Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Tudor Giurgiu, președintele TIFF: „Spre finalul filmului, un moment tandru, liric între personaje a fost «spart» de claxoanele unui bou”

Președintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), Tudor Giurgiu, a criticat decizia Primăriei și a Poliției din Cluj de a permite, luni seară, circulația autovehiculelor în zona unde se desfășoară proiecțiile de film. „Ne-am făcut de rahat”, a scris Giurgiu pe Facebook

„Din nou 3000 de oameni aseară la proiecţia cu «Povestea iubirii» din Piaţa Unirii, cu coadă imensă la bilete la intrare (se vede şi în poză). Prima mare coproducţie internaţională filmată (şi) în Cluj sau în alte locuri din judeţ. Interes maxim, atmosferă festivă, emoţii, adaug aici şi prezenţa uriaşului actor care este Sir Derek Jacobi sau a regizorului Radu Mihăileanu. 

Ei bine, toate astea nu au fost de ajuns pentru a convinge Primăria sau/şi Poliţia Rutieră că e inoportun să dea drumul circulaţiei în jurul pieţei, sub pretextul unui val de nestăvilit de clujeni care se reîntorc în oraş după vacanţă. Ce s-o mai dregem, ne-am făcut de rahat! Adică nu contează că facem un festival major care pune Clujul pe hartă, nu contează că aducem business în oraş, toate astea pălesc atunci când vine vorba că o dată pe an, zece zile, să creăm condiţii civilizate de confort vizual şi mai ales fonic spectatorilor care aleg să vadă film în Piaţa Unirii”, și-a arătat nemulțumirea regizorului.

El a povestit și cum un șofer a claxonat chiar în timp ce pe ecran se desfășura o scenă de mare intensitate. 

„Spre exemplu, aseară, spre finalul filmului, un moment tandru, liric între personaje a fost «spart» de claxoanele unui bou. Stimaţi domni care luaţi decizii atât de «înţelepte», poate vă stăm în gât în astea 10 zile, poate vă doriţi să plecăm din Piaţa Unirii (se rezolvă şi asta, dar va trebui să daţi socoteală clujenilor), poate vi se pare că merge să vezi filmul şi aşa, cu cârduri de maşini prin preajmă. Vă spun eu însă, nu se poate. Eu vreau performanţă şi standarde înalte de calitate în festival. Ştiu că nu e neapărat ce vă preocupă şi pe dvs., dar noi aşa am ajuns să facem un eveniment respectat în toată lumea. Dacă vi se pare puţin, daţi drumul la toată circulaţia în timpul filmelor, o să vină şi Alain Delon să se bucure şi el de zgomot şi claxoneală. Dacă vă pasă, transmiteţi-ne scuze şi va fi ok. PS. Nu-mi spuneţi că a fost o situaţie excepţională aseară, nu am văzut valuri sau cozi uriaşe de maşini cum văd în Bucureşti pe DN1 duminică seara post-vacanţă. V-aţi pripit şi aţi stricat un pic unul din evenimentele de vârf ale TIFF2017”, a mai scris Giurgiu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Avem si BOI, avem si vaci avem de toate! Avem si nesimtire, dar avem familie, avem invatatori, profesori, in general AVEM? La minus suntem cu ...CALITATEA!
    • Like 0
  • Libertatea fiecărui om ar trebui să fie absolută până în punctul în care nu încalcă libertatea celorlalți. Domnul Tudor Giurgiu, în dorința de a-și exploata propria libertate a dorit îngrădirea libertății celorlalți de a circula pe drumurile publice.
    Menirea căilor de comunicație este de a fi folosite ca atare - nu pentru spectacole, festivaluri de film, nunți, etc.
    Însă, paradoxal, domnia sa are dreptate: autoritățile, prin prisma datoriei pe care o au, nu reușesc să satisfacă nevoile cetățenilor referitoare la toate aspectele vieții lor, inclusive cele culturale.
    • Like 1
    • @ Mihai Vasile Apetrioaiei
      check icon
      De acord, dar cum e cu claxonatul, stimate domn? Este o demență, mai multe claxoane ca în orașele mari din România (mai ales cele „sudiste”, București, Ploiești și Constanța) nu se aude chiar dacă ai pune restul Europei la un loc! Vorbesc serios, pe dv. nu vă deranjează aceste claxoane, mai toate aiurea, doar fiindcă așa le place șoferilor? Azi, de ex., eram pe o străduță din centru, unul vrea să parcheze, cel din spate oprește frumos, dar în a doua mașină era o tanti nervoasă, mașină mare, neagră, relativ scumpă, a început să claxoneze ca o idioată, că altfel n-am cum să-i spun. Altă dată unu’ l-a chemat pe un amic cu un claxon, taman cînd eram în fața mașinii lui, mi-a spart timpanele. Asta vi se pare normal?
      Pe scurt: ce trebuie să i se facă unui șofer care claxonează aiurea? Amendă, ha? Cine i-o dă? Cum dovedești că ăla/aia a claxonat ca idiotul/ca idioata în urechea ta? Ia spuneți, că vă văd priceput la juridice.
      • Like 0
  • Bine că nu a trecut un alai de nuntă cu ciurda de boi aferentă care, în prostul obicei românesc, își anunță prezența claxonînd ca descreierații. Nici ei nu știu de ce, da` așa fac boii când ajung la oraș.
    • Like 1
  • De acord cu domnul Giurgiu. Sa recunoastem insa ca nici comentariul domniei sale nu se ridica la cine stie ce cote de exprimare, pe care o pozitie detinuta in spatiul cultural, ar impune-o.
    • Like 2


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult