Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Toți profesorii îl „pomenesc”: cine e cel mai important personaj din școală la începutul de an

Ușă de clasă

Foto: Cristi Vescan/Inquam Photos

Îmi amintesc cum în primele zile de școală din liceu elevii de serviciu umblau din clasă în clasă pentru a anunța orarul. Întreaga tărășenie îmi pare acum un spectacol absurd. Știam că sunt profesori care lucrează la orar și mi-i închipuiam în spatele ușilor închise, lucrând asiduu pentru a duce la bun sfârșit această nedorită corvoadă. Niciodată nu se întâmpla ca primul orar să rămână bătut în cuie. Uneori treceau și trei săptămâni până programul se definitiva. Nu cunoșteam, însă, jocurile de culise pe atunci. Astăzi am un profesor în familie și mai mulți dascăli în cercul de cunoscuți. Știu că modificările în orare apar mai rar din pricina erorilor umane, ci mai degrabă din nemulțumirile profesorilor. „Încep prea devreme luni. Termin prea târziu vineri. Am prea multe ferestre.”

Fereastra este căpcăunul suprem. Ora în care nu predai, dar care te ține la școală pentru că ai alta după. Mai grav este că pot fi și două, trei ferestre la rând. Și tu predai undeva în provincie, unde nu poți să te duci să-ți rezolvi treburile personale sau să mănânci o ciorbă acasă. Așa că profesorii responsabili cu ticluirea orarelor capătă puteri nebănuite. Colegii se întrec să le cadă în grații, le bat la ușă, le aduc „atenții”. Ca peste tot. „Trebuie să te descurci în viață”. E motto-ul ingrat al României. Peste tot auzim oameni care se plâng. Și peste tot vedem oameni cu un pachet de cafea și unul de țigări, cu o sticlă de ceva, cu o cutie de bomboane. La medic, chiar și la cabinetul privat, unde plătesc consultația cu bani frumoși. La grădiniță. La diverse instituții. Atenții care să le câștige atenția.

Acum câțiva ani buni a fost introdus un program electronic pentru crearea orarelor. Grație tehnologiei, toți profesorii se pot bucura de tratament egal, de orare mai echilibrate, fără discrepanțe bazate pe criterii subiective. Dar povestea nu se sfârșește nicidecum aici. Cunosc câteva cazuri de școli unde orarul a continuat să fie meșterit de profesori în ciuda existenței acestei alternative. Pentru că molima corupției a cuprins totul în țara asta. Pentru că și medicii, și directorii, și profesorii care fac orarul sunt la fel de ispitiți ca „ăia din vârful țării”. Suntem experți la jocul avantajului. Un profesor de matematică, care lucra la planificarea orelor într-o școală, i-a spus, la un moment dat, unui coleg: „Nu prea ai trecut pe la noi”. Pe la noi era camera-cheie unde se făcea orarul și pe unde se perindau cu zecile colegii care voiau să aibă joia ore de dimineața, sau să dispară fereastra aia de vineri, sau să ajungă mai devreme acasă în nu știu care zi.

Să nu credeți că în școlile unde s-a introdus programul electronic lucrurile s-au schimbat foarte tare. Există oameni care folosesc acel program. Și există posibilitatea de a introduce tot felul de variabile. Maximum o fereastră. Sau niciuna. Sau cine știe ce alte condiții. Ghiciți cine e favoritul întregii școli la început de an.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E un articol tendențios. Sunt profesoară de 25 de ani și nu recunosc niciunul dintre comportamentele descrise de dvs aici.
    • Like 0
  • Nu sustin cazuri de profesori facatori de orar care fac favoruri in orar pe ciubucuri. Insa, nu stiu daca autorul articolului cunoaste ce inseamna munca de creare a unui orar functional pentru scoala. Poate pentru scolile mai mici este mai usor sa se faca un orar. Insa pentru un liceu teoretic mare, cu clase diferentiate pe mate-info, stiinte, uman, cu grupe de elevi la limbile straine, pe diverse limbi straine, cu elevi in aceeasi clasa la diverse limbi straine, cu optionale pe diversi profesori, etc, cu constrangeri din partea profesorilor in privinta orelor de executare a disciplinei la clasa, cu constrangeri in ce priveste cuplajele de limbi straine,cred ca este mult mai greu sa faci orar functional.Cat despre orarul electronic, cu o variabila, 2 variabile, etc, cine stie sa lucreze cu el. In afara de asta, e simplu sa privesti din afara crezand ca orarul electronic rezolva problemele. De cele mai multe ori nu le rezolva. Apoi, sa ne gandim ca acel profesor sau profesoara pe care pica dispozitia directorului de executare a orarului, va avea o sarcina in plus, pe langa orele de program. Nimeni nu a absolvit o facultate de orare. Nimeni nu-i va deconta aceasta sarcina in plus, care necesita pentru o scoala mare chiar si o luna jumatate de munca intensa. Vedeti domnule jurnalist, aparent lucrurile par simple, insa in profunzime sunt mult mai complicate. Eu personal am lucrat in invatamant, nu am facut orar, dar nu am fericit niciodata pe cei insarcinati cu aceasta misiune.Chiar i compatimeam.
    • Like 0
  • Orarul se mai schimba si atunci cand Directoarea vrea sa scape de un profesor. Cazul meu: pentru ca am refuzat sa dau note mari unor elevi care erau prieteni cu directoarea, mi-a facut Directoarea un orar cu ore de dimineata pana seara (8 am-19 pm), ca sa fie sigura ca nu ma mai pot duce la liceu (eu mai avand un job). Apoi m-a dat afara pentru absente.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult