Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Două citate esențiale din Raportul de țară privind România: recomandările Comisiei Europene pentru actuala guvernare

Comisia Europeană, Raport de țară

Foto: Guliver/Getty Images

A fost publicat Raportul de țară referitor la România (Country Report Romania 2020). Ca de obicei, un document foarte folositor, așteptat cu mare interes, căci identifică multe probleme ale economiei noastre, analizează progresele făcute în cadrul Semestrului European și discută soluții. Aici vreu să dau doar două citate din Raport, referitoare la impozitare și să fac unele scurte comentarii referitoare la ele.

Primul citat: „The tax structure is characterised by low levels of revenues, with high reliance on consumption taxes. The tax-to-GDP ratio was 26.3% in 2018, well below the EU average of 39.2%. The tax structure is considered little detrimental to economic growth, as it largely relies on consumption taxes, while the tax burden on labour (including social contributions) is low” (European Commission, 2019b)” (Country Report Romania 2020, Commission Staff Working Document, European Commission, p. 26).

Cu alte cuvinte se spune că, așa cum este acum, sistemul de impozite din România are un impact negativ mic asupra creșterii economice. Foarte bine, așa trebuie să fie!

Al doilea citat: „The impact of the tax system on reducing poverty and income inequality is limited. Income inequality and poverty rates remain among the highest in the EU (see Section 4.3.4). The relatively low level of tax revenues limits Romania’s ability to tackle these problems via either redistribution or through the provision of public goods and services (see Section 4.3). The design of labour taxation is among the least progressive in the EU, as measured by the difference between the relative tax burdens for low- and high-income earners (European Commission, 2019b). Such design contributes to the limited impact of the tax and benefit system in terms of reducing income inequality (Graph 4.1.3)” (Country Report Romania 2020, Commission Staff Working Document, European Commission, p. 26-27).

Cu alte cuvinte, sărăcia și inegalitatea rămân printre cele mai înalte din Uniunea Europeană (UE), iar nivelul relativ redus al veniturilor din impozite limitează abilitatea României de a reduce sărăcia și inegalitatea, fie prin redistribuire, fie prin furnizarea de bunuri și servicii publice. Mai mult, design-ul impozitării muncii este printre cele mai puțin progresive din UE, astfel că design-ul respectiv contribuie la impactul limitat al sistemului de impozite și beneficii în termenii reducerii inegalității.

Ce ar putea înțelege cineva care citește împreună aceste două paragrafe? Ar putea înțelege că dacă, pe de o parte, nivelul veniturilor din impozite ar fi mai mare și, pe de altă parte, impozitarea muncii ar fi mai progresivă, atunci ar fi mai puțină sărăcie și mai multă egalitate economică, adică justiție socială (sau redistributivă). Mă îndoiesc că există această cauzalitate pe termen mai lung. Pot fi de acord că, dată fiind o structură de impozite cum este a noastră, care cum chiar Raportul spune, nu frânează prea mult creșterea economică, atunci gradul de colectare ar trebui crescut, prin reducerea evaziunii fiscale, mărind astfel ponderea veniturilor în PIB către potențialul sistemului existent de impozite. Dar imi este greu să cred că s-ar obține reducerea sărăciei prin creșterea veniturilor din impozite prin creșterea ratelor de impozitare și prin creșterea progresivității impozitării veniturilor personale. Sărăcia și inegalitatea se reduc sustenabil prin creșterea productivității, care este un factor esențial ar creșterii economice.

Ar fi fost util să existe acest tip de nuanțări chiar acolo unde se fac afirmațiile despre sărăcie, inegalitate, nivelul impozitării și progresivitatea impozitării. Adică imediat după cele două paragrafe citate. Altfel, cuiva ar putea să-i apară contradicția că, deși sistemul nostru de impozite este relativ favorabil creșterii economice, adică favorabil principalului mijloc de a reduce sărăcia și inegalitatea, el favorizează, în același timp, sărăcia și inegalitatea. Și atunci, oare ce ar trebui făcut? Ce ar trebui ales? În favoarea cui ar trebui făcut compromisul? Ar fi adecvată și suficientă creșterea impozitelor pe proprietățile imobiliare și a impozitelor legate de mediul înconjurător pentru ca sistemul de impozite să continue să nu afecteze prea mult creșterea economică și să nu reducă stimulentele pentru muncă în timp ce contribuie la reducerea sărăciei și a inegalității? Pe termen scurt, creșterea impozitelor nu ar deveni prociclică, accentuând tendința actuală de reducere a creșterii economice, cu consecințe negative pentru sărăcie și inegalitatea economică? În alte părți ale sale, raportul subliniază, în mod corect și repetat ideea nevoii de a crește productivitatea, dar faptul că nu este imediat subliniată atunci când se afirmă potențialul impozitării și a sistemului de beneficii de a reduce sărăcia și inegalitatea economică ar putea crea percepția că impozitarea și sistemul de beneficii constituie, împreună, un factor fundamental în această direcție. O importantă parte a societății românești are deja, după anii grei de comunism, o preconcepție în acest sens și abia așteaptă confirmări.

Ideea că ar trebui să ne îndreptăm cu ponderea veniturilor din impozite, ca procent din PIB, către media din UE a început să fie acceptată fără nicio critică, dându-i-se statutul de mijloc indiscutabil de a crește volumul și calitatea bunurilor și serviciilor publice. Dar faptul că am ajuns să-l privim orbește nu ne ajută. Sunt țări care au venituri bugetare ca procent din PIB similare cu ale României, atunci când sunt calculate ca medii pentru perioada 1995-2019: SUA, Elveția și Japonia sunt în această poziție, iar argumentul că a ne compara cu aceste țări este greșit pentru că ele au un alt tip de contract social comparativ cu cel existent în UE nu mi se pare valid. O duc acele țări rău, comparativ cu alte țări dezvoltate din UE? Nu neapărat. Ele oferă bunuri și servicii publice de calitate cetățenilor lor. Dar au productivitate înaltă. Asta ar trebui să fie și pentru noi preocuparea centrală, cum să fim competitivi, ca să putem reduce sărăcia în mod sustenabil.

În acest efort, ideologia nu ajută, ci distruge. Închei cu acest citat, în sprijinul acestei din urmă idei: „Within the body of animals and plants forces are operating that are bound to disintegrate it eventually. No such forces could be discovered in the „body” of a civilization which would not be the outcome of its particular ideologies” (Ludwig von Mises, Theory and History, p. 226). [„În interiorul corpului animalelor sau plantelor operează forțe care sunt constânse să-l dezintegreze în cele din urmă. Astfel de forțe nu pot fi descoperite în corpul unei civilizații, care nu ar fi rezultatul ideologiei ei particulare”].

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "The tax structure is considered little detrimental to economic growth, as it largely relies on consumption taxes, while the tax burden on labour (including social contributions) is low” - ne spune Comisia europeana.
    Rezultă fără drept de apel că aberațiile comunistoide ale Usr-istilor (Nasui si Moise Guran vârf de lance) : Taxe 0 pe salariul minim si Taxe 0 pentru tineri sunt niște măsuri pur populiste ! Și de stânga, bineînțeles
    • Like 1
  • ion check icon
    Sunt țări care au venituri bugetare ca procent din PIB similare cu ale României, atunci când sunt calculate ca medii pentru perioada 1995-2019: SUA, Elveția și Japonia sunt în această poziție, iar argumentul că a ne compara cu aceste țări este greșit pentru că ele au un alt tip de contract social comparativ cu cel existent în UE nu mi se pare valid. O duc acele țări rău, comparativ cu alte țări dezvoltate din UE? Nu neapărat. Ele oferă bunuri și servicii publice de calitate cetățenilor lor. Dar au productivitate înaltă. / Hm ! SUA , au productivitate inalta, dar nu uitati ca sa faci o facultate costa cateva sute de mii de dolari, iar servicii sociale...sunt mult in urma Europei !!!!! Daca-ti rupi un picior si n-ai asigurare privata, oribil de scumpa,trebuie sa-ti vinzi casa ca sa platesti !
    • Like 1
  • Ionel check icon
    Eu dau crezare celor spuse de Comisia Europeana. Impozitele pe proprietati trebuie marite. Impozitarea progresiva trebuie reintrodusa. Sa nu uitam ca in 2005 cand s-a trecut la cota unica, 3,3 miliarde de lei (la valoarea de atunci a euro) au ramas in buzunarele oamenilor, Din aceasta suma, 0,5 miliarde au ramas in buzunarul a 91 % dintre angajati, iar 2,8 miliarde la restul de 9 %. Eu am castigat atunci 5 milioane si iar un bugetar de la primarie a luat 300 000 (bani vechi). Echitabila redistribuire !!! Sa platesc acum impozit pe apartament in capitala de 150 de lei (75 eu si 75 sotia) vi se pare normal !!?? Dar sa am pretentii la autoritati sa investeasca in infrastructura, educatie si sanatate !! Asi vrea sa vad o analiza adevarata pe structura veniturilor la bugetul statului, venituri pe care noi le raportam la PIB !? Pai daca 6 % din PIB cat ar trebui data la educatie reprezinta poate 30-35 % din venituri si adunam la fel la celalate procente din PIB pentru alte sectoare o sa ajungem la 150 % din PIB !!!!!!!
    • Like 2
    • @ Ionel
      impozitul depinde de vechimea si suprafata cladirii, eu platesc mai putin decat tine dar colegul tau cu locuinta de 5 ani plateste de 7 ori cat tine. Mai e o taxa la stat pe locuinte, la vanzare, taxa destul de consistenta (2-3%), nou introdusa.
      • Like 1
    • @ Ionel
      ion check icon
      impozit progresiv, combaterea fraudei fiscale, confiscarea averilor ilicite......
      • Like 1
    • @ Ionel
      check icon
      Eliminarea impozitului progresiv a fost cea mai bună măsură luată după '89! Oamenii nu trebuie descurajați să producă mai mult și, prin urmare, să cîștige mai mult.
      • Like 4
  • mhm check icon
    Of, iar von Mises. Si teorii neoliberale de mult infirmate.
    • Like 2
    • @ mhm
      Teoriile lui von Mises de mult infirmate ?! De catre cine, cum ?! Aveti si ceva exemple ?
      • Like 0


Îți recomandăm

Dove cover

De ce au nevoie adolescenții pentru a-și dezvolta o imagine sănătoasă de sine? De mai mulți factori protectori, dintre care cel mai important este relația de încredere și apropiere cu adulții din viața lor, cu precădere părinții.

Citește mai mult

Mădălina Stănescu

„Nu ar trebui să existe business de niciun fel care să nu aibă prezență minimă în online, iar aici mă refer la website în primul rând și apoi la pagini pe rețelele de socializare. Încă mai sunt afaceri care au numai prezență pe Facebook, iar noi le spunem că nu e sănătos să-ți pui tot ce ține de identitatea și brandul tău pe o singură platformă, care, iată, acum ceva săptămâni, a picat 6 ore, nu a mai funcționat deloc”, spune Mădălina Stănescu, fondator Optimized,

Citește mai mult