Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Trei ingineri silvici au adus la Râșnov o lume dispărută de 65 de milioane de ani. „Proba” prin care au fost nevoiți să treacă înainte de a începe proiectul. Generația B

Dino Parc

În drum spre Cetatea Râșnov, în mijlocul pădurii, trei ingineri silvici au recreat o lume dispărută în urmă cu 65 de milioane de ani. Povestea zecilor de exemplare de dinozauri construiți, în mărime naturală, din fibră de sticlă și rășină specială și răspândite pe o suprafață de 1,5 hectare din județul Brașov, a început în urmă cu noua ani în Germania.

Atunci Adrian Apostu (foto), managerul Dino Parc Râșnov, și cei doi asociați ai săi au vizitat un parc de dinozauri de lângă Hanovra și au fost atât de impresionați de ceea ce au văzut încât au vrut să intre imediat în legătură cu realizatorii lui. 

„Se numea chiar Dino Park, era foarte bine făcut, într-o zonă foarte izolată, nici autostradă nu avea, dacă vă puteți imagina o zonă din Germania care nu are autostradă, aceea era. Era o pădure care nu spunea mare lucru și totuși avea foarte mare succes. Și atunci n-am gândit: Noi avem totuși păduri foarte frumoase și avem zone mai bune. Cum suntem noi din Brașov, în mod cert vom găsi o zonă mai bună, iar despre calitatea pădurii nici nu mai vorbim”, spune Adrian Apostu. 

Au aflat că fondatorii parcului din Germania avuseseră în trecut o carieră de piatră unde descoperiseră, cu ani în urmă, fosile de dinozauri. Au creat apoi un parc tematic, iar după succesul acestuia au început să construiască altele pe tot cuprinsul lumii, spune Adrian Apostu. 

Un Dino Parc așa cum și-ar fi dorit ei în România ar fi costat în jur de cinci milioane de euro, le-au spus germanii. Așa că românii s-au gândit imediat să obțină o finanțare europeană și au găsit o echipă care să le scrie proiectul. „Pe măsură ce scrierea proiectului avansa, aveam nevoie să trecem locația exactă. Cunoscând foarte bine zona, ne-am decis ca aceasta să fie Râșnov. Ne-am dus la primărie, era un alt primar atunci, ne-am dus în Consiliul local, ne-am prezentat proiectul, am arătat ce ar însemna pentru Râșnov și pentru noi. Și atunci a fost momentul determinant, pentru că ne-au primit foarte bine”, spune Apostu.

Apostu: Am stat la coadă de vineri de la ora 14:00 până luni dimineață. Atât de mult ne-am dorit să facem acest parc

Se apropia momentul deschiderii liniei de finanțare europeană, însă cei trei parteneri de business și-au dat seama că exista o problemă. Procedura de selecție mergea, la vremea respectivă, pe principiul primul venit în fața ghișeului, primul servit. „Dacă primele trei proiecte erau eligibile și întruneau minimum de puncte, primeau finanțarea, chiar dacă după ele urmau și alte proiecte eligibile,poate chiar mai bune. Trebuia să depunem dosarul la ADR Alba Iulia și ne gândeam cum se face concret, pentru că pe aceeași axă, dezvoltatea infrastructurii, aplica foarte multă lume. Ne gândeam cum o să fie, o să ne prezentăm zece persoane, o sa încercăm să intrăm pe o ușă și o să facem concurs de lupte libere?”, își amintește Apostu. 

Cei de la Agenția de Dezvoltare Rurală i-au confirmat că primul proiect depus va fi primul proiect analizat și, dacă este eligibil, finanțat. „Cum ajunge el acolo, nu știm, mi-au spus. Serverul se deschidea, luni, la 8 dimineața. Ca să fim siguri că vom fi primii, ne-am gândit să ne punem la coadă de la 5 dimineața. Dar ne-am zis: Dacă vor fi și alții care vor gândi la fel? Așa că vineri, la ora 2, când s-a închis agenția, ne-am pus la coadă. Atât de mult ne-am dorit să facem acest parc”, spune managerul Dino Parc. 

Cu dinozaurul la dentist

70% din finanțare a fost asigurată din fonduri europene, iar restul din resurse proprii, provenite în cea mai mare parte din credite. „Când nemții au venit aici au rămas uimiți de frumusețea pădurii, iar după terminarea lucrărilor au spus că aceste este cel mai frumos parc pe care l-au făcut”, spune antreprenorul, care amintește de o particularitate a parcului: este luminat integral pe timp de noapte. Cele 47 de exemplare cu care s-a deschis parcul, în vara anului 2015, au fost realizate în România de constructorii germani, care au încheiate parteneriate cu importante universități. 

Doar unele componente, prea complicat de făcut aici, precum ochii dinozaurilor, care par a te privi din toate părțile, au fost aduse din străinătate. Toate cele 47 de exemplare realizate de germani sunt atestate din punct de vedere științific, spune managerul parcului. „Au în interior o structură de rezistență, pentru că suntem în pădure, cad crengi, trebuie să fie solide. Nu am avut niciodată niciun incident”, explică el. Sau aproape niciunul. Nu la multă vreme după deschidere, cineva i-a rupt unui dinozaur câțiva dinți.


„De la prea multă interacțiune, unui dinozaur i s-au rupt niște dinți. I-am luat și am mers în oraș, să caut un dentist. A venit și a reușit să îi lipească cu ajutorul unor materiale speciale”, povestește Adrian Apostu.

Românii și-au dorit exponate care să se miște

După încheierea contractului cu firma germană, fondatorii Dino Parc au mai adus exponate care se mișcă, ecrane cu animație, dar și un fragment dintr-un meteorit. „Noi avem 52 de exemplare la această oră, am început cu 47 între timp am mai și adus. Nemții nu au fost de acord să facem exponate care să se miște pentru că un exemplar care se mișcă nu mai poate fi atestat științific 100%. Ei au mers pe 100% atestare științifică, însă publicul din România a cerut mai multă interactivitate. Pe toate canelele ne-au cerut mai multă interactivitate”, explică managerul Dino Parc. În următoarele săptămâni va fi gata un „Soundbox”, o cameră în care copiii să poată vedea pe ecrane animale din zilele noastre și să asculte sunetele făcute de acestea.

Hatzegopteryx, uriașul pterozaur descoperit la Hațeg

În perioada viitoare, administratorii parcului se vor concentra pe recrearea unor dinozauri descoperiți pe teritoriul României. „Hatzegopteryx este cunoscut în toată lumea, dar din păcate se știe foarte puțin despre el în România. 

A fost un pterozaur, a fost cel mai mare animal care a zburat pe Terra și a fost descoperit în România la Hațeg, de marele paleontolog Dan Grigorescu. Am avut norocul de a colabora cu domnul profesor și am realizat o replică a acestui dinozaur, care are 20 de metri de la o aripă la alta. Vor urma și alte specii descoperite pe actualul teritoriu al României”, spune Adrian Apostu. Totodată, pentru că în pădurea de la Râșnov cresc zece specii diferite de arbori, el vrea să monteze panouri cu explicații pe înțelesul copiilor despre fiecare dintre acestea.

Cifră de afaceri de două milioane de euro anual

De la deschiderea în iulie 2015, Dino Parc a avut peste 850.000 de vizitatori și a înregistrat o cifră de afaceri de două milioane de euro pe an. „La început, lumea ne zicea: V-ați gândit bine că sunteți lângă Cetatea Râșnov, că or să vă vină și vouă din vizitatorii lor. Le-am spus că o să avem brandul nostru. De la deschiderea Parcului, numărul de vizitatori ai cetății s-a dublat”, arată el. 

Marea majoritate a vizitatorilor sunt încântați de ceea ce găsesc în parc. A mai existat și un procent infim, de 1%, de oameni „stresați de alți vizitatori”, mai ales în zilele aglomerate de vară. „Noi spunem că nu se fumează în parc, dar noi nu suntem de la Poliție. Dacă cineva fumează totuși în parc, îi atragem atenția civilizat, prietenos, nu putem noi să fim jandarmi. Încercăm să fim cât mai prietenoși și politicoși și de aceea și când atragem atenția că dinozaurii nu pot fi călăriți spunem. „Noi avem dinozauri, nu căluți”. Nu-ul îl lăsăm la urmă, nu începem cu el”, spune managerul parcului. 

Articolul face parte din seria Generația B, generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult