Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Traseul viitoarei autostrăzi Comarnic - Brașov, filmat cu drona. Inginerul Mihai Dragu, pionierul dronelor din România: „La început erau din lemn și le spuneam aeromodel cu cameră”

drona Fae Drones

Vehiculele aeriene fără pilot - dronele - reprezintă una dintre inovațiile cu utilizări în cele mai variate domenii, de la agricultură, topometrie, industria spectacolelor, arhitectură, până în domeniul militar.

Dronele profesionale sunt roboți cu un grad ridicat de autonomie, care pot preleva date în aproape orice mediu, inclusiv cel subacvatic sau atmosferic. Odată cu integrarea inteligenței artificiale în algoritmii lor de ghidaj, acestea au devenit din ce în ce mai independente. Dronele nu mai necesită intervenția umană ca să execute anumite sarcini. De obicei, utilizările lor presupun colectarea de date prin diverse instrumente, cel mai comun fiind camera foto-video, dar aparatul poate avea de asemenea integrați senzori de radioactivitate sau senzori care detectează diverși compuși chimici.

Românii au prins în urmă cu câțiva ani gustul filmărilor și fotografierilor cu drona, mai ales la nunți și botezuri cu ștaif. Dronele comerciale sunt de dimensiuni mici, 1-2 kilograme, cu patru motoare. Cele industriale pot avea până la 8 motoare.

Unul dintre pionierii dronelor din România este inginerul Mihai Dragu. În 2009 era managerul unui studio foto-video și i s-a părut interesant să combine hobby-ul său, aeromodelismul, cu un aparat foto.

„Am combinat camera foto cu un aeromodel și am obținut niște imagini fantastice cu Bucureștiul. M-a atras atât de mult domeniul pentru că era ceva nemaivăzut la noi în 2009 să faci fotografii aeriene cu orașul”, spune Mihai Dragu, fondatorul Fae Drones.

Absolvent al Facultății de Electronică și Telecomunicații, Mihai Dragu își construia singur aeromodelele, le atașa o cameră și făcea poze. Ulterior a ajuns să realizeze platforme multirotor, cu 4 motoare.

Și-a perfecționat tehnica, iar în 2012 a început să vândă astfel de dispozitive. „Nu le spuneam drone. Le spuneam aeromodel cu cameră. Am vândut câteva. Le făceam din lemn la vremea respectivă”, povestește Mihai Dragu.

Prima dronă a vândut-o unui topograf din Oradea. Apoi a vândut alta unui cameraman din Deva, care voia să facă filmări de la înălțime.

Și-a vândut studioul foto și a început să construiască drone. În noiembrie 2012 a creat firma Fae Drones. Un pas important a fost când un profesor de geografie de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca i-a spus că dronele lui ar putea fi foarte utile în topografie și i-a comandat o dronă de topografie.

Dronele pe care le realizează la firma sa sunt unele de nișă.

„Nișa Fae Drones este cea a dronelor customizabile cu ce senzori dorește clientul, cu ce fel de cameră vrea: foto, video, infraroșu”, spune Mihai Dragu, care s-a înscris la doctorat la Inginerie industrială la Universitatea din Galați. Proiectul său de doctorat este o dronă cu decolare pe verticală și regim de zbor mixt. Mai simplu, o dronă care decolează ca un multirotor și zboară ca un avion.

Împreună cu reprezentanți din Universitatea din Galați, Mihai Dragu colaborează în prezent la un proiect de monitorizare non-intruzivă a biosferei Deltei Dunării. Fiind silențioase, dronele pot fi utilizate inclusiv în recensământul anumitor specii de păsări.

CNAIR a fotografiat din dronă traseul viitoarei autostrăzi Comarnic-Brașov

Cel mai recent client al Fae Drones este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

CNAIR a achiziționat două drone pe care le va folosi pentru verificarea stadiului de construire a autostrăzilor, dar și pentru a vedea pe unde trebuie făcute exproprierile pentru noile șosele.

„CNAIR a cumpărat de la noi două drone, una mare și una de antrenament. Este un proiect pilot. În două-trei săptămâni au reușit să realizeze cu drona și să prelucreze fotografii pentru întreg traseul autostrăzii Comarnic- Brașov. Noi am făcut training cu trei oameni de la CNAIR, ca să știe cum să folosească drona”, spune Mihai Dragu.

Fondatorul Fae Drones spune că cei mai interesați în domeniul dronelor sale sunt în prezent oamenii de afaceri care fac agricultură pe suprafețe foarte mari și care vor să verifice din aer starea recoltelor, gradul în care recoltele au fost sau nu afectate de anumiți factori. Un alt segment în care dronele sunt folosite mult este topografia - pentru realizarea de hărți și modele 3D ale terenului. Datele și imaginile obținute pot fi utile pentru analize care arată riscul de inundații și alunecări de teren. „Poți să verifici panta versanților, ca să analizezi unde este mai mare riscul de alunecare de teren”, explică Mihai Dragu.

Legislația

Legislația noastră prevede că o dronă cu o greutate peste 500 de grame poate decola și ateriza doar în afara orașelor. Orașele pot fi survolate la înălțimi de peste 300 de metri, dar pentru asta e nevoie de o aprobare din partea Ministerului Apărării Naționale, sau de la ORNIS, în cazuri speciale. Sub plafonul de 300 de metri sunt necesare alte aprobări.

Mihai Dragu vede actualul cadru legal pentru utilizarea dronelor ca fiind „ambiguu, restrictiv și contradictoriu”.

„Autoritatea Aeriană Română, din motive de securitate, dorește ca toate zborurile să se desfășoare sub 120 de metri altitudine, în conformitate cu prevederile internaționale. Pe când instituțiile de securitate națională – Armata, SRI, ORNIS - doresc ca toate zborurile să se desfășoare la peste 300 de metri înălțime, pentru ca dronele să poata fi vizibile pe radar și să nu poată lua detalii multe de la sol”, spune fondatorul Fae Drones.

Pentru a rezolva aspectele ce țin de riscul de securitate, la nivelul Autorității Europene pentru Siguranţa Aviaţiei există propuneri care includ, printre altele, obligativitatea ca dronele să poată fi identificate de la distanţă, să fie prevăzute cu tehnologie de geo-protecţie pentru a nu pătrunde în zone protejate – centrale nucleare, aeroporturi etc.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Casargoz check icon
    Intr-o tara in care institutiile functioneaza am citi:
    Autoritatea Aeriană Română, din motive de securitate, dorește ca toate zborurile să se desfășoare sub 120 de metri altitudine, în conformitate cu prevederile internaționale. Pe când instituțiile de securitate națională – Armata, SRI, ORNIS - doresc ca toate zborurile să se desfășoare la peste 300 de metri înălțime, pentru ca dronele să poata fi vizibile pe radar și să nu poată lua detalii multe de la sol”,
    Dar a existat un parlamentar roman care acum este in Serbia, care a primit o finantare europeana de 800.000 de euro si care a propus modificari la legislatie astfel incat sa aiba monopol. nici o legatura cu orniss sau autoritateea aeronautica. Si nici o legatura cu initiativele europene...
    • Like 0
  • check icon
    Bravo lui că dezvoltă sisteme tehnologice de top în ciuda legilor tâmpite de la noi(specific, din păcate). Sper să aibă mult noroc,nervi de oțel și cât mai mulți clienți.Era bine dacă învăța și ceva română și să nu inventeze cuvinte romengleze.Era oare așa de greu să spună adaptabile în loc de customizabile(clientelizabile?!?) într-o frază precedentă?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult