Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Parlamentarele de duminică au reprezentat un minim istoric pentru prezența de la alegerile din ultimii 30 de ani. Prezența de 31,84% este cu mult sub cea înregistrată în 2016 (39,49%).
Un singur lucru a rămas constant față de parlamentarele de acum 4 ani, prezența tinerilor de 18-24 de ani. Dacă, acum 4 ani, aceștia erau codașii prezenței la vot, tinerii de 18-24 de ani par să fie singurii câștigători în jocul reprezentării parlamentare.
Deși prezența acestei grupe de vârstă a scăzut de la 29,58% în 2016 la 27,65%, voturile acesteia au contat mai mult raportat la totalul voturilor. În ciuda faptului că tinerii de 18-24 de ani reprezintă mai puțin din populația României (de la 9,36% în 2016 la 8,81% în 2020), importanța voturilor lor a crescut de la 6,07% în 2016 la 7,65%. Prin urmare, vocea acestei categorii este mai bine reprezentată față de parlamentarele din 2016.
Acest lucru se datorează gradului ridicat de absenteism din partea celorlalte grupe de vârstă. În timp ce categoriile 45-64 sau 65+ au înregistrat o scădere a prezenței de 16-17% față de 2016, prezența tinerilor de 18-24 de ani a scăzut cu doar 1,93%.
Dacă ne uităm la evoluția proporției grupelor de vârstă din voturile totale, observăm o ușoară reechilibrare în favoarea tinerilor. De ce? Pentru că scăderile cele mai mari în prezență s-au înregistrat la 45-64 și la 65+. Raportat la 2016, aceste categorii au fost mai absente duminică, deci importanța voturilor lor a scăzut, făcând loc celorlalte grupe de vârstă care au înregistrat scăderi mai puțin abrupte.
Cel mai ironic este că același număr folosit pentru a demonstra dezinteresul tinerilor („doar 29% din tinerii de 18-24 au votat în 2016, unde sunt tinerii?”) devine în 2020 o prezență „onorabilă”. Dacă am face un clasament al prezenței pe grupe de vârstă, de pe locul 5 în 2016, tinerii de 18-24 de ani au avansat pe locul 4 în 2020, fiind la doar 1,84% de locul 3.
Chiar dacă tinerii de 18-24 de ani au înregistrat o mică victorie, aceasta se bazează pe gustul amar al absenteismului. 7 din 10 români nu au votat la aceste alegeri. Pandemia cu siguranță a avut un cuvânt de zis, dar nu este unicul motiv. Reamintesc că la localele din septembrie, deci tot în plină pandemie, prezența a fost de 46%.
De-a lungul campaniei de informare și mobilizare la vot organizată de Generația VOT, am identificat mai multe motive care i-au oprit pe tineri, dar nu numai, din a vota. În primul rând, mulți tineri nu cunosc condițiile necesare exercitării dreptului de vot. În țară, mulți tineri nu au viză de flotant dacă s-au mutat în alt oraș și nici nu știu că au nevoie de ea pentru a vota. În diaspora, foarte puține persoane cunosc procedura de înscriere pentru a vota prin corespondență. Proiectul Generația VOT a încercat să substituie parțial lipsa de campanii de informare din partea autorităților, dar nici măcar o comunitate de 450 de tineri entuziaști nu poate duce povara autorităților.
În al doilea rând, am constatat că, deși există interes, tinerii au foarte puțin contact cu mediul politic și cu modul de funcționare al statului. Din nou, Generația VOT a încercat să atenueze acest deficit prin postări, video-uri și evenimente online, dar educația extrașcolară fără cea școlară nu poate avea decât rezultate modeste. În plus, dacă tinerii nu învață la liceu de ce alegerile parlamentare sunt importante într-un sistem în care parlamentul deține atâta putere, atunci ce îi învață liceul pe elevi mai exact?
Alegeri vor mai avea loc în România abia în 2024. Până atunci, mi-aș dori să ne folosim de acest timp pentru a învăța din rezultatele de duminică. Dacă 7 din 10 români nu participă la procesul menit să-i reprezinte, înseamnă că aceștia nu cred în el. Din păcate însă, societățile funcționale se bazează pe încredere, în vecin, în reguli, în procese și în sistem, în aleși. Cât timp această încredere nu există, majoritatea românilor va continua să se afle în afara sistemului de reprezentare.
Cât despre mine și Generația VOT, lupta continuă. Tinerii de azi sunt adulții de mâine și sperăm ca acest proces de maturizare să se translateze într-o prezență mai bună a generației noastre la alegeri.
Sursa statisticilor: https://cutt.ly/prezentapevarste
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.