intitulat Paradoxul Abilene: Managementul acordului.

Paradoxul este numit după o anecdotă din viața reală, în care Harvey și familia să au fost de acord să meargă într-o călătorie lungă și inconfortabilă până în Abilene, Texas, chiar dacă niciunul dintre ei nu dorea cu adevărat să meargă.

Într-o zi călduroasă, în Coleman, Texas, soț, soție și părinții ei stăteau pe verandă, sorbind limonadă. Socrul sugerează să conducă 53 de mile până la Abilene pentru a lua masa, lucru cu care ceilalți trei sunt de acord în ciuda rezervelor pe care le aveau.

Călătoria la Abilene într-o mașină fără aer condiționat a fost incomodă, iar masă a fost, de asemenea, neatrăgătoare. Membrii grupului s-au plâns de decizia lor de a merge la Abilene pe drumul de întoarcere la Coleman. În ciuda rezervelor inițiale, toți membrii familiei au fost de acord cu planul pentru că nu doreau să supere pe nimeni.

Ce este paradoxul Abilene?

Paradoxul Abilene este un bias cognitiv, adică o eroare de gândire ce apare când interpretăm și procesăm informațiile despre lumea din jur.

Sunt cunoscute mai mult de 250 de biasuri cognitive și efecte ale acestora care ne afectează judecată și luarea deciziilor.

Paradoxul Abilene apare atunci când un grup de oameni decide de comun acord să acționeze într-un mod care contrazice preferințele fiecărui membru.

Acesta se bazează pe faptul că în grupuri și organizații, oamenii își creează propria "realitate socială subiectivă" determinată de felul în care ei se raportează și percep angajamentul față de grup. De exemplu, oamenii care lucrează într-un proiect iau o decizie cu care în public toată lumea este de acord deși în particular fiecare știe că este o decizie greșită.

Paradoxul Abilene este confundat adesea cu „gândirea de grup” (group think), dar cele două au caracteristici diferite.

„Gândirea de grup” apare atunci când un grup de oameni acordă prioritate consensului și coeziunii in detrimentul gândirii critice și a luării independente a deciziilor.

Cercetătorul Yoonho Kim explică faptul că, în cazul ‘’gândirii de grup’’, o decizie unanimă este condusă de dorința "de înaltă energie" pentru coeziune și armonie de grup.

„Paradoxul Abilene” apare într-o stare de „energie scăzută” în care există teamă de a nu perturba echilibrul.

De ce apare paradoxul Abilene?

Paradoxul Abilene poate să apară din mai multe motive:

  • Frica de a fi diferit și de a nu fi considerat oaia neagră a grupului
  • Incapacitatea de a fi onest cu ține însuți
  • Lipsa de încredere în propria persoană
  • Comunicare ne-asertivă, defectuoasă
  • Nu vrei să riști să te expui și să fii pedepsit
  • Frica de a nu fi acceptat de grup sau de a fi chiar exclus
  • Nu există siguranță psihologică
  • Nevoia de acțiune este mai importantă decât părerile personale
  • Reticență în a acționa în moduri care contrazic acțiunile grupului.

Eșecul de a gestiona acordul într-un grup nu pare un lucru foarte rău la prima vedere, dar dacă la nivel individual erodează încrederea și subminează capacitatea noastră de a rezolva problemele cu care ne confruntăm, la nivel de grup poate avea consecințe catastrofale.

Există opinia că tragedia navetei NASA din 1986, în care toți cei șapte membri ai echipajului și-au pierdut viața, este un exemplu în care a funcționat Paradoxul Abilene. După mai multe întârzieri și anulări ale lansării, managerii erau disperați să lanseze naveta. Ca urmare, grupul a ignorat în mod colectiv avertismentele inginerilor cu privire la riscurile asociate cu o lansare pe vreme rece. În direct, în fața a milioane de telespectatori care urmăreau în direct la televizor, naveta a explodat în 73 de secunde de la lansare.

Cum putem evita Paradoxul Abilene

Când ai o opinie vorbește deschis, exprimă-ți părerea cu empatie și asertivitate.

Dacă ești manager sau conducătorul unei echipe, asigura-te că tu și oamenii tăi nu sunteți victimele Paradoxului Abilene:

  • construiește o cultură a comunicării deschise și a diversității de opinii
  • solicită constant feedback
  • stimulează conflictul pozitiv și părerile diferite
  • descrie procesul decizional, rolul și importantă fiecărui participant în proces
  • desemnează o persoană care să joace rolul avocatul diavolului în timpul discuțiilor.
  • chestionează întotdeauna ipotezele și presupunerile care stau la baza deciziilor.
  • organizează analize post-mortem la final de proiect.

Înțelegerea paradoxului Abilene ajută profesioniștii din domeniul safety să implementeze strategii de comunicare mai eficiente, să crească gradul de implicare al lucrătorilor și să promoveze o cultură a dialogului deschis. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult