Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Tudor Giurgiu: În Moldova, decanul facultății de Drept a propus ca „De ce eu?” să devină obiect de studiu pentru studenți

De la lansarea sa, la începutul anului 2015, filmul „De ce eu”, regizat de Tudor Giurgiu, s-a plimbat prin lume. De la Berlin la New York, din Argentina în Japonia, din Republica Moldova în India. 

„În India, au venit părinți să îmi spună că au un copil care e procuror, care își pune aceleași probleme de morală. Filmul nu cred că a fost, cu excepția Finlandei, poate, difuzat încă în zona scandinavă, unde problema corupției nu este o temă fundamentală, așa cum este în țările din estul Europei. A fost însă extrem de apreciat în Bulgaria sau în Republica Moldova, unde a fost propus de decanul Facultății de Drept să devină obiect de studiu pentru studenți, pentru cei care vor să se facă procurori”, povestește regizorul Tudor Giurgiu pentru Republica.ro

Succesul filmelor românești în străinătate vine, în opinia lui, din felul în care acestea reușesc să atingă, prin diferite limbaje artistice, teme fundamentale, relevante la nivel global: de la drama unui om, aflat față în față cu propria moarte, în „Moartea domnului Lăzărescu”, de Cristi Puiu, până la problemele pe care părinții și le pun atunci când e vorba despre copilul lor și alegerile pe care ajung să le facă, în „Bacalaureat”, de Cristian Mungiu. 

„În SUA există, în special datorită festivalului „Making Waves”, un mare interes față de filmul românesc și sunt spectatori americani care vin și plătesc bilet, e deja o tradiție să vadă filmele românești, recolta ultimului an. Filmul românesc a început în ultimii ani să se diversifice foarte mult ca gen. Pelicula „Câini”, al lui Bogdan Mirică, premiat la Cannes și la TIFF, e un film care reprezintă o ruptură puternică de filmele noului val, de minimalism, de cadre statice. „Câini” arată că filmul românesc poate să povestească și altceva și într-un alt fel”, crede Tudor Giurgiu.

Acesta se pregătește să înceapă filmările la o nouă peliculă, o ecranizare după romanul „Apropierea”, a scriitorului Marin Mălaicu-Hondrari. Aceasta urmează să fie filmată în Spania și ar urma să fie terminată în vara anului următor. „O să plec acum în prospecție în Spania, să batem în cuie locurile de filmare”, spune regizorul, care estimează că bugetul filmului, coproducție româno-spaniolă, ar putea ajunge la un milion de euro.

Ajung vreodată filmele românești să facă încasări pe măsura succesului pe care îl au la festivaluri și la criticii străini? „Nu pot să spun decât că cele trei filme ale mele au mers foarte bine până acum atât la public cât și la festivaluri. Au fost filme de genuri diferite, care au mers la public și pentru mine relația cu publicul e importantă. Dacă mă întrebi, sigur că banii pe care îi cheltuim la nivelul distribuției și promovării ajung să fie sensibil egali cu volumul veniturilor din exploatare. Ceea ce arată că dacă vrei să faci o campanie de promovare puternică filmul de abia își recuperează cheltuielile de distribuție. Asta este problema lipsei de săli de România, nu avem suficiente cinematografe, a fost un jaf programat în ultimii 25 de ani în zona asta. Ne chinuim, încercăm să facem rezultate cât mai bune la box office, dar până la urmă suntem limitați de rețeaua de săli”.

Pe 28 iunie, Tudor Giurgiu va fi prezent la o dezbatere pe tema industriei cinematografice românești la British Film Institute din Londra, în cadrul proiectului „Revoluție în realism. Noul cinema românesc”, organizat de ICR Londra. La discuția moderată de criticul de film Geoff Andrew, vor mai lua parte regizorii Anca Damian și Radu Muntean. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Nu neapărat nr. sălilor este o problemă,să fim serioși.Dacă piața era avidă după filme de cinematograf,apăreau cinematografe particulare cu miile.Se pare că în România ca și în Japonia de ex. oamenii nu mai sunt atrași de a sta într-o sală pe întuneric,plină de necunoscuți mâncători de semințe sau floricele,total lipsit de comfort, ca să vadă un film ca acum o sută de ani în plină evoluție fulminantă a tehnologiei digitale audio/video prin internet.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult