Foto: Cristi Vescan/Inquam Photos
Îmi amintesc cum în primele zile de școală din liceu elevii de serviciu umblau din clasă în clasă pentru a anunța orarul. Întreaga tărășenie îmi pare acum un spectacol absurd. Știam că sunt profesori care lucrează la orar și mi-i închipuiam în spatele ușilor închise, lucrând asiduu pentru a duce la bun sfârșit această nedorită corvoadă. Niciodată nu se întâmpla ca primul orar să rămână bătut în cuie. Uneori treceau și trei săptămâni până programul se definitiva. Nu cunoșteam, însă, jocurile de culise pe atunci. Astăzi am un profesor în familie și mai mulți dascăli în cercul de cunoscuți. Știu că modificările în orare apar mai rar din pricina erorilor umane, ci mai degrabă din nemulțumirile profesorilor. „Încep prea devreme luni. Termin prea târziu vineri. Am prea multe ferestre.”
Fereastra este căpcăunul suprem. Ora în care nu predai, dar care te ține la școală pentru că ai alta după. Mai grav este că pot fi și două, trei ferestre la rând. Și tu predai undeva în provincie, unde nu poți să te duci să-ți rezolvi treburile personale sau să mănânci o ciorbă acasă. Așa că profesorii responsabili cu ticluirea orarelor capătă puteri nebănuite. Colegii se întrec să le cadă în grații, le bat la ușă, le aduc „atenții”. Ca peste tot. „Trebuie să te descurci în viață”. E motto-ul ingrat al României. Peste tot auzim oameni care se plâng. Și peste tot vedem oameni cu un pachet de cafea și unul de țigări, cu o sticlă de ceva, cu o cutie de bomboane. La medic, chiar și la cabinetul privat, unde plătesc consultația cu bani frumoși. La grădiniță. La diverse instituții. Atenții care să le câștige atenția.
Acum câțiva ani buni a fost introdus un program electronic pentru crearea orarelor. Grație tehnologiei, toți profesorii se pot bucura de tratament egal, de orare mai echilibrate, fără discrepanțe bazate pe criterii subiective. Dar povestea nu se sfârșește nicidecum aici. Cunosc câteva cazuri de școli unde orarul a continuat să fie meșterit de profesori în ciuda existenței acestei alternative. Pentru că molima corupției a cuprins totul în țara asta. Pentru că și medicii, și directorii, și profesorii care fac orarul sunt la fel de ispitiți ca „ăia din vârful țării”. Suntem experți la jocul avantajului. Un profesor de matematică, care lucra la planificarea orelor într-o școală, i-a spus, la un moment dat, unui coleg: „Nu prea ai trecut pe la noi”. Pe la noi era camera-cheie unde se făcea orarul și pe unde se perindau cu zecile colegii care voiau să aibă joia ore de dimineața, sau să dispară fereastra aia de vineri, sau să ajungă mai devreme acasă în nu știu care zi.
Să nu credeți că în școlile unde s-a introdus programul electronic lucrurile s-au schimbat foarte tare. Există oameni care folosesc acel program. Și există posibilitatea de a introduce tot felul de variabile. Maximum o fereastră. Sau niciuna. Sau cine știe ce alte condiții. Ghiciți cine e favoritul întregii școli la început de an.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.