Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Tudor Giurgiu: În Moldova, decanul facultății de Drept a propus ca „De ce eu?” să devină obiect de studiu pentru studenți

De la lansarea sa, la începutul anului 2015, filmul „De ce eu”, regizat de Tudor Giurgiu, s-a plimbat prin lume. De la Berlin la New York, din Argentina în Japonia, din Republica Moldova în India. 

„În India, au venit părinți să îmi spună că au un copil care e procuror, care își pune aceleași probleme de morală. Filmul nu cred că a fost, cu excepția Finlandei, poate, difuzat încă în zona scandinavă, unde problema corupției nu este o temă fundamentală, așa cum este în țările din estul Europei. A fost însă extrem de apreciat în Bulgaria sau în Republica Moldova, unde a fost propus de decanul Facultății de Drept să devină obiect de studiu pentru studenți, pentru cei care vor să se facă procurori”, povestește regizorul Tudor Giurgiu pentru Republica.ro

Succesul filmelor românești în străinătate vine, în opinia lui, din felul în care acestea reușesc să atingă, prin diferite limbaje artistice, teme fundamentale, relevante la nivel global: de la drama unui om, aflat față în față cu propria moarte, în „Moartea domnului Lăzărescu”, de Cristi Puiu, până la problemele pe care părinții și le pun atunci când e vorba despre copilul lor și alegerile pe care ajung să le facă, în „Bacalaureat”, de Cristian Mungiu. 

„În SUA există, în special datorită festivalului „Making Waves”, un mare interes față de filmul românesc și sunt spectatori americani care vin și plătesc bilet, e deja o tradiție să vadă filmele românești, recolta ultimului an. Filmul românesc a început în ultimii ani să se diversifice foarte mult ca gen. Pelicula „Câini”, al lui Bogdan Mirică, premiat la Cannes și la TIFF, e un film care reprezintă o ruptură puternică de filmele noului val, de minimalism, de cadre statice. „Câini” arată că filmul românesc poate să povestească și altceva și într-un alt fel”, crede Tudor Giurgiu.

Acesta se pregătește să înceapă filmările la o nouă peliculă, o ecranizare după romanul „Apropierea”, a scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari. Aceasta urmează să fie filmată în Spania și ar urma să fie terminată în vara anului următor. „O să plec acum în prospecție în Spania, să batem în cuie locurile de filmare”, spune regizorul, care estimează că bugetul filmului, coproducție româno-spaniolă, ar putea ajunge la un milion de euro.

Ajung vreodată filmele românești să facă încasări pe măsura succesului pe care îl au la festivaluri și la criticii străini? „Nu pot să spun decât că cele trei filme ale mele au mers foarte bine până acum atât la public cât și la festivaluri. Au fost filme de genuri diferite, care au mers la public și pentru mine relația cu publicul e importantă. Dacă mă întrebi, sigur că banii pe care îi cheltuim la nivelul distribuției și promovării ajung să fie sensibil egali cu volumul veniturilor din exploatare. Ceea ce arată că dacă vrei să faci o campanie de promovare puternică filmul de abia își recuperează cheltuielile de distribuție. Asta este problema lipsei de săli de România, nu avem suficiente cinematografe, a fost un jaf programat în ultimii 25 de ani în zona asta. Ne chinuim, încercăm să facem rezultate cât mai bune la box office, dar până la urmă suntem limitați de rețeaua de săli”.

Pe 28 iunie, Tudor Giurgiu va fi prezent la o dezbatere pe tema industriei cinematografice românești la British Film Institute din Londra, în cadrul proiectului „Revoluție în realism. Noul cinema românesc”, organizat de ICR Londra. La discuția moderată de criticul de film Geoff Andrew, vor mai lua parte regizorii Anca Damian și Radu Muntean. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Nu neapărat nr. sălilor este o problemă,să fim serioși.Dacă piața era avidă după filme de cinematograf,apăreau cinematografe particulare cu miile.Se pare că în România ca și în Japonia de ex. oamenii nu mai sunt atrași de a sta într-o sală pe întuneric,plină de necunoscuți mâncători de semințe sau floricele,total lipsit de comfort, ca să vadă un film ca acum o sută de ani în plină evoluție fulminantă a tehnologiei digitale audio/video prin internet.
    • Like 1


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult