Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Tom și Jerry nu sting lumina de la Ierusalim

Haloween - copil

Foto: Olga Aleksandrova / Alamy / Alamy / Profimedia

Zilele astea am citit tot felul de opinii legate de Halloween. Unii care spun că e ok și să lăsăm copiii să se distreze, alții care resping categoric, pe motiv că nu are legătură cu tradiția noastră.

Cu puțin timp înainte să scriu textul ăsta m-au sunat doi prieteni, care s-au trezit la ușă cu colindători îmbrăcați în tot felul de ființe. Am deschis vocea poporului, Facebook, și am văzut acolo poze puse de părinți care și-au scos copiii la urat cu halounu’. Asta înseamnă că fenomenul nu mai înseamnă doar reclame TV și decorațiuni la hypermarket, ci deja devine obicei.

În weekendul ăsta s-a desfășurat la Lacul Morii un târg dedicat chiar Halloweenului, cum e târgul de Crăciun, doar că erau și dovleci. Tot digul era plin de oameni costumați. Ce e rău în asta? Oamenii se distrează. Asta nu înseamnă că dacă Gicu se îmbracă în vampir, fantomă, extraterestru sau parlamentar nu o să mai sărbătorească Crăciunul sau Paștele. Asta nu înseamnă că lumina de la Ierusalim nu o să mai vină în fiecare an pentru credincioși dacă doi copilași îmbrăcați în Tom și Jerry îți sună la ușă să le dai câte o ciocolată. Una nu exclude pe cealaltă, așa cum cred unii greșit. 

Cât privește atitudinea cu morgă a unor oameni legată de „globalizarea” tineretului, trebuie să ne intre odată pentru totdeauna în cap că, indiferent dacă ne place sau nu, există o uniformizare culturală în rândul copiilor și a tinerilor care nu poate fi oprită decât dacă ești Coreea de Nord sau Iran. Dacă iei un adolescent din România, unul din Belgia și unul din SUA, o să vezi că se aseamănă suspect de bine. În primul rând pentru că vorbesc aceeași limbă, la propriu: engleza. Asta nu înseamnă că își uită graiul matern. În al doilea rând consumă aceeași cultură, adică aceleași filme, aceiași cântăreți etc. Cam cum se dansa în discoteci pe ABBA, numai că acum circulația culturii internaționale este mult mai mare și, repet, nu ai cum să o oprești. Doar dacă scoți internetul din priză.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ciudat lucru, dar de data asta chiar sunt de acord în totalitate cu autorul Nicolae Cotruț. Eu sunt creștin ortodox dar sunt de acord că nu toate sărbătorile spirituale de la noi trebuie să fie neapărat creștine. Cele creștine trebuie să fie baza, evident, dar și cele așa-zis ”păgâne”, dar de fapt care își au rădăcinile în alte credințe, tradiții și obiceiuri, chiar laice, dacă sunt în regulă din punct de vedere moral-uman, atunci sunt binevenite; ele nu fac decât să ne îmbogățească viața spirituală, fără a aduce atingere principiilor creștine, care ne caracterizează. Iar Halloween-ul e o sărbătoare chiar interesantă. Și la nivel laic, dar și la nivel de substrat spiritual.
    • Like 0
  • In principiu nu este nimic rau in a imprumuta sarbatori de la alte natii. Numai ca, nu stiu daca doar la noi, o mai fi si prin alte parti, tot felul de indivizi, mai mult sau mai putin creativi, speculeaza, la propiu momentul, cautand sa realizeze cat mai multi bani, licit sau ilicit. Parintii sunt bagati la cheltuieli, inutile, dar consistente. Pentru unii imposibile ceea ce duce la frustrari pentru unii copii. Si nu sunt deloc putini. Nu stiu de ce trebuie sa exageram cu orice prilej!?
    • Like 0


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult