Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Tudor Giurgiu, președintele TIFF: „Spre finalul filmului, un moment tandru, liric între personaje a fost «spart» de claxoanele unui bou”

Președintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), Tudor Giurgiu, a criticat decizia Primăriei și a Poliției din Cluj de a permite, luni seară, circulația autovehiculelor în zona unde se desfășoară proiecțiile de film. „Ne-am făcut de rahat”, a scris Giurgiu pe Facebook

„Din nou 3000 de oameni aseară la proiecţia cu «Povestea iubirii» din Piaţa Unirii, cu coadă imensă la bilete la intrare (se vede şi în poză). Prima mare coproducţie internaţională filmată (şi) în Cluj sau în alte locuri din judeţ. Interes maxim, atmosferă festivă, emoţii, adaug aici şi prezenţa uriaşului actor care este Sir Derek Jacobi sau a regizorului Radu Mihăileanu. 

Ei bine, toate astea nu au fost de ajuns pentru a convinge Primăria sau/şi Poliţia Rutieră că e inoportun să dea drumul circulaţiei în jurul pieţei, sub pretextul unui val de nestăvilit de clujeni care se reîntorc în oraş după vacanţă. Ce s-o mai dregem, ne-am făcut de rahat! Adică nu contează că facem un festival major care pune Clujul pe hartă, nu contează că aducem business în oraş, toate astea pălesc atunci când vine vorba că o dată pe an, zece zile, să creăm condiţii civilizate de confort vizual şi mai ales fonic spectatorilor care aleg să vadă film în Piaţa Unirii”, și-a arătat nemulțumirea regizorului.

El a povestit și cum un șofer a claxonat chiar în timp ce pe ecran se desfășura o scenă de mare intensitate. 

„Spre exemplu, aseară, spre finalul filmului, un moment tandru, liric între personaje a fost «spart» de claxoanele unui bou. Stimaţi domni care luaţi decizii atât de «înţelepte», poate vă stăm în gât în astea 10 zile, poate vă doriţi să plecăm din Piaţa Unirii (se rezolvă şi asta, dar va trebui să daţi socoteală clujenilor), poate vi se pare că merge să vezi filmul şi aşa, cu cârduri de maşini prin preajmă. Vă spun eu însă, nu se poate. Eu vreau performanţă şi standarde înalte de calitate în festival. Ştiu că nu e neapărat ce vă preocupă şi pe dvs., dar noi aşa am ajuns să facem un eveniment respectat în toată lumea. Dacă vi se pare puţin, daţi drumul la toată circulaţia în timpul filmelor, o să vină şi Alain Delon să se bucure şi el de zgomot şi claxoneală. Dacă vă pasă, transmiteţi-ne scuze şi va fi ok. PS. Nu-mi spuneţi că a fost o situaţie excepţională aseară, nu am văzut valuri sau cozi uriaşe de maşini cum văd în Bucureşti pe DN1 duminică seara post-vacanţă. V-aţi pripit şi aţi stricat un pic unul din evenimentele de vârf ale TIFF2017”, a mai scris Giurgiu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Avem si BOI, avem si vaci avem de toate! Avem si nesimtire, dar avem familie, avem invatatori, profesori, in general AVEM? La minus suntem cu ...CALITATEA!
    • Like 0
  • Libertatea fiecărui om ar trebui să fie absolută până în punctul în care nu încalcă libertatea celorlalți. Domnul Tudor Giurgiu, în dorința de a-și exploata propria libertate a dorit îngrădirea libertății celorlalți de a circula pe drumurile publice.
    Menirea căilor de comunicație este de a fi folosite ca atare - nu pentru spectacole, festivaluri de film, nunți, etc.
    Însă, paradoxal, domnia sa are dreptate: autoritățile, prin prisma datoriei pe care o au, nu reușesc să satisfacă nevoile cetățenilor referitoare la toate aspectele vieții lor, inclusive cele culturale.
    • Like 1
    • @ Mihai Vasile Apetrioaiei
      check icon
      De acord, dar cum e cu claxonatul, stimate domn? Este o demență, mai multe claxoane ca în orașele mari din România (mai ales cele „sudiste”, București, Ploiești și Constanța) nu se aude chiar dacă ai pune restul Europei la un loc! Vorbesc serios, pe dv. nu vă deranjează aceste claxoane, mai toate aiurea, doar fiindcă așa le place șoferilor? Azi, de ex., eram pe o străduță din centru, unul vrea să parcheze, cel din spate oprește frumos, dar în a doua mașină era o tanti nervoasă, mașină mare, neagră, relativ scumpă, a început să claxoneze ca o idioată, că altfel n-am cum să-i spun. Altă dată unu’ l-a chemat pe un amic cu un claxon, taman cînd eram în fața mașinii lui, mi-a spart timpanele. Asta vi se pare normal?
      Pe scurt: ce trebuie să i se facă unui șofer care claxonează aiurea? Amendă, ha? Cine i-o dă? Cum dovedești că ăla/aia a claxonat ca idiotul/ca idioata în urechea ta? Ia spuneți, că vă văd priceput la juridice.
      • Like 0
  • Bine că nu a trecut un alai de nuntă cu ciurda de boi aferentă care, în prostul obicei românesc, își anunță prezența claxonînd ca descreierații. Nici ei nu știu de ce, da` așa fac boii când ajung la oraș.
    • Like 1
  • De acord cu domnul Giurgiu. Sa recunoastem insa ca nici comentariul domniei sale nu se ridica la cine stie ce cote de exprimare, pe care o pozitie detinuta in spatiul cultural, ar impune-o.
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult