Totul despre Alianța Vestului și de ce este cea mai bună veste pentru România de azi

Foto: Inquam Photos

Zilele trecute s-a întâmplat ceva extraordinar în România. Patru primari a patru orașe dinamice și competitive au lăsat orgoliile de-o parte, s-au așezat la aceeași masă și au pus pe hârtie un plan concis, clar și coerent, „în spiritul declarației de la Alba Iulia”: Alianța Vestului – AVE. O inițiativă aproape miraculoasă, într-o țară în care rivalitățile serbede și coatele ascuțite domină (aproape) toate energiile societății.

E drept, se spune că „nicio faptă bună să nu rămână nepedepsită” în România zilelor noastre. Anunțul Alianței Vestului a devenit astfel prilej de atacuri și manipulări pe două paliere exersate tot mai mult de actuala guvernare: exploatarea temerilor naționaliste extremiste, mai ales posibila „rupere” a Transilvaniei; și agravarea tonului anti-UE, Europa fiind principala forță care „ne forțează mâna” cu idei de genul anticorupție, subsidiaritate, „localism” etc.

Din lipsă de cunoaștere sau spirit politicianist, s-a format rapid un cor de opozanți ai AVE, culminând cu următoarea declarație din partea unui consilier județean PSD de la Neamț: „nu a existat niciodată în istoria României de după 1918 un pericol mai mare la adresa integrității şi independenței statului român”. Un post de televiziune titrează cu litere de-o șchioapă: „Manevre pentru ruperea României”. Pe fundal, tonul alarmist al unui comentatori de profesie anunță desprinderea Transilvaniei de București. Nimic mai fals. În fapt, dacă astfel de atacuri demonstrează un lucru, acesta este degradarea masivă a discursului public, evidentă mai ales atunci când se discută despre probleme tehnice reale (de ex., absorbția fondurilor europene, dezvoltarea urbană și regională, managementul proiectelor de infrastructură), care reclamă soluții complexe

Să ne concentrăm însă pe lucrurile pozitive și să o luăm cu începutul: Alianța Vestului este doar un element dintr-un cadru mai amplu, în care localitățile din România au înțeles în sfârșit că sunt mai puternice atunci când lucrează împreună. Pe ideea aceasta a marșat încă din 2012 raportul Băncii Mondiale „Orașe Competitive”, pe care am avut șansa să-l coordonez împreună cu Marcel Ionescu-Heroiu, pornind de la teza că „orașele sunt cele mai puternice motoare de creştere ale unei economii” și că ritmul de creștere economică a întregii țări depinde de masa lor economică și demografică. Mai pe scurt, cu cât două sau mai multe localități colaborează mai îndeaproape, cu atât devin mai atractive pentru oameni, idei și capital de investiții.

În 2015, Timișoara și Aradul au anunțat „un protocol de colaborare administrativă și economică”, după o inițiativă a Universității de Vest. În mai 2018, opt asociații civice – din păcate, deocamdată fără susținerea decidenților publici – au semnat un protocol pentru dezvoltarea regiunii Brăila-Galați. La final de septembrie 2018, primarul municipiului București şi edilii-șefi din Brașov şi Constanța, George Scripcaru şi Decebal Făgădău, au semnat actul de înființare al asociației de cooperare privind dezvoltarea integrată a Axei de Dezvoltare Braşov-Bucureşti-Constanţa – Axa BBC. Trecând linii partizane, cele trei orașe au reunit, astfel, trei regiuni istorice – Transilvania, Muntenia și Dobrogea – vizând colaborarea în domeniile transporturilor, turismului, energiei și serviciilor sociale. În paralel, pe 3 octombrie 2018, în cadrul Urban Talks Timișoara 2018, un eveniment marca UrbanizeHub, s-a anunțat în premieră „Patrulaterala Vestului”, forma inițială a Alianței Vestului, concretizată zilele acestea. În această logică, AVE este un demers firesc, construit pe înțelegerea faptului că orașele din România pot și trebuie să crească împreună.

Mai departe, Alianța Vestului este cea mai bună veste pentru România de azi pentru că pornește de la o viziune de dezvoltare modernă, europeană (principiile subsidiarității și al autonomiei locale), care implică un parteneriat cu beneficii concrete pentru toate părțile implicate. Patru primari cu personalitate și-au dat mâna, la propriu și la figurat, fără ifose sau pretenții, deși cumulează o parte însemnată dintre realizările de nivel local în România ultimelor decenii, inclusiv în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. S-au înțeles asupra formei (de ex., locul lansării demersului), iar asta este de cele mai multe ori e cel mai greu în România (mai țineți minte interminabilele discuții despre capitalele și denumirile funcțiilor „șefilor” de regiuni în contextul eșuatei dezbateri despre regionalizare?).

Mai important, au agreat fondul, fiind capabili să prezinte public un document solid, care merită o lectură atentă. Are principii clare (dezvoltare, libertate, „localism”, stabilitate/predictibilitate administrativă). Pune la temelia întregului demers necesitatea dezvoltării economice a României, răspunzând unei așteptări tot mai mari din partea publicului. Face un arc peste timp către 1 Decembrie 1918, însă fără excese patriotice, ci punând în lumină „libertatea”, element-cheie al Proclamației Marii Uniri și condiție necesară dezvoltării.

Libertatea înseamnă și ducerea deciziei cât mai aproape de cetățean, deci regionalizare și descentralizare, evident, în cadrul constituțional actual, cu beneficii directe prin reducerea birocrației (și, implicit, a corupției) și prin creșterea eficienței proceselor administrative. Într-adevăr, România nu se poate dezvolta într-un cadru în care toată puterea este concentrată la București, în câteva mâini bine alese și unse. E timpul să scăpăm de paradigma comunistă a centralismului și statului micro-manager, iar AVE face un apel răspicat pentru un stat modern, eficient și deștept. 

În continuare, Alianța Vestului a fost capabilă să definească într-un timp scurt obiective clare, de bun simț și să se pună de acord asupra unei liste de proiecte de interes comun pentru creșterea mobilității, dezvoltare economică și socială, promovarea bunelor practici și adoptarea modelului european de politici publice (de la Autostrăzile Transilvania și ViaCarpathia la dezvoltarea unei conexiuni feroviare de mare viteză între toate cele patru localități și implementarea conceptului de smart city). De reținut că membrii AVE au înțeles avantajele care derivă din formarea unui bloc comun în cadrul unor discuții și negocieri cu Guvernul României, Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale (Banca Mondială, BEI etc.). Împreună pot să militeze pentru proiecte de mare anvergură și chiar să promoveze ideea unui singur ITI pentru toate cele patru mari orașe. ITI este un instrument nou UE pentru ciclul de finanțare 2014-2020, vizând investiții teritoriale integrate pentru un impact de dezvoltare mai mare. ITI se pretează mai ales pentru zonele urbane, așa cum este cazul AVE (din păcate, în urma unor calcule politice, pentru 2014-2020 România a ales să implementeze un ITI pentru Delta Dunării, cu rezultate îndoielnice).

Aceeași logică se aplică și pentru discuțiile AVE cu furnizorii de servicii, cu investitorii străini și locali, și cu forța de muncă. Împreună, membrii AVE pot negocia cu operatori privați de transport pentru creșterea conectivității intra și inter-regionale, prin toate mijloacele disponibile (aeriene, feroviare, rutiere). Două exemple: tocmai a început să funcționeze trenul direct Cluj-Oradea-Viena, iar Astra Trans Carpatica (ATC) a anunțat că din decembrie va fi lansat un tren de lux taman pe ruta Timișoara-Arad-Oradea-Cluj. Totodată, AVE poate prezenta o ofertă redutabilă la nivel european pentru orice partener privat, cu peste 1,3 milioane locuitori în cele patru municipii și zonele lor urbane funcționale și dinamici extrem de atractive în ceea ce privește migrația și navetismul forței de muncă disponibile (a se vedea raportul Orașe Magnet al Băncii Mondiale). Mai mult, după cum a arătat în Republica primarul Ilie Bolojan, polul Timișoara-Arad-Oradea-Cluj poate atrage capital uman de calitate din toată țara, devenind o alternativă la plecările masive la muncă în străinătate.

Pentru toate aceste motive, lansarea AVE ar trebui să îi bucure pe toți cei care au încă așteptări de la România – așteptări de creștere economică, administrație publică eficientă și parteneriat în interesul cetățenilor. Este, în fapt, o luptă între un model de dezvoltare care deja s-a dovedit a fi performant în cele patru orașe din AVE, plus Alba Iulia, desigur, și modelul tătucului de la București, care direcționează fondurile și favorurile după adâncimea plecăciunilor umililor săi supuși. Chiar astăzi, Liviu Dragnea a lansat contraofensiva la Alianța Vestului, promițând un nou „fond de investiții locale”, „pe lângă PNDL”. Despre PNDL am scris pe larg aici. Pentru cine nu a aflat, PNDL este acel program monstruos, de 31 miliarde lei în 2017-2020, unde banii se alocă pe criterii „la alegere” (cel puțin unul din cinci criterii trebuie folosit, dar nu se știe care, cum și de ce; a se citi fabuloasa OUG 28/2013 pentru aprobarea PNDL și HG 624/2015 pentru aprobarea criteriilor de selectare a investițiilor) și sunt mii de proiecte începute și neterminate, banii mergând adesea pe studii de fezabilitate și proiecte tehnice inutile.

În timp ce actuala guvernare mai promite niște bani de la București (de unde bani, asta e altă discuție), urmărind creșterea dependenței față de un singur pol de putere, modelul AVE câștigă adepți. Tot astăzi, primarul Reșiței și-a anunțat dorința de a se alătura Alianței Vestului. Un lucru pozitiv ar fi multiplicarea acestor parteneriate la nivelul întregii țări. Rezultatele nu vor întârzia să apară, fie și numai pentru faptul că Europa și lumea întreagă merg în direcția think global, act local. Ave, Oradea, Cluj Napoca, Arad și Timișoara. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp