Sari la continut
Republica
Prevenție

Top orașe din România pentru vegetarieni și vegani. Chef Bogdan Zamfir: În București, cea mai iubită legumă este porcul

meniu vegan

Foto: Getty Images

Vegetarianismul și veganismul au luat o amploare tot mai mare în România, în ultimii ani. Mai mult decât un „regim alimentar”, veganismul și vegetarianismul au devenit stiluri de viață. Acestea presupun excluderea anumitor alimente, dar și susținerea unor valori care țin de etică și luarea unor decizii care influențează mediul înconjurător.

Noi am vrut să aflăm care sunt cele mai populare locuri din România, pentru vegani și vegetarieni. În acest sens, am luat cele mai mari 30 de orașe din țară și am calculat un scor bazat pe: interesul localnicilor pentru veganism și vegetarianism, volumul de căutări, raportat la populație, și numărul de restaurante cu opțiuni vegane și vegetariene, raportate la populația orașului.

Iată care au fost principalele descoperiri:

Cluj-Napoca e cel mai popular oraș pentru vegani și vegetarieni; București se află pe locul 3

Datele arată că Transilvania e cea mai populară regiune din România pentru vegani și vegetarieni. Cluj-Napoca se situează pe primul loc, cu un scor de 81.86, urmat de Sibiu pe locul doi, cu un scor de 65.90.

Față de acestea, Bucureștiul e mai puțin prietenos cu localnicii vegani și vegetarieni, acumulând un scor de 63.97, poziționându-se astfel pe locul 3. Top 5 e completat de Brașov (61.65) și Timișoara (61.30).

Alte restaurante care oferă diversitate pentru vegani și vegetarieni, se găsesc tot în orașele mari din țară: Iași (57.13), Oradea (55.04) și Constanța (54.60).

La coada clasamentului, se află Brăila (37.25), Focșani (32.52) și Botoșani (32.50). Din top 30, acestea sunt orașele cel mai puțin populare în rândul veganilor și vegetarienilor.

Uitându-ne strict la numărul de restaurante cu opțiuni vegetariene, raportate la populație, se observă că Sibiul e pe locul întâi. Aproape un sfert dintre localurile orașului transilvănean au și opțiuni pentru vegetarieni (54, dintr-un total de 228).

În top 5 locuri vegetarian-friendly din țară, se mai numără și: Brașov (30.27), Cluj-Napoca (29.54), Alba-Iulia (21.43) și București (19.66).

În timp ce Sibiul e cel mai friendly oraș din țară cu vegetarienii, când vine vorba de veganism, Cluj-Napoca e orașul cu cele mai multe restaurante, raportate la numărul de locuitori, care oferă astfel de opțiuni (18.28). Pe locul al doilea se află Brașovul (17.74), pe locul al treilea se află Sibiul (16.21), urmat de București (10.73) și Alba-Iulia (9.38).

Avantajul localurilor cu opțiuni vegane e că meniul lor poate satisface și nevoile vegetarienilor, pe când, viceversa, nu se poate spune același lucru.

39% dintre români afirmă că au redus consumul de carne în ultimii ani

Trendul ascendent al veganismului și vegetarianismului se reflectă și în alegerile românilor privind consumul de carne. Întrebați dacă observă modificări în cantitatea consumată, 39% dintre respondenți au răspuns că mănâncă mai puțină carne, în ultimii ani.

Totuși, carnea continuă să fie un aliment important. 45% dintre respondenții la chestionar au spus că mănâncă preparate din carne aproape în fiecare zi sau chiar zilnic. Dintre aceștia, 16% au afirmat că nu există masă la care să nu consume carne.

Întrebați ce i-ar împiedica să adopte un stil de viață vegetarian sau vegan, românii au răspuns că: mâncărurile care nu conțin carne nu sunt la fel de sățioase (35%), preparatele vegane și vegetariene nu sunt la fel de diversificate (26%), un astfel de stil de viață ar fi prea costisitor (21%), nu cunosc alternativele (19%), înlocuitorii pentru carne (crenvuști, burgeri vegetali etc.) nu sunt sănătoși (18%), sau nu găsesc ușor alternativele în magazine (15%).

Un meniu vegan și vegetarian impune costuri tot mai mari

Asta afirmă specialiștii în domeniu. În ultimul an, prețul materiei prime pentru dish-urile vegane și vegetariene a crescut tot mai mult.

„De exemplu, dacă acum un an, o cutie de ciuperci champignon era 9 lei, acum a ajuns 11 lei, fapt care a cauzat și o creștere a prețurilor din meniu.”  - Chef Robert Mârza, Samsara Cluj-Napoca

Chef Robert Mârza face parte din echipa Samsara Earthfood de 7 ani deja. Fiind bucătar într-un local cu specific vegan și vegetarian, a reușit să observe cum au evoluat cele două stiluri de viață, în rândul românilor.

„Dacă la început oamenii veneau din curiozitate, acum cei care ne trec pragul o fac pentru că pun accent pe calitate și sănătate. Folosim ingrediente sezoniere, proaspete, de la producătorii locali, iar oaspeții noștri știu asta.”, spune Chef Robert Mârza, Samsara Cluj-Napoca.

Și restaurantele care nu sunt exclusiv vegetariene apelează la producători locali, pentru a obține materia primă necesară creării meniului mixt. Chef Bogdan Zamfir, de la restaurantul Trufanda, București, ne spune că:

„Încerc pe cât posibil să lucrez și să pun în evidență bogățiile pământului, în perioada lor de glorie. Suntem într-o continuă căutare de producători locali, pentru că numai așa putem înțelege procesul și munca din spate, și putem gusta și testa, până obținem rezultatul.”

Cu toate acestea, chef-ul restaurantului din București afirmă că majoritatea celor care trec pragul preferă în continuare carnea.

„În această parte a țării, cea mai iubită legumă este porcul. Cu toate acestea, încercăm să îmbrățișăm preferințele tuturor clienților noștri, dar asta nu înseamnă că și reușim să-i satisfacem pe toți.” - chef Bogdan Zamfir, Trufanda

Metodologie

Pentru acest studiu, specialiștii Bookingham au extras date din insse.ro, Google Trends și Tripadvisor. Informații cu privire la populațiile celor 30 de orașe au fost preluate de la Direcțiile Județene de Statistică, interesul localnicilor în ceea ce privește veganismul și vegetarianismul a fost evaluat conform Google Trends, iar numărul total de restaurante, respectiv al celor care oferă opțiuni vegane și vegetariene, a fost extras din Tripadvisor.

Pentru crearea topului celor mai prietenoase orașe din România pentru vegani și vegetarieni, s-a calculat un index în funcție de: interesul manifestat de localnici pentru cele două stiluri de viață și numărul de restaurante cu opțiuni vegane și vegetariene, din orașul respectiv, raportat la populație.

Pentru a afla informații despre consumul de carne la români, s-a realizat un chestionar distribuit la nivel național. Răspunsurile au fost analizate în raport cu evoluția trendurilor vegane și vegetariene.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cu o multime de legume si zarzavaturi care au ajuns sa aiba pretul pe kilogram mai mare decat carnea, ce pretentii sa mai avem, alegerea este rapidà ...
    • Like 0
  • Ion check icon
    Chiar dacă aș fi vegan/vegetarian (nu mi-e clara diferența) aș comanda în mod ritualic o friptură de porc. Nu cumva să le treacă unora prin cap că într-o zi am putea trăi cu mai puțin sau fără! Oricum dacă faci munci fizice la temperaturi scăzute nu se poate fără!
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult