Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tudor Giurgiu: În Moldova, decanul facultății de Drept a propus ca „De ce eu?” să devină obiect de studiu pentru studenți

De la lansarea sa, la începutul anului 2015, filmul „De ce eu”, regizat de Tudor Giurgiu, s-a plimbat prin lume. De la Berlin la New York, din Argentina în Japonia, din Republica Moldova în India. 

„În India, au venit părinți să îmi spună că au un copil care e procuror, care își pune aceleași probleme de morală. Filmul nu cred că a fost, cu excepția Finlandei, poate, difuzat încă în zona scandinavă, unde problema corupției nu este o temă fundamentală, așa cum este în țările din estul Europei. A fost însă extrem de apreciat în Bulgaria sau în Republica Moldova, unde a fost propus de decanul Facultății de Drept să devină obiect de studiu pentru studenți, pentru cei care vor să se facă procurori”, povestește regizorul Tudor Giurgiu pentru Republica.ro

Succesul filmelor românești în străinătate vine, în opinia lui, din felul în care acestea reușesc să atingă, prin diferite limbaje artistice, teme fundamentale, relevante la nivel global: de la drama unui om, aflat față în față cu propria moarte, în „Moartea domnului Lăzărescu”, de Cristi Puiu, până la problemele pe care părinții și le pun atunci când e vorba despre copilul lor și alegerile pe care ajung să le facă, în „Bacalaureat”, de Cristian Mungiu. 

„În SUA există, în special datorită festivalului „Making Waves”, un mare interes față de filmul românesc și sunt spectatori americani care vin și plătesc bilet, e deja o tradiție să vadă filmele românești, recolta ultimului an. Filmul românesc a început în ultimii ani să se diversifice foarte mult ca gen. Pelicula „Câini”, al lui Bogdan Mirică, premiat la Cannes și la TIFF, e un film care reprezintă o ruptură puternică de filmele noului val, de minimalism, de cadre statice. „Câini” arată că filmul românesc poate să povestească și altceva și într-un alt fel”, crede Tudor Giurgiu.

Acesta se pregătește să înceapă filmările la o nouă peliculă, o ecranizare după romanul „Apropierea”, a scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari. Aceasta urmează să fie filmată în Spania și ar urma să fie terminată în vara anului următor. „O să plec acum în prospecție în Spania, să batem în cuie locurile de filmare”, spune regizorul, care estimează că bugetul filmului, coproducție româno-spaniolă, ar putea ajunge la un milion de euro.

Ajung vreodată filmele românești să facă încasări pe măsura succesului pe care îl au la festivaluri și la criticii străini? „Nu pot să spun decât că cele trei filme ale mele au mers foarte bine până acum atât la public cât și la festivaluri. Au fost filme de genuri diferite, care au mers la public și pentru mine relația cu publicul e importantă. Dacă mă întrebi, sigur că banii pe care îi cheltuim la nivelul distribuției și promovării ajung să fie sensibil egali cu volumul veniturilor din exploatare. Ceea ce arată că dacă vrei să faci o campanie de promovare puternică filmul de abia își recuperează cheltuielile de distribuție. Asta este problema lipsei de săli de România, nu avem suficiente cinematografe, a fost un jaf programat în ultimii 25 de ani în zona asta. Ne chinuim, încercăm să facem rezultate cât mai bune la box office, dar până la urmă suntem limitați de rețeaua de săli”.

Pe 28 iunie, Tudor Giurgiu va fi prezent la o dezbatere pe tema industriei cinematografice românești la British Film Institute din Londra, în cadrul proiectului „Revoluție în realism. Noul cinema românesc”, organizat de ICR Londra. La discuția moderată de criticul de film Geoff Andrew, vor mai lua parte regizorii Anca Damian și Radu Muntean. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Nu neapărat nr. sălilor este o problemă,să fim serioși.Dacă piața era avidă după filme de cinematograf,apăreau cinematografe particulare cu miile.Se pare că în România ca și în Japonia de ex. oamenii nu mai sunt atrași de a sta într-o sală pe întuneric,plină de necunoscuți mâncători de semințe sau floricele,total lipsit de comfort, ca să vadă un film ca acum o sută de ani în plină evoluție fulminantă a tehnologiei digitale audio/video prin internet.
    • Like 1


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu Inquam

România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult