Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Toți profesorii îl „pomenesc”: cine e cel mai important personaj din școală la începutul de an

Ușă de clasă

Foto: Cristi Vescan/Inquam Photos

Îmi amintesc cum în primele zile de școală din liceu elevii de serviciu umblau din clasă în clasă pentru a anunța orarul. Întreaga tărășenie îmi pare acum un spectacol absurd. Știam că sunt profesori care lucrează la orar și mi-i închipuiam în spatele ușilor închise, lucrând asiduu pentru a duce la bun sfârșit această nedorită corvoadă. Niciodată nu se întâmpla ca primul orar să rămână bătut în cuie. Uneori treceau și trei săptămâni până programul se definitiva. Nu cunoșteam, însă, jocurile de culise pe atunci. Astăzi am un profesor în familie și mai mulți dascăli în cercul de cunoscuți. Știu că modificările în orare apar mai rar din pricina erorilor umane, ci mai degrabă din nemulțumirile profesorilor. „Încep prea devreme luni. Termin prea târziu vineri. Am prea multe ferestre.”

Fereastra este căpcăunul suprem. Ora în care nu predai, dar care te ține la școală pentru că ai alta după. Mai grav este că pot fi și două, trei ferestre la rând. Și tu predai undeva în provincie, unde nu poți să te duci să-ți rezolvi treburile personale sau să mănânci o ciorbă acasă. Așa că profesorii responsabili cu ticluirea orarelor capătă puteri nebănuite. Colegii se întrec să le cadă în grații, le bat la ușă, le aduc „atenții”. Ca peste tot. „Trebuie să te descurci în viață”. E motto-ul ingrat al României. Peste tot auzim oameni care se plâng. Și peste tot vedem oameni cu un pachet de cafea și unul de țigări, cu o sticlă de ceva, cu o cutie de bomboane. La medic, chiar și la cabinetul privat, unde plătesc consultația cu bani frumoși. La grădiniță. La diverse instituții. Atenții care să le câștige atenția.

Acum câțiva ani buni a fost introdus un program electronic pentru crearea orarelor. Grație tehnologiei, toți profesorii se pot bucura de tratament egal, de orare mai echilibrate, fără discrepanțe bazate pe criterii subiective. Dar povestea nu se sfârșește nicidecum aici. Cunosc câteva cazuri de școli unde orarul a continuat să fie meșterit de profesori în ciuda existenței acestei alternative. Pentru că molima corupției a cuprins totul în țara asta. Pentru că și medicii, și directorii, și profesorii care fac orarul sunt la fel de ispitiți ca „ăia din vârful țării”. Suntem experți la jocul avantajului. Un profesor de matematică, care lucra la planificarea orelor într-o școală, i-a spus, la un moment dat, unui coleg: „Nu prea ai trecut pe la noi”. Pe la noi era camera-cheie unde se făcea orarul și pe unde se perindau cu zecile colegii care voiau să aibă joia ore de dimineața, sau să dispară fereastra aia de vineri, sau să ajungă mai devreme acasă în nu știu care zi.

Să nu credeți că în școlile unde s-a introdus programul electronic lucrurile s-au schimbat foarte tare. Există oameni care folosesc acel program. Și există posibilitatea de a introduce tot felul de variabile. Maximum o fereastră. Sau niciuna. Sau cine știe ce alte condiții. Ghiciți cine e favoritul întregii școli la început de an.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E un articol tendențios. Sunt profesoară de 25 de ani și nu recunosc niciunul dintre comportamentele descrise de dvs aici.
    • Like 0
  • Nu sustin cazuri de profesori facatori de orar care fac favoruri in orar pe ciubucuri. Insa, nu stiu daca autorul articolului cunoaste ce inseamna munca de creare a unui orar functional pentru scoala. Poate pentru scolile mai mici este mai usor sa se faca un orar. Insa pentru un liceu teoretic mare, cu clase diferentiate pe mate-info, stiinte, uman, cu grupe de elevi la limbile straine, pe diverse limbi straine, cu elevi in aceeasi clasa la diverse limbi straine, cu optionale pe diversi profesori, etc, cu constrangeri din partea profesorilor in privinta orelor de executare a disciplinei la clasa, cu constrangeri in ce priveste cuplajele de limbi straine,cred ca este mult mai greu sa faci orar functional.Cat despre orarul electronic, cu o variabila, 2 variabile, etc, cine stie sa lucreze cu el. In afara de asta, e simplu sa privesti din afara crezand ca orarul electronic rezolva problemele. De cele mai multe ori nu le rezolva. Apoi, sa ne gandim ca acel profesor sau profesoara pe care pica dispozitia directorului de executare a orarului, va avea o sarcina in plus, pe langa orele de program. Nimeni nu a absolvit o facultate de orare. Nimeni nu-i va deconta aceasta sarcina in plus, care necesita pentru o scoala mare chiar si o luna jumatate de munca intensa. Vedeti domnule jurnalist, aparent lucrurile par simple, insa in profunzime sunt mult mai complicate. Eu personal am lucrat in invatamant, nu am facut orar, dar nu am fericit niciodata pe cei insarcinati cu aceasta misiune.Chiar i compatimeam.
    • Like 0
  • Orarul se mai schimba si atunci cand Directoarea vrea sa scape de un profesor. Cazul meu: pentru ca am refuzat sa dau note mari unor elevi care erau prieteni cu directoarea, mi-a facut Directoarea un orar cu ore de dimineata pana seara (8 am-19 pm), ca sa fie sigura ca nu ma mai pot duce la liceu (eu mai avand un job). Apoi m-a dat afara pentru absente.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult