Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ți s-a întâmplat vreodată să ai o opinie despre ceva, dar să spui ceea ce vor ceilalți să audă? Dacă da, este foarte posibil să fii o victimă a paradoxului Abilene

oameni pe strada 2024

Foto: Gari Wyn Williams/ Alamy/ Profimedia

Ți s-a întâmplat vreodată să ai o opinie despre ceva și când ajungi să îți spui părerea în public să spui ceea ce vor ceilalți să audă păstrându-ți opinia doar pentru ține?

Dacă da, este foarte posibil să fii o victimă a paradoxului Abilene.

Povestea din spatele paradoxului Abilene

Jerry B. Harvey, un expert în management, a introdus pentru prima dată paradoxul Abilene într-un articol din 1974 intitulat Paradoxul Abilene: Managementul acordului.

Paradoxul este numit după o anecdotă din viața reală, în care Harvey și familia să au fost de acord să meargă într-o călătorie lungă și inconfortabilă până în Abilene, Texas, chiar dacă niciunul dintre ei nu dorea cu adevărat să meargă.

Într-o zi călduroasă, în Coleman, Texas, soț, soție și părinții ei stăteau pe verandă, sorbind limonadă. Socrul sugerează să conducă 53 de mile până la Abilene pentru a lua masa, lucru cu care ceilalți trei sunt de acord în ciuda rezervelor pe care le aveau.

Călătoria la Abilene într-o mașină fără aer condiționat a fost incomodă, iar masă a fost, de asemenea, neatrăgătoare. Membrii grupului s-au plâns de decizia lor de a merge la Abilene pe drumul de întoarcere la Coleman. În ciuda rezervelor inițiale, toți membrii familiei au fost de acord cu planul pentru că nu doreau să supere pe nimeni.

Ce este paradoxul Abilene?

Paradoxul Abilene este un bias cognitiv, adică o eroare de gândire ce apare când interpretăm și procesăm informațiile despre lumea din jur.

Sunt cunoscute mai mult de 250 de biasuri cognitive și efecte ale acestora care ne afectează judecată și luarea deciziilor.

Paradoxul Abilene apare atunci când un grup de oameni decide de comun acord să acționeze într-un mod care contrazice preferințele fiecărui membru.

Acesta se bazează pe faptul că în grupuri și organizații, oamenii își creează propria "realitate socială subiectivă" determinată de felul în care ei se raportează și percep angajamentul față de grup. De exemplu, oamenii care lucrează într-un proiect iau o decizie cu care în public toată lumea este de acord deși în particular fiecare știe că este o decizie greșită.

Paradoxul Abilene este confundat adesea cu „gândirea de grup” (group think), dar cele două au caracteristici diferite.

„Gândirea de grup” apare atunci când un grup de oameni acordă prioritate consensului și coeziunii in detrimentul gândirii critice și a luării independente a deciziilor.

Cercetătorul Yoonho Kim explică faptul că, în cazul ‘’gândirii de grup’’, o decizie unanimă este condusă de dorința "de înaltă energie" pentru coeziune și armonie de grup.

„Paradoxul Abilene” apare într-o stare de „energie scăzută” în care există teamă de a nu perturba echilibrul.

De ce apare paradoxul Abilene?

Paradoxul Abilene poate să apară din mai multe motive:

  • Frica de a fi diferit și de a nu fi considerat oaia neagră a grupului
  • Incapacitatea de a fi onest cu ține însuți
  • Lipsa de încredere în propria persoană
  • Comunicare ne-asertivă, defectuoasă
  • Nu vrei să riști să te expui și să fii pedepsit
  • Frica de a nu fi acceptat de grup sau de a fi chiar exclus
  • Nu există siguranță psihologică
  • Nevoia de acțiune este mai importantă decât părerile personale
  • Reticență în a acționa în moduri care contrazic acțiunile grupului.

Eșecul de a gestiona acordul într-un grup nu pare un lucru foarte rău la prima vedere, dar dacă la nivel individual erodează încrederea și subminează capacitatea noastră de a rezolva problemele cu care ne confruntăm, la nivel de grup poate avea consecințe catastrofale.

Există opinia că tragedia navetei NASA din 1986, în care toți cei șapte membri ai echipajului și-au pierdut viața, este un exemplu în care a funcționat Paradoxul Abilene. După mai multe întârzieri și anulări ale lansării, managerii erau disperați să lanseze naveta. Ca urmare, grupul a ignorat în mod colectiv avertismentele inginerilor cu privire la riscurile asociate cu o lansare pe vreme rece. În direct, în fața a milioane de telespectatori care urmăreau în direct la televizor, naveta a explodat în 73 de secunde de la lansare.

Cum putem evita Paradoxul Abilene

Când ai o opinie vorbește deschis, exprimă-ți părerea cu empatie și asertivitate.

Dacă ești manager sau conducătorul unei echipe, asigura-te că tu și oamenii tăi nu sunteți victimele Paradoxului Abilene:

  • construiește o cultură a comunicării deschise și a diversității de opinii
  • solicită constant feedback
  • stimulează conflictul pozitiv și părerile diferite
  • descrie procesul decizional, rolul și importantă fiecărui participant în proces
  • desemnează o persoană care să joace rolul avocatul diavolului în timpul discuțiilor.
  • chestionează întotdeauna ipotezele și presupunerile care stau la baza deciziilor.
  • organizează analize post-mortem la final de proiect.

Înțelegerea paradoxului Abilene ajută profesioniștii din domeniul safety să implementeze strategii de comunicare mai eficiente, să crească gradul de implicare al lucrătorilor și să promoveze o cultură a dialogului deschis. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult