Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Toate lucrurile acestea ne stresează la muncă chiar fără să ne dăm seama

Stresul la locul de muncă

Foto - Andriy Popov/ Panthermedia/ Profimedia

Ne simțim foarte des stresați, însă de foarte mai multe ori nu prea știm de ce. În zilele noastre, orice poate fi un factor de stres: de la schimbările care se întâmplă foarte rapid în mai toate domeniile, până la presiunea să respectăm deadline-uri. Ba chiar propriile gânduri pot fi surse de stres.

Totul și orice poate duce la activarea stresului, o stare semnal fiziologică a corpului nostru, în care însă noi stăm anormal de mult timp. Pentru că noi, oamenii, nu suntem construiți biologic pentru genul acesta de stres cronic, care ne uzează și ne îmbolnăvește. Cum mare parte din viața noastră se întâmplă la muncă, acolo sunt și majoritatea surselor acestui stres cronic. Însă multe din ele, deși repetitive, rămân pe fundal și ne sunt mai degrabă ascunse. Ca în povestea aceea cu broscuța care n-a simțit că apa în care a fost pusă se tot încălzește, până la punctul de fierbere...

Putem să schimbăm doar ceea ce ajungem să cunoaștem, așa că primul pas e să conștientizăm toate sursele de stres active în viața noastră profesională. E și pasul la care oamenii de obicei au multe aha-uri. Când descoperă că lucruri pe care le luau ca atare de fapt îi stresau fără să fie conștienți de asta.

Factorii de stres de la locul de muncă sunt studiați în psihologia organizațională deja de decenii bune. De altfel, burnontul, care este cauzat în principal de stresul în muncă, este considerat un element de patologie organizațională. Cu alte cuvinte, este considerat o boală din cadrul unei organizații.

Deși oamenii au tendința să pună vina pe ei înșiși când ajung să fie epuizați, studiile arata că impactul factorilor ce țin de persoană (strategii de a face față stresului, gânduri, tipare, etc) este mai mic decât impactul factorilor de stres din muncă, pe care îi vom detalia aici.

Pe măsură ce citiți acest text, observați ce vă atrage atenția și notați-vă. Am vorbit un pic despre factorii de stres și în podcastul Renăscut (episodul 3), dar și în cursul Stresul Ascuns.

Există șase mari categorii de stres la locul muncă, care au fost bine studiate.

1. Caracteristicile postului /jobului, care includ condițiile fizice de lucru (lumină, temperatură, zgomot, spațiu)) încărcarea cu sarcini (prea multe sau prea puține), programul de lucru prelungit/în ture, evoluția tehnologică (schimbările rapide ce includ tehnologii și nevoia de a ne adapta ca să le putem folosi), dar și riscurile, accidentele posibile în muncă.

2. Caracteristicile rolurilor profesionale: ambiguitatea rolului (când nu ne e foarte clar ce avem de făcut, rolurile se suprapun, facem lucruri din mai multe zone de competență/roluri), conflictul de roluri (de exemplu sunt și manager și executant în același timp sau am roluri în două departamente diferite, cu nevoi și obiective în conflict); supraîncărcarea (prea multe roluri, prea multe tipuri de activități din sfere diferite); responsabilitatea (prea ridicată: pentru oameni, rezultate, finanțe; sau prea scăzută).

3) Relațiile interpersonale de la locul de muncă - includ lipsa suportului social, lipsa empatiei în interacțiunile dintre colegi, critica exagerată (feedback bazat predominat pe critică), preocuparea doar pentru propria persoană. Toți aceștia sunt factori de stres care creează o cultură de lucru toxică și dezangajantă.

4) Evoluția carierei ca factor de stres include nesiguranța privind viitorul în companie și incertitudini privind promovarea și avansarea. Tot aici intră și remunerația – dacă este considerată nesatisfăcătoare pentru efortul depus.

5) Factorii organizaționali: ne stresează birocrația și ierarhiile foarte stricte și climatul organizațional - cât de transparentă e comunicarea, care este nivelul de încredere, cât de mult oamenii pot participa la luarea deciziilor

6) Și nu în ultimul rând, relația familie-muncă, cu conflictul de roluri personale/ profesionale (de exemplu părinte/ manager, cu activități și nevoi în conflict) și interdependența celor două planuri, ca sursă de stres. 

Toate acestea la un loc creează un tablou amplu al stresului de la muncă. Câteva dintre ele au o contribuție mai mare la instalarea și menținerea burnout-ului: încărcarea cu sarcini, programul prelungit, evoluția tehnologică din domeniu, ambiguitatea rolurilor, conflictul de roluri și supraîncărcarea, relațiile interpersonale dificile la job, birocrația și rigiditatea în climatul organizațional.

Când ne dăm seama care din acești factori de stres sunt activi în munca noastră și ne afectează zilnic, aproape fără chiar să ne dăm seama, avem printre opțiuni să schimbăm o parte din ei. Unii vor fi în controlul nostru, în timp ce pentru alții va fi nevoie să discutăm în cadrul organizației și să cerem modificări. Chiar și 1-2 dintre ei dacă reușim să schimbăm, asta ne va face viața un pic mai bună. Vom fi mai puțin timp în activare de stres.

Companiile care au viziunea să creeze un climat organizațional în care acești factori de stres sunt reduși/ ținuți sub control sunt cele care se vor bucura de sănătate organizațională reală (nu doar declarată), de angajați implicați și acolo pe termen lung, cu alte cuvinte, companii de succes, care vor ieși în evidență.

O companie cu angajați în burnout și multiple surse de stres organizațional active este de fapt o companie cu o boală ascunsă, cu o criză nevăzută care stă să izbucnească oricând acei angajați ajung ei înșiși atât de bolnavi încât nu mai pot munci. O criză care costă mult mai mult pe termen lung și care poate costa chiar viitorul acelei companii. Chiar dacă angajații care suferă sunt înlocuiți, un sistem astfel bolnav va crea mereu epuizare.

E nevoie de curaj să privim în față acești factori de stres și din perspectiva de angajat care se îngrijește de propria stare de sănătate, și de partea angajatorului, care are responsabilitatea sănătății oamenilor și a organizației.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult
sound-bars icon